Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Dintr-un Lemn

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, de la Manastirea Dintr-un Lemn, judetul Valcea, este una dintre cele mai cinstite icoane din tara, atat pentru vechimea si maiestria cu care este lucrata, cat mai ales pentru nenumaratele minuni savarsite inaintea ei.

"Unele icoane sunt vindecatoare de boli, izgonitoare de duhuri rele, iar altele sunt aducatoare de ploi binecuvantate si protectoare ale manastirilor si familiilor credincioase. Fara indoiala, toate icoanele sunt facatoare de minuni si ajutatoare credinciosilor. Dar unele poarta o harisma speciala, pe care o simte numai cel ce se roaga mult si cu lacrimi in fata sfintelor icoane" (Arhimandritul Ioanichie Balan).

Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Dintr-un Lemn

Manastirea Dintr-un Lemn, aflata in comuna Francesti, la aproximativ 25 de kilometri inspre sud de municipiul Ramnicu Valcea si la alti 5 kilometri m de orasul Babeni, este una dintre cele mai mari manastiri din judetul Valcea.

Una dintre cele mai vechi marturii pastrate despre existenta manastirii valcene este cea din data de 29 iulie 1745, cand mitropolitul Neofit Cretanul spune ca "un cioban cu numele de Radu, in timpul domniei lui Alexandru Voda (1568-1577) a visat Icoana Maicii Domnului, despre care aminteste Paul de Alep, si taind stejarul in care a fost gasita icoana, a facut din lemnul ei o bisericuta, numita din aceasta pricina "Dintr-un lemn". Biserica din piatra dateaza inca din anul 1715, iar documentele din arhiva manastirii amintesc numele domnitorului Matei Basarab si anul 1640.

Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Dintr-un Lemn este minunata si prin dimensiunile acesteia: 1,50 metri inaltime si 1,10 metri latime. Minunata icoana se afla astazi in biserica de piatra a manastirii, in partea stanga, in locul icoanei imparatesti a Maicii Domnului, pe catapeteasma.

Nu sunt cunoscute cu exactitate cele despre autorul acestei icoane, anul pictarii ei ori conditiile in care aceasta a ajuns la manastirea valceana. Se marturiseste insa, potrivit legendei, ca aceasta icoana a fost gasita in trunchiul unui stefar mare din zona, frate cu cei alti cativa, care se afla in curtea din spate a manastirii.

In anul 1929, profesorul Andrei Grabor, de la Universitatea din Strasbourg, viziteaza manastirea, studiaza icoana si spune ca aceasta ar fi fost pictata in secolul al IV-lea, la Manastirea Theothokos din Grecia, dupa modelul apartinand Sfantului Apostol Luca, cel care a pictat prima oara in icoana pe Fecioara Maria. Conform traditiei, in lume se mai gasesc doar trei astfel de exemplare: la Moscova, Constantinopol si Ierusalim.

Profesorul I. D. Stefanescu afirma ca icoana ar fi fost pictata pe la jumatatea secolului XVI. Conform lui A.M. Muzicescu, icoana ar fi lucrata inainte de anul 1453, la Bizant sau la Muntele Athos, folosindu-se un model mai vechi. Cea din urma ipoteza este si cea mai plauzibila, dar modul in care icoana a ajuns la noi ramane necunoscut.

Restaurarea icoanei Maicii Domnului cu Pruncul de la Manastirea Dintr-un Lemn

In anul 2002 a inceput procesul de restaurare a Icoanei Facatoare de Minuni a Maicii Domnului cu Pruncul, de la Manastirea Dintr-un Lemn din Valcea. Prima parte a restaurarii a inceput in 2003, s-a incheiat in 2004 si a fost facuta de Dorin Handrea. Receptia lucrarii a avut loc pe 27 iunie 2004 de o comisie de experti evaluatori.

Icoana a suferit un proces de restaurare incorect in anul 2003, drept pentru care, Mihaela Nacu, coordonator profesional al Sectiei de restaurare pictura pe lemn in Muzeul National de Arta al Romaniei, a continuat restaurarea icoanei. Restaurata de catre Mihaela Nacu si Camelia Comsia, icoana a fost reexpusa in manastire in data de 15 noiembrie 2008.

Pentru prima data in Romania, s-a hotarat protejarea icoanei de factorii de microclimat, umiditate excesiva, variatii mari de umiditate si alti factori de degradare prin montarea acesteia intr-o vitrina conceputa special pentru ea, de catre o firma italiana care a proiectat un sistem similar si pentru "Mona Lisa" lui Leonardo da Vinci si alte muzee importante din lume. Icoana si vitrina au fost sfintite in octombrie 2008.

Icoana cu doua fete: Maica Domnului si Judecata de Apoi.

Prin voia si cu binecuvantarea PS Gherasim Cristea al Ramnicului, s-a scos ferecatura de argint, atasata icoanei la anul 1813, de o familie din Bucuresti, si pe partea anterioara s-a mai descoperit o icoana, anume Judecata de Apoi.

Icoana imparateasca a Maicii Domnului cu Pruncul are doua fete, pe spatele ei, pe acelasi lemn, fiind zugravita scena cu Judecata de Apoi. Se crede ca autorul poarta numele "Damaschin". Icoana are o greutate de aproximativ opt kilograme si dateaza de pe la jumatatea secolului al XV-lea.

Din punct de vedere al executiei tehnice, icoana Maicii Domnului nu este pictata de acelasi mester care a pictat Judecata de Apoi, aceasta din urma fiind prima executata. Daca Judecata de apoi are date convingatoare pentru zona de cultura sarbeasca, infatisarea Maicii Domnului corespunde tehnicii de executie specifica unui atelier bizantin, unui pictor care a folosit un model cu o particularitate iconografica pe care o gasim la Constantinopol, pictata potrivit traditiei de catre evanghelistul Luca. Este vorba de scrisul in greaca de pe vesmantul Maicii Domnului, fragment din Psalmul 44, care apare ca influenta a poeziei liturgice in pictura paleologa.

Sursa: CrestinOrtodox.ro

Icoana Maicii Domnului de care este legată existenţa acestui sfânt aşezământ monahal, este păstrată cu multă veneraţie în biserica mare. Ea are dimensiuni impresionante, fiind înaltă de 1,50 m şi lată de 1,10 m. În anul 1929, Andrei Grabar de la Universitatea din Strasbourg a vizitat mânăstirea şi, studiind icoana, a identificat-o ca fiind pictată în secolul IV la mânăstirea Theothokos din Grecia, după un model care se spune ca ar fi aparţinut Apostolului Luca, cel care a pictat-o pentru prima dată pe Fecioara Maria. Conform tradiţiei, în lume se mai păstrează trei exemplare asemenea celei de la Dintr-un Lemn.
Despre cand si unde a fost pictata icoana, parerile sunt impartite, mai bine spus diferite. Profesorul Andrei Grabor de la Universitatea din Strasbourg, spunea ca ar fi fost pictata in secolul IV la manastirea Theothokos din Grecia dupa modelul apartinand apostolului Luca, cel care a pictat prima oara pe Fecioara Maria.

Profesorul I.D. Ştefănescu afirma însă că icoana a fost zugravită abia în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Conform lui A.M. Muzicescu icoana ar fi lucrată înainte de 1453, la Bizanţ sau la Muntele Athos, folosindu-se un model mai vechi. Cea din urmă ipoteză este şi cea mai plauzibilă, dar modul în care icoana a ajuns la noi rămâne necunoscut.

Către mijlocul secolului al XVII-lea, pe locurile pitoreşti ale văii Otăsăului, în satul Dezrobiţi din comuna Frânceşti, s-a înălţat o frumoasă mănăstire, cu hramul Naşterea Maicii Domnului, care se păstrează până în zilele noastre, cu unele modificări. Cea mai veche mărturie despre aşezământul monahal a fost consemnată în scris de diaconul Paul de Alep, care l-a însoţit pe Patriarhul Macarie al Antiohiei în călătoriile acestuia prin Ţările Româneşti, între anii 1653-1658. El susţine că un călugăr ar fi găsit o icoană a Maicii Domnului în scorbura unui stejar secular. O voce l-ar fi îndemnat, în vis, să zidească un lăcaş sfânt din trunchiul acelui copac. Neofit Cretanul, mitropolitul Ungrovlahiei, scria la 29 iulie 1745: „Un cioban cu numele Radu, în timpul lui Alexandru Vodă (1568-1577), a visat Icoana Maicii Domnului despre care aminteşte Paul de Alep şi, tăind stejarul în care a fost găsită icoana, a făcut din lemnul lui o bisericuţă, numită din această pricină Dintr-un Lemn“.

Profesorul Andrei Grabar, de la Universitatea din Strasbourg, a vizitat mănăstirea în anul 1929 şi, studiind icoana, a identificat-o ca fiind pictată în secolul IV d.Hr. la Mănăstirea Theothokos din Grecia, după un model care se spune că ar fi aparţinut Apostolului Luca, cel care a pictat-o pentru prima dată pe Fecioara Maria. Conform tradiţiei, în lume se mai păstrează doar trei exemplare asemenea celei de la Dintr-un Lemn. Profesorul I. D. Ştefănescu afirma însă că icoana a fost zugrăvită abia în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Conform lui A.M. Muzicescu, icoana ar fi lucrată înainte de 1453, la Bizanţ sau la Muntele Athos, folosindu-se un model mai vechi. Cea din urmă ipoteză este şi cea mai plauzibilă, dar modul în care icoana a ajuns la noi rămâne necunoscut. Cu prilejul restaurării din anii 2001-2003, icoana a fost scoasă din ferecătura de argint, s-a curăţat de stratul depus de secole şi s-a constatat că este pictată şi pe verso, cu o superbă scenă a Dreptei Judecăţi.

.

Unică în România, doar trei în întreaga lume
Paul de Alep, un diacon arab creştin, pelerin pe aceste meleaguri prin secolul al XVI-lea, atestă că Mănăstirea Dintr-un Lemn a fost construită de un călugăr care a găsit în scorbura unui copac secular Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului. Aceasta are dimensiuni impresionante. Înaltă de 1,5 metri şi lată de 1 metru, icoana este unicat în România. În lume se mai găsesc doar trei exemplare: la Moscova, Istanbul (Constantinopol) şi Ierusalim. Despre mănăstirea din piatră, Paul de Alep spune în hrisoavele sale că a fost ctitorită de domnitorul Matei Basarab şi ruda domniei – sale, Preda Brâncoveanu, un boier de rang din Sfatul Domnesc al Ţării Româneşti. .