ADORMIREA MAICII DOMNULUI
» Traditii si obiceiuri de Adormirea Maicii Domnului
Inapoi la Pagina de Discutii
|
Traditii si obiceiuri de Adormirea Maicii Domnului
Adormirea Maicii Domnului (15 august): importantă sărbătoare ortodoxă, este precedată de un post de două săptămâni. După ce şi-a săvârşit misiunea apostolică ce i-a fost încredinţată, şi anume să ducă credinţa în Muntele Athonului (Athos), Maica Domnului dorea să se mute la Fiul Său. Această cerere i-a fost îndeplinită, fiind astfel săvârşită şi dorinţa creştinilor ca trupul Maicii Domnului să nu fie supus putreziciunii şi să fie luat la cer, ca şi Iisus Hristos. Îi iubeşte atât de mult pe oameni, încât L-a convins pe Dumnezeu să transforme fuioarele, care se dau de Iordan, într-un mare năvod. Înainte de Marea Judecată, Maica Domnului va da cu năvodul de trei ori prin iad, sufletele de acolo putând să se prindă de el, şi astfel să se mântuiască de păcate. Se mai spune că dracii, ramaşi fără sufletele oamenilor, se vor mânca între ei până când nu va mai rămâne nici unul. În aceasta zi este celebrată si Ziua Marinei, deoarece Maica Domnului este patroana marinarilor. Se fac serbări la malul mării (Constanţa), dar şi în oraşele dunărene. La ţară, în vii se angajează pândarii şi se spune că se „leagă" ciocul păsărilor pentru a nu mai putea strica boabele de struguri. De asemenea se oferă ofrandă din noua poamă. În părţile Moldovei Sfânta Maria Mare (15 august) este considerată "a morţilor" fiind pomeniţi toţi cei ce au numele pornind de la cel al Preacuratei şi doar la Sfânta Maria Mica (8 septembrie) sunt sărbătoriţi cei care poartă acest nume; Sărbătoarea Sfintei Marii este şi ea un hotar: acum se adună ultimele plante de leac, putem afla cum va fi toamna ce se apropie. La Sfânta Marie Mare se culeg flori şi se pun la icoana Preacuratei considerându-se că, apoi sunt bune de leac. Între cele două Marii ( 15 august – 8 septembrie) este timpul prielnic semănării grâului. Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului încheie un ciclu, redeschis de cea a Naşterii Maicii Domnului (8 septembrie). Dintr-o sămânţă, aparent moartă, se va naşte un nou spic de grâu plin cu boabe, pentru a adeveri că din moarte va fi înviere. |
|
Datini, obiceiuri şi tradiţii de Sfânta Maria – Adormirea Maicii Domnului
Adormirea Maicii Domnului sau cum este numita în popor, Sfânta Marie Mare, pe care o sărbatorim în data de 15 august este considerată una dintre cele mai importante sărbători ortodoxe. Sărbătoarea aminteşte de momentul în care Fecioara Maria “adoarme” pentru totdeauna, trupul şi sufletul său fiind luate la ceruri de însuşi Iisus Hristos.Tradiţia spune că de Sfânta Marie Mare se culeg flori şi se pun la icoana Preacuratei considerându-se că apoi ele vor fi bune de leac.În familiile cu fete de măritat, icoana este spălată cu flori de busuioc pentru a avea noroc în dragoste. Acum se culege năvalnicul, o plantă care creşte în păduri, în locuri ascunse, cunoscute doar de femeile în vârstă. În general, planta aceasta este dăruită fetelor pentru a avea noroc să se căsătorească cu un băiat gospodar şi iubitor. Tradiţia spune că dacă de Sfânta Marie Mare înfloresc trandafirii, atunci va fi toamnă lungă.În dimineaţa zilei de 15 august, femeile merg la biserică şi împart struguri, prune şi faguri de miere. Apoi, femeile merg în cimitir şi tămâiază mormintele rudelor. În părţile Moldovei Sfânta Maria Mare era considerată “a morţilor” fiind pomeniţi toţi ce au numele pornind de la cel al Preacuratei şi doar la Sfânta Maria Mică (8 septembrie) erau sărbătoriţi cei care poartă acest nume.Tot de această sărbătoare, ciobanii coboară oile de la munte (La Sântamaria Mare / Tulesc oile la vale!), bărbaţii îşi schimbă pălăria cu căciula, se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb şi dormitul pe prispă sau în târnatul casei.Între cele două Marii, 15 august şi 8 septembrie, este timpul prielnic semănării grâului. Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului încheie un ciclu, redeschis de cea a Naşterii Maicii Domnului (8 septembrie).De pe 15 august se deschidea, în satul tradiţional, un important sezon al nunţilor, sezon care ţinea până la intrarea în postul Crăciunului. În această zi se organizau târgurile şi iarmaroacele de toamnă. Perioada dintre cele două Sântămării, Sântămăria Mare (15 august) şi Sântămăria Mică (8 septembrie), era considerată perioada cea mai potrivită pentru semănăturile de toamnă. În această zi erau adunate ultimele plante de leac. În perioada postului Sfintei Mării fetele îşi cos costume speciale, lucrate numai în alb, pentru pelerinajul din zilele de 14 – 15 septembrie la mănăstirile care poartă hramul Sfântă Măria. La ţară, în vii se angajează pandarii (oameni care să păzească viile) şi se spune că se „leagă” ciocul păsărilor pentru ca acestea să nu mănânce boabele de struguri.În fiecare an, pe 15 august, este celebrată şi Ziua Marinei deoarece Maica Domnului este patroana marinarilor. Se fac serbări la malul mării, dar şi în oraşele dunărene. Pentru cei care vor să ureze celor dragi, care au nume derivate din numele Maria, Adormirea Maicii Domnului sau Sâanta Maria Mare poate fi un bun prilej pentru mesaje şi sms-uri cu texte cu urări şi felicitări celor care poarta acest nume. |
|
|
Adormirea Maicii Domnului
în Sfînta Tradiţie Cînd Hristos a găsit de cuviinţă ca maica Sa să se mute de pe pămînt la cer, Preacurata a fost vestită cu 3 zile înainte de către Arhanghelul Gavriil: “Acestea zice Fiul tău: Vremea este a muta pe Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeşte cuvîntul cu bucurie, de vreme ce vii la viaţa cea nemuritoare”. Primind această “a doua Bună Vestire”, Maica Domnului i-a adunat în preajmă pe toţi cei apropiaţi, înştiinţîndu-i de ce avea să se petreacă, rînduindu-şi toate cele spre înmormîntare şi zicînd: “Facă-se cu mine voia Fiului şi Dumnezeului meu”. Apoi a adormit în pace. Icoana ortodoxă a Adormirii ne-o înfăţişează pe Născătoarea de Dumnezeu întinsă pe un pat, cuprinsă de un somn senin; apostolii se prosternează în jur, iar Hristos, în mijloc, circumscris în nimbul luminos al slavei Sale, îi ţine sufletul în palme. Tradiţia spune că apostolii au venit în chip minunat de pe unde se aflau, străbătînd văzduhul cu iuţeala gîndului, ca să-şi ia rămas bun şi să-i vegheze strămutarea. Petrecuţi de cîntece îngereşti şi de mare alai cinstitor, ei i-au pus trupul în mormînt, la Ghetse-mani, veghind acolo vreme de 3 zile, neîmpăcaţi de a trebui să se despartă de dînsa. Apoi, deschizînd mormîntul, pentru ca şi Toma, care nu fusese de faţă la vreme, să se închine trupului preasfînt, ei s-au minunat aflînd mormîntul gol, doar cu giulgiul rămas drept mărturie. După o altă versiune a Tradiţiei, trupul Fecioarei ar fi fost răpit la cer chiar din mîinile apostolilor Petru şi Pavel, iar linţoliul cu trupul celei adormite a mai putut fi văzut o vreme plutind pe nori. Multe minuni s-au petrecut cu acel prilej, printre care şi cea a iudeului necredincios care, voind să răstoarne năsălia, s-a pomenit cu braţele retezate din umeri, iar apoi, căindu-se şi atingîndu-se de patul Maicii Fecioare, s-a vindecat pe loc şi i-a adus pe mulţi la credinţă. Ca şi Fiul odinioară, Maica Domnului s-a mutat la cer cu trupul ei feciorelnic, iar acolo mijloceşte neîncetat pentru oameni în faţa lui Dumnezeu, cu Îngerii şi cu Sfinţii. |
|
|