Preot si pastor de suflete
PROTOSINGHELUL NICODIM MANDITA Manastirea Agapia (1889-1975)a. Viata Protosinghelul Nicodim Mandita a fost un iscusit aparator al Ortodoxiei si un calugar misionar fara egal inmonahismul nostru contemporan.Acest preacuvios parinte s-a nascut in satul Bunesti,judetul Arges,din parinticredinciosi.Intre anii 1916-1918 a luat partela primul razboi mondial,iar in anul 1920 a intrat nevointa monahalala Schitul Magura-Bacau.In vara aceluiasi an s-a invrednicit de darul preotiei.Intre anii 1921-1923 a fost preot misionar in satul Schitul Frumoasa-Bacau.Apoi inca doi ani a fost duhovnicla Manastirea de maici Giurgeni-Roman.Intre anii 1925-1935 a slujit ca preot misionar in Transilvania,in satelePaclisa-Alba,Harmasul Ciceiului si Leurda Garboului-Cluj.Intre anii 1935-1945 a fost duhovnic la Manastirea Agapia,apoi inca 17 ani,duhovnic la ManastireaVaratec.Ultimii ani,1962-1975,i-a petrecut la Agapia in liniste si rugaciune,savarsindu-se cu pace in varsta de 86de ani.b. Fapte si cuvinte de invatatura1.Acest cuvios parinte avea de mic o aleasa traire duhovniceasca,iubind cel mai mult rugaciunea,postul sicitirea sfintelor carti.Pentru aceea toti se foloseau de intelepciunea lui.2.Cand a intrat in Schitul Magura-Targu Ocna,staretul,vazand ascultarea lui,indata l-a facutcalugar.Apoi,vazandu-l bland si priceput in Sfanta Scriptura,l-a facut preot si pastor de suflete.Si invata asa de frumos pe credinciosi,incat veneau de departe sa-l vada si sa primeasca de la el cuvant de mangaiere.3.Satul Schitu Frumoasa-Moinesti era un sat mic,lipsit de preoti si dezbinat de secte.Timp de trei ani,cat a fostparoh aici,parintele Nicodim a schimbat profund viata duhovniceasca a credinciosilor.Mai intai a intors la Ortodoxie pe toti cei dezbinati.Apoi a combatut cu multa putere imoralitatea,betia si certurile infamilie,desfiintand carciumile si intarind unitatea,buna credinta si omenia intre toti.Si acestea toate le-a savarsitprin trei cai:printr-o viata personala exemplara,prin slujbe frumoase la biserica si prin predicarea vie sipermanenta a cuvantului lui Dumnezeu.4.Spun fiii sai duhovnicesti ca parintele Nicodim era plin de dragoste pentru Dumnezeu si pentru oamnei sifoarte ravnitor la savarsirea celor sfinte.Iubea pana la jertfa Biserica si dreapta credinta apostolica si cunosteabine Sfanta Scriptura si invataturile Sfintilor Parinti.Pentru aceea era permanent cautat de credinciosi si temutcelor raucredinciosi.Ca oricine asculta cuvintele lui se lumina la suflet si se intorcea cu bucurie la Hristos.5.Spun iarasi ucenicii lui ca se ruga mult la chilie si nimic nu facea fara rugaciune.Zilnic citea cele sapteLaude la vremea lor,psalmii si alte rugaciuni de taina.Apoi citea cateva capitole din Biblie,precum si viatasfantului respectiv.La urma statea de vorba cu oamenii,spovedea si scria cuvinte de folos.6.Zece ani parintele Nicodim a fost preot misionar in Transilvania .Spun parintii care l-au cunoscut ca s-adovedit un mare aparator al Ortodoxiei si unitatii romanesti.Cel mai mult ostenea pentru intoarcerea celor rataciti in sanul Bisericii noastre.In putina vreme a realizat o unitate religioasa deplina,inlaturand cu priceperedezbinarile confesionale,imoralitatea si intarind dreapta credinta.7.Vazand acest cuvios parinte ca numai cu cuvantul vorbit nu se pot apara credinta si morala ortodoxa,cubinecuvantarea Patriarhiei Ortodoxe Romane si a episcopului de Cluj, a scris si a tiparit sute de brosuri cucontinut moral profund ortodox,impodobite cu imagini pe intelesul credinciosilor,pe care apoi le imparteagratuit.Opera sa literar-duhovniceasca insumeaza peste 40 de volume a peste 400 de pagini fiecare,plus altepeste zece mii de pagini in manuscris.Prin aceasta s-a dovedit un bun pedagog si un preot misionar rar intalnit in monahismul nostru.8.Se spunea despre dansul ca in satul Leurda Garboului a zidit din temelie o biserica noua si a inzestrato cu totfelul de obiecte de cult,donate,atat de credinciosi ardeleni,cat si de moldoveni.Dupa patru ani de preotie in acestsat,s-a intors din nou in Moldova.9.Se mai spunea despre parintele Nicodim ca in parohia lui nu puteau locui sectantii si carciumarii.Sectantiifanaticiplecau in alte sate,pentru ca nu puteau face nici un prozelit,iar carciumarii plecau pentru ca nu veneanimeni sa le cumpere bauturile.Ei erau singurii oamnei care nu-l iubeau pe acest slujitor al lui Hristos.10.Odata l-au reclamat unii la episcop cum ca ar fi preot eretic.Deci,chemandu-l episcopul si cercetandu-l,i-azis:
-Du-te,parinte Nicodim,inapoi la parohie si invata pe credinciosi ca si pana acum,ca nu sfintia ta ,ci cei carete-au reclamat mi se pare ca sunt eretici.11.La Manastirile Agapia si Varatec,parintele Nicodim a continuat aceeasi activitate de duhovnic si preotmisionar.Slujea cele sfinte cu frica de Dumnezeu ,se ruga si citea mult la chilie,psovedea,invata pe oameni sitiparea carti bisericesti.Dupa anul 1940 ajunsese cel mai iscusit duhovnic pentru mireni si calugari din partealocului.12.Parintele Nicodim considera spovedania cel dintai si cel mai necesar mijloc de cunoastere ,de formareduhovniceasca si de indreptare a crestinului.De aici incepea urcusul duhovnicesc.Iar spovedania o facea astfel:Mai inati cerea credinciosului sa citeasca pravila bisericeasca,sa se roage,sa-si cerceteze constiinta si sa-sinoteze pe hartie toate pacatele.Apoi il spovedea fara graba,din copilarie,lasand pe om sa-si spuna liber pacatele.La urma adauga si cateva intrebari,apoi rupea hartia in fata penintentului,ca semn de iertare,ii randuiacanon dupa putere si indata ii citea rugaciunea de dezlegare.Daca cineva avea pe constiinta pacate grele,il lasa pepenitent dupa spovedanie inca un ceas-doua sa-si cerceteze constiinta,apoi il dezlega.13.Acest duhovnic iscusit nu dadea la spovedanie canon aspru niciodata.Mai intai cerea crestinului sainceteze pacatul,apoi sa se roage.Ii cerea sa citeasca zilnic cele sapte Laude,sa citeasca SfantaScriptura,Invatatura de credinta,Vietile Sfintilor si alte carti de folos sufletesc.El punea accent indeosebi pecunoasterea dreptei credinte si pe sfanta rugaciune.-Cine nu citeste,zicea el,nu cunoaste,Si cine nu cunoaste Sfanta Scriptura si credinta ortodoxa ,acela cadeusor in pacate de moarte si este prins in mreaja sectelor.14.Odata spunea unui din ucenici:-Parinte,eu nu-ti pot da post si metanii multe.Ca si ursul si sarpele postesc.Dar ursul tot urs ramane sisarpele tot sarpe.Cand musca,amandoi omoara!Asa si omul,posteste uneori mult,dar in inima este plin derautate,iar cand dezleaga la mancare bautura cade in pacatul lacomiei.Deci,posteste si te roaga dupa putere,dar mai intai citeste Sfanta Scriptura si pe Sfintii Parinti.Atunci singur te vei invata ce trebuie sa faci ,cum sa te rogisi sa postesti,de ce sa te feresti si cum sa te mantuiesti.15.Altui ucenic pe care l-a spovedit i-a zis:-Frate ,nu-ti dau alt canon decat sa citesti Noul Testament de cinci ori.De patru ori ca sa-ti fie ca patrupereti de casa,iar a cincea oara ca sa-ti fie de acoperamant pentru casa sufletului tau.16.O batrana care nu stia carte l-a intrebat:-Parinte ,cum sa citesc Noul Testament,ca nu stiu carte?Iar el i-a raspuns:-Dar cand primesti scrisoare de la feciorul tau,nu te duci la un vecin sa ti-o citeasca?Asa fa si cu NoulTestament.Roaga pe cei ce au dragoste sa-ti citeasca si amandoi va veti folosi.17.Se spunea despre dansul ca daca il intreaba cineva ceva,batranul nu-i raspundea imediat si direct laintrebare,ci il trimitea la Sfanta Scriptura,la canoane si la Sfintii Parinti,ca singur sa citeasca,sa se invete si saafle raspunsul dorit.18.Se spuneau si acestea despre dansul,ca niciodata nu chema pe nimeni la spovedanie,ca sa nu vina cinevadin sila.Nici nu se interesa de la altii despre fiii sai duhovnicesti,ci lasa pe fiecare ca in mod liber si constient salucreze si sa-L caute pe Hristos.19.Uneori le spunea fiilor sai duhovnicesati:-Fratilor,pe langa citirea sfintelor carti,va dau si acest canon,ca unul pe altul sa va indemnati la biserica,laspovedanie,la milostenie si la citirea Sfintei Scripturi..Ca de nu va veti ajuta pe calea mantuirii,veti da socotealain fata lui Hristos de cei care se pierd.Nu vedeti pe sectanti cum se silesc sa amnageasca pe ortodocsi?20.Spun ucenicii lui ca parintele Nicodim nu primea la spovedanie pe calugarii si mirenii care aveau altiduhovnici,fara binecuvantarea acelora.Nici el nu dadea voie fiilor sa duhovnicesti sa mearga de la un duhovnicla altul fara motive intemeiate.Pe mireni ii sfatuia sa se marturiseasca la preotii lor,iar pe calugari la duhovniciidin manastirile lor.21.Uneori invata pe calugari,zicand:-Cand mergi la cineva dornic de invatatura si lipsit,sa-i duci vreo carte buna de citit ,du-i si vreo paine saualtceva de mancare.Nu vezi ca pestele nu vine la undita goala?Ca trebuie sa intrebuintam tot ce ne sta laindemana ca sa puteam castiga suflete pentru Imparatia lui Dumnezeu.Astfel,vazand fratele dragostea ta,vaprimi cu bucurie cuvantul vietii.22.Alteori spunea la spovedanie:-Fratilor,am socotit sa va dau ascultare si canon citirea cuvantului lui Dumnezeu.Ca de va veti luminamintea cu cuvantul lui Dumnezeu,atunci veti fi capabili sa duceti o viata plina de fapte bune si folositoare.De vadau sa postiti mai mult si sa faceti metanii,nu va cunosc puterea.De va dau sa faceti milostenie,nu va cunosc
starea materiala.Si daca nu va miluiti mai intai sufletul vostru,ci il lasati flamand,ce folos mai are milostenia?23.Acest cuvios parinte era in toate foarte chibzuit si cu dreapta socoteala.La mancare si la post,la rugaciunesi la citire,la tacere sau la cuvant,la chilie sau la slujba.Toate le facea in tacere,cu blandete si cu multa frica deDumnezeu.24.Spun calugarii care l-au cunoscut ca el niciodata nu amintea lucruri din trecut.Cand vorbea ,rostea fiecarecuvant cu atentie sa nu greseasca sau sa sminteasca pe cinvea cu ceva.Niciodata n-a fost auzit sa osandeasca ,sase certe sau sa vorbeasca de rau.Nici pe altul nu-l ingaduia sa parasca sau sa cleveteasca pe aproapele in chilialui.-Nu uitati,zicea batranul,ca pentru tot cuvantul desert vom da seama in ziua judecatii lui Hristos (Matei12,36).Alteori le amintea cuvantul psalmistului:Pune Doamne ,paza gurii mele si usa de ingradire imprejurul buzelor mele(Ps.140,3).Cuvantul lui era intelept,linistit,dres cu sare.25.Mai spun parintii ca el nu primea slujbe,nici nu se ruga pentru cei ce nu citeau cuvantul lui Dumnezeu.Deasemenea,nu primea la spoveanie pe cei ce nu veaneau la biserica si refuzau citirea sfintelor carti.26.Parintele Nicodim pretuia mult timpul si nici un minut nu-l risipea in zadar.-Timpul,zicea el,este scump ca si sufletul.Ai pierdut timpul,ai pierdut sufletul!Ca eu daca n-as fieconomisit bine timpul si n-as fi trait cu program,nimic n-as fi facut in viata.27.Batranul cerea ucenicilor sai sa faca toate cu rugaciune si sfat;sa-si faca dinainte canonul si rugaciuneapentru timpul cat lipsea din manastire.28.Uneori invata pe maici,zicand:-Daca plangi numai si nu pui inceput bun,nu te folosesti.De aceea sa fim cu grija,sa nu ne gaseascamoartea dormind.Vai de noi de ne va afla moartea dormind.Cain ce ne va gasi in aceea ne va judeca(Romani2,6).29.Zicea parintele Nicodim:-Patru sunt felurile de vieturie in lume:a.Vietuire diavoleasca,a celor ce se ridica impotriva lui Dumnezeu,a Bisericii si a oamenilor.Adica a celor ce hulesc impotriva Duhului Sfant si fac rau binefacatorilor lor.b.Vietuire dobitoceasca,a celor ce se razbuna pe semenii lor,care rasplatesc rau pentru rau,care nu iarta si nurabda nedreptatea ,precum si a celor ce traiesc in betii si desfranari.c.Vietuire omeneasca,a celor ce rasplatesc cu bine pentru bine si iubesc pe cei ce ii iubesc;a celor ce cad siiarasi se ridica din pacate.d.Vieturie duhovniceasca ,a celor ce se ostenesc a face bine vrajmasilor lor.Adica a celor ce iarta,miluiesc sivorbesc de bine pe cei ce ii urasc,precum si a celor ce pururea cugeta la legea Domnului.30.Zicea iarasi:-Crestinul are patru feluri de parinti:a.parinti trupesti,care ne-au nascut dupa legile firii;b.parinti sufletesti,nasii de botez,de la cununie sau calugarie;c.parinti duhovnicesti,adica preotii si duhovnicii,sid.Tatal Nostru Cel Ceresc,Care ne-a creat si ne poarta in toate de grija.Pe parintii nostri cei pamantesti se cuvine sa-i cinstim si sa-i ascultam,iar pe Dumnezeu se cade neincetatsa-L slavim si sa-L laudam.31.Zicea iarasi parintele Nicodim:-Sunt patru feluri de impartasiri:a.prin savarsirea a toata fapta buna,dupa cuvantul Domnului,Care zice:Cine face poruncile Mele acela Maiubeste pe Mine(Ioan 14,21);b.prin ascultarea cu atentie a cuvantului lui Dumnezeu,adica prin citirea sfintelor carti,prin slujbe si cantariduhovnicesti,dupa cuvantul care zice:Nu numai cu paine va trai omul,ci si cu tot cuvantul care iese din gura luiDumnezeu(Matei 4,4);c.prin sfanta rugaciune facuta cu smerenie si luare-aminte,sid.prin impartasirea cu Trupul si Sangele Domnului nostru Iisus Hristos;aceasta este impartasirea cea maiinalta ,fara de care nimeni nu se poate mantui. 32.Spuneau maicile din Manastirile Varatec si Agapia ca parintele Nicodim era un om de rugaciune.Se rugain chilie cu mianile inaltate spre cer,se ruga in biserica,se ruga pe cale,se ruga in padure,permanent slavea peDumnezeu.Dupa ce isi termina rugaciunea,deschidea usa chiliei si vorbea cu oamenii,spovedind si mangaind petoti.Uneori fata lui era luminata de darul rugaciunii si de bucuria Duhului Sfant.33.Acest renumit duhovnic era foarte ravnitor pentru mantuirea celor ce veneau la el.Pe toti ii primea cu dragoste,ii marturisea cu atentie si ii sfatuia cu intelepciune,caci era statornic si hotarat in cuvant si niciodata nuse schimba.Facea totul ca sa salveze sufletul omului.34.Odata a venit la parintele un om tulburat si i-a spus:-Parinte,au venit peste mine multe necazuri si nu le mai pot rabda.Da-mi un cuvant de folos.-Nu te tulbura,frate,a zis batranul.Vezi scarbele acestea?Iata,pe aici a pasit Hristos.Pe aiciau trecutSfantul Ioan Botezatorul,Sfintii Apostoli,sfintii mucenici si toti parintii.Pe aici se cade sa trecem si noi,cei careurmam lui Hristos.Ca nu este alta cale de mantuire.Nu putem dobandi bucuria mantuirii,pana nu gustam maiintai din paharul suferintei si al necazurilor vietii.35.Intr-o zi a venit la parintele Nicodim o femeie sa se spovedeasca,iar el i-a spus:-Citeste cu atentie aceasta carte,noteaza pacatele pe care le-ai facut,apoi stai in genunchi inainteasfintelor icoane si le repeta de sapte ori cu cainta si cu lacrimi.Dupa aceea,vino sa te marturisesc.Ca precumNeeman Sirianul s-a afundat de sapte ori in apa Iordanului (IV Regi 5,10) si s-a curatat de lepra,asa si noi secade sa ne caim din inima,ca sa ne spele Dumnezeu de lepra pacatelor.36.Iar pentru sfanta rugaciune invata:-Fratilor,sa ne rugam neincetat cu luare-aminte si cu atentie.Sa nu lasam mintea sa hoinareasca intimpul rugaciunii.Ca la ce te gandesti,la aceea te si inchini si rugaciunea se preface in pacat,ca te inchini idolilor din minte,iar nu lui Hristos.Deci,sa cerem ajutorul lui Dumnezeu,ca sa ne putem ruga cum trebuie.Iar dacagandurile noastre fug,sa le intoarcem inapoi,precum isi intoarce ciobanul oile ce fug din turma.37.Odata i-au zis ucenicii:-Parinte,da-ne un cuvant de folos.Iar batranul le-a raspuns:-Fratilor,sa aveti credinta in Dumnezeu ca,ce nu pot face oamneii,face El intr-o clipa.De nimic sa nu vatemeti decat de Dumnezeu.De aceea paziti poruncile Lui ca lumina ochilor,ca a lui e slava in vecii vecilor.Amin!38.Parintele Nicodim avea mare evlavie catre Maica Domnului,careia i-a inchinat multe rugaciuni si paginifrumoase.Iar in fata sectantilor a aparat cu multa putere cinstirea Preasfintei Fecioare,marturisind-o Nascatoarede Dumnezeu cu adevarat si mijlocitoarea mantuirii noastre.El nu ingaduia sa puna cineva podoabe si obiecte demult pret la icoana Maicii Domnului.39.Acest neobosit duhovnic purta mare grija pentru mantuirea tuturor.Pe calugari ii sfatuia sa faca ascultarefara cartire si sa se roage neincetat.Pe mireni ii sfatuia sa munceasca cu demnitate pentru painea cea de toatezilele si sa vina neintrerupt la biserica.Pe cei casatoriti ii sfatuia sa nasca copii si sa-i creasca cu friuca deDumnezeu,combatand cu multa putere divortul si avortul.Iar pe tineri ii indemna sa asculte de parinti,sa invetecarte,sa se fereasca de betie si desfranare,ca sa fie folositori societatii in care traiesc.Pe toti ii imbarbata ca un parinte ii invata ca un duhovnic si ii mangaia cu dragoste de mama.Inca si pecei bolnavi ii vindeca cu rugaciunea,caci era intarit cu darul Duhului Sfant.40.Un calugar iubitor de liniste l-a intrebat:-Parinte Nicodim,ce este mai de folos astazi pentru calugari?Sa stea la liniste si sa se roage sau sa ajute lamantuirea altora?-Sa le faca pe amandoua:inati rugaciunea si viata cat mai sfanta si apoi misiunea care este dragoste similostenie duhovniceasca.Cand vezi casa vecinului in flacari,poti sa stai la liniste si sa te rogi,pana nu arunci pefoc o galeata de apa?Lumea de astazi este aprinsa de focul urii,al desfraului si al pacatului.Sa ajutam sinoi,calugarii,dupa putere la mantuirea oamenilor.41.Spunea parintele Nicodim ucenicilor sai:-Cand am fost hirotonisit preot,m-am rugat in taina lui Dumnezeu si I-am cerut sa-mi dea darulcuvantului,al intelepciunii duhovnicesti si al povatuirii sufletelor pe calea mantuirii,ca s apot calauzi cat maimulti crestini la Imparatia cerurilor.Am gandit atunci sa nu primesc bani pentru slujbele religioase.Dar,vazandca prin aceasta aduc sminteala altora si se mahnesc credinciosii ca le refuz darul,am hotarat inaintea luiDumnezeu sa primesc cele ce-mi dau credincioasii la biserica;insa,o parte de bani sa-i dau la saraci,iar alta partesa-i folosesc pentru tiparirea si cumpararea de carti sfinte,pe care apoi sa le impart gratuit celor ce au nevoie.Asaam facut toata viata mea de preot si multe suflete s-au folosit si s-au intors la Hristos cu ajutorul rugaciunilor,alsfatului bun si al cartilor sfinte.42.Unui ucenic,care se certa cu cei din jur,i-a zis:-Nu este bine si crestineste sa-ti pierzi timpul in discutii care duc la cearta si dezbinare.Acela este biruitor in discutii care la inceput se pare ca este biruit,dar pana la urma reuseste sa ramana in pace si dragoste cu acelacu care nu se potriveste in idei.43.Uneori zicea batranul catre ucenicii sai:-Poporul nostru crestin este foarte iubitor de Dumnezeu,de adevar,de dreptate,insa fiecare i-a pipait numai
buzunarul.Rar s-a gasit cate unul ici-colo ca sa-l ajute,sa-l calauzeasca si sa-l indemna cu adevarat la cele bune,la mantuire.Ma doare inima ca nu pot face mai mult pentru acest popor,caci si eu sunt os din oasele lui,carnedin carnea lui.Daca as putea,m-as duce din casa in casa sa stau de vorba cu credinciosii nostri,sa-i invat dreaptacredinta,sa le las vreo carte buna pentru citit,sa fac rugaciuni cu ei,sa-i mangai in necazuri si sa ma bucur impreuna cu ei,ca sa nu se simta singuri si parasiti.44.Parintele Nicodim punea mare accent pe raspandirea cartilor bune,ortodoxe,in randulcredinciosilor.Uneori zicea catre fiii sai duhovnicesti:-O carte buna,crestineasca,este un inger al lui Dumnezeu,caci te invata sa-L cunosti si sa-L iubesti,sadescoperi frumusetea vietii in Hristos,sa iubesti pe oameni,sa te feresti de pacat si sa te ingrijesti de mantuireasufletului.Daca in viata agonisesti carti sfinte in locul banilor,urmasii s-ar folosi de pe urma lor;iar daca le-ar vinde,tu nu vei pierde folosul lor si ti se va socoti ca o milostenie sufleteasca,pentru ca oriunde vor ajungecartile sfinte,vor raspandi lumina si vor aduce sufletele la cunostinta de Dumnezeu.Iar daca vor ramane dupatine bani sau averi si urmasii le vor chletui in pacate,nu numai ca nu te vei folosi cu ceva,ci vei fi gasit vinovatca,prin zgarcenia si lacomia ta,ai dat urmasilor prilej de pacate.45.Daca faci praznic mare,incat sa hranesti tot satul;daca imbraci pe cei saraci cu haine noi,daca faci chiar sibiserici din temelie,nu se supara atat de mult vrajmasul,ca atunci cand dai o carte buna de citit,o cartecrestineasca in care sa poata vedea,ca intr-o oglinda,starea lui sufleteasca de decadere morala si de pacatosenie.46.Un credincios l-a intrebat pe parintele Nicodim:-Cuvioase parinte,locuiesc intr-o casa mostenita de la o matusa de-a mea.Oare ce as putea faceeu mai bunpentru sufletul ei?-Ca sa ai mai multa nadejde pentru mantuirea ei,a raspuns batranul,si sa capeti si o pace launtrica,estebine ca din ce economisesti,dupa putere,sa cumperi carti crestinesti si sa le dai celor dornici drept milostenie,sale citeasca si sa cunoasca voia lui Dumnezeu.Caci,pe langa sfintele slujbe pentru cei raposati,mare folos isiagonisesc crestinii care dau carti bune in dar celor ce doresc mantuirea sufletului.47.Iar pentru Sfanta Spovedanie spunea ucenicilor sai:-Aveti grija de cei care ii aduceti sa se marturiseasca.Nu purtati oamneii pe drumuri,daca ei nu sunthotarati sa paraseasca pacatele.Nu legati oamenii la ochi,ci spuneti-le clar si deslusit sa stie ce au de facut pentrusufletele lor.Daca nu vor sa paraseasca betiile,desfranarile,judecatile,certurile,lenea si toata rautatea,lasati-i peunii ca acestia in voia inimii lor.Iar daca vor incolti frica de Dumnezeu si gandul mortii in inimile lor,daca sevor hotara sa paraseasca pacatele care ii robesc,sa duca lupta cea buna crestineasca,sa se roage,sa posteasca,sameraga regulat la biserica,sa faca milostenie,sa se impace cu semenii lor,sa nu mai injure de cele sfinte si saasculte de pastorii Bisericii,atunci dati-le carti ziditoate de suflet si ajutati-i sa se pregateasca pentru SfantaSpovedanie.Dupa ce se vor pregati bine de tot,sa-si noteze pacatele din copilarie,sa si le citeasca inaintea sfintelor icoane cu candela aprinsa si cu o zi de post,sa se hotarasca a le parasi,a face canon si a pune inceput bun.Numaiasa trebuie sa vina credinciosii nostri la Taina Spovedaniei.Iar daca vin in graba,fara hotarare de a parasipacatele si nu fac nici canon,pacatele raman in inimile lor si spre osanda se impartasesc cu Sfintele Taine ale luiHristos.48.Odata,parintele Nicodim a spus unui grup de credinciosi:-Dragii mei,chiar daca ati fost nebotezati,cand este vorba sa suferiti pentru dreapta credinta sau pentrusfintele carti,acea suferinta are putere sa curete pacatele celui ce sufera fara cartire.Cel ce patimeste pentrudreapata credinta si pentru cartile sfinte,acela este numarat cu mucenicii Bisericii lui Hristos.Pentru nimic nu sesupara mai mult vrajmasul,ca pentru o carte buna ,folositoare de suflet,data credinciosilor.Prin cartile sfinte ce lecitim,se strica toate planurile vrajmasului diavol.Daca faci praznic cu saracii,el nu se supara atat de mult.Daca tefaci ctitor de biserica,el nu-ti are grija.Daca postetsi si te rogi,el se supara mult,dar nu ca atunci cand dai cuivapentru citit o carte buna,ziditoare de suflet.Prin asemenea carti ortodoxe,multe suflete se trezesc din robiapatimilor care ii stapanesc,ca dintr-o betie.49.Un fiu duhovnicesc l-a intrebat pe parintele Nicodim:-Crestinul care are ravna pentru fapte bune si citeste cartile sfinte,dar nu se marturiseste regulat si nuurmeaza sfatul duhovnicului sau se poate mantui?-De va avea cineva,a raspuns batranul,multe carti sfinte si se va sili la implinirea poruncilor lui Dumnezeufara spovedanie si fara ascultare fata de duhovnic iscusit,nu se poate mantui.Acela este asemenea unui ombolnav ce intra sa cumpere medicamente dintr-o farmacie,dar lipseste farmacistul.Fara cel ce poate damedicamentele necesare,bolnavul nu se va vindeca.Duhivnicul este,pentru fiii sai duhovnicesti,doctor,dascal si parinte,model de traire in
Hristos,rugator,povatuitor,garant inaintea Preasfintei Treimi,mijlocitor inaintea Fiului si izvor prin care serevarsa harul Duhului Sfant asupra ucenicilor sai.Prin mainile lui i se dezleaga pacatele,prin cuvintele lui seinvata cele sfinte si prin rugaciunea lui se coboara peste el harul mantuirii.Mare rol are duhovnicul in viatacrestinului.50.Mai zicea Parintele Nicodim:-Fratii mei,sa iubim cartea sfanta,incepand cu Sfanta Scriptura,Vietile Sfintilor si cartile de rugaciune sisa le dam cu inima deschisa si altora spre folos si mantuire.Banii dati pe o carte sfanta sunt o jertfa bineplacutalui Dumnezeu.Noi ne vom duce de aici mai devreme sau mai tarziu,dar,daca reusim sa lasam urmasilor cat maimulte carti sfinte,le lasam o zestre de mare valoare pentru ei si pentru cei care vor urma dupa ei.Dupa 55 de ani de aleasa slujire in Biserica lui Hristos,cunoscandu-si dinainte sfarsitul,parinteleNicodim si-a dat sufletul in mainile Domnului,Duminica,6 Iulie,in anul mantuirii 1975.Obstea maicilor dinAgapia si Varatec i-a asezat trupul,pana la a doua venire,langa altarul bisericii pe care cu demnitate a slujit-opeste o jumatate de secol.