Poruncile postului in invataturile Sfintilor Parinti



“Chiar de la inceput, facand Dumnezeu pe om, l-a dus si l-a predat in mainile postului si ca unei mame iubitoare si ca unui dascal iscusit, i-a incredintat mantuirea lui” (Sf. Vasile cel Mare)

1. Infraneaza-te de la mancare, bautura si de la orice placere trupeasca. Posteste nu numai de bucate, ci si de pacate. Infraneaza-ti cele cinci simturi (vazul, auzul, pipaitul, gustul, mirosul) ca sa te faci partas “fecioarelor celor intelepte” din Evanghelie.
“Postul adevarat este abtinerea de la orice lucru rau”. (Sf. Teodor Studitul)
“Postul acela este adevarat care este prezent in toate, pe toate le curateste, pe toate le vindeca”. (Sf. Grigorie Palama)

2. Nu tine ura, vrasmasie sau invidie. Calcati pe inima, mergi si te impaca cu toata lumea si mai ales cu cei carora le-ai gresit. Iarta din toata inima ta pentru ca si Domnul Dumnezeul tau sa te ierte pe tine. Uraste pacatul si fugi de el, dar nu uri pe pacatos si nu-l dispretui, ci-l compatimeste.
“Cel ce-l uraste pe fratele sau este in intuneric si umbla in intuneric si nu stie incotro se duce pentru ca intunericul a orbit ochiul lui”. (Ioan 2, 11)
“Si ne iarta noua greselile noastre precum si noi iertam gresitilor nostri” (Matei 6, 12).

3. Spovedeste-te cat mai grabnic la preotul tau duhovnic si nu-l schimba. Fa aceasta cu o zi ianinte de Sfanta Impartasanie. Marturiseste-ti toate greselile si patimile, gandurile si intentiile rele; ai grija: pacatul cel mai mare este cel care te stapaneste pe tine.
“Bucurie mare se face in cer pentru un pacatos care se pocaieste” (Luca 15, 7), adica pentru cel care si-a cunoscut greselile si isi indreapta viata.
“Ne-am imbolnavit prin pacat, sa ne vindecam prin pocainta. Iar pocainta fara post este neputincioasa; indreapta-te, dar, inaintea lui Dumnezeu prin post” (Sf. Vasile cel Mare).

4. Nu te certa, nu blestema, nu injura! Cei care injura se aseamana celor care au scuipat fata Domnului nostru Iisus Hristos in timpul patimirii Sale.
“…Opreste-ti limba de la rau si buzele tale sa nu graiasca viclesug. Fereste-te de rau si fa bine, cauta pacea si o urmeaza pe ea” (Psalmul 33, 12-13).

5. Roaga-te cu smerenie in fiecare zi, dimineata si seara, si de cate ori poti. Roaga-te si pentru binele dusmanilor, implinind astfel porunca Domnului si El iti va da pace in suflet, bucurie si intelegere duhovniceasca.
“Iubiti pe vrasmasii vostri, binecuvantati pe cei ce va bleastama, faceti bine celor ce va urasc si rugati-va pentru cei ce va vaatama si va prigonesc, ca sa fiti fiii Tatalui vostru Celui din Ceruri…” (Matei 5, 44-45).

6. Fa milostenie dupa puterile tale, adica ai mila de altii ca si Hristos sa aiba mila de tine. Ajuta orfanii, vaduvele, saracii, familiile nevoiase sau cu mai multi copii, fara a-i judeca pentru lipsuridle lor.
“Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui!” (Matei 5, 7).

7. Intoarce la credinta pe cel cazut sau nestiutor, daruindu-i un sfat bun, o carte de zidire sufleteasca, o candela si o icoana ortodoxa. Indeamna-l la o fapta buna si vino impreuna cu el la Sfanta Spovedanie.
“Cel ce a intors pe pacatos de la ratacirea caii lui, isi va mantui sufletul de moarte si va acoperi multime de pacate” (Iacob 5, 20), desigur aceasta neexcluzand implinirea si celorlalte porunci evanghelice.

8. Mergi si viziteaza un bolnav, un suferind, un infirm sau un neputincios; usureaza suferinta si vei putea sa auzi si tu la judecata chemarea Mantuitorului de a mosteni Imparatia Cerurilor, intrucat:
“…Bolnav am fost si M-ati cercetat…” (Matei 25, 36-40).

9. Pomeneste si fa milostenie pentru cei repausati supa randuielile Bisericii, in semn de iubire, recunostinta si neuitare fata de ei. Milostenia ta le va ajuta lor si va imbogati sufletul tau.
“… Sfant si cucernic gand a fost, ca a adus jertfa de curatie pentru cei morti, ca sa se slobozeasca de pacat” (2 Macabei 12, 46).
“Caci judecata este fara mila pentru cel care n-a facut mila. Si mila biruieste in fata judecatii” (Iacob 2, 13).
“Nu in zadar s-a randuit prin Apostoli, ca sa se faca inaintea infricosatelor Taine, pomenirea celor morti; ei au stiut ca de aici rezulta mare folos, mare binefacere pentru morti” (Sf. Ioan Gura de Aur).

10. Ai grija sa nu te mandresti cu postul tau si cu nimic din ceea ce faci bun, ci in fiecare zi sa-ti spui: “Sluga netrebnica sunt, pentru ca am facut ceea ce eram dator sa fac” (Luca 17, 10).

“Postul este marea arma impotriva ispitelor precum placerea este inceputul tuturor pacatelor” (Cuv. Teofilact al Bulgariei).
“Esti bogat? Nu insulta postul socotindu-l nevrednic sa stea cu tine la masa!” (Sf. Vasile cel Mare).
“Postul este medicament…” (Sf. Ioan Gura de Aur).
“Sfintii Parinti au spus ca exista multe deosebiri intre trupuri in privinta hranei. Unul are trebuinta de putina, altul de multa hrana, pentru tidnerea puterii sale firesti, fiecare indestulandu-se dupa puterea si deprinderea lui. Caci ingreunandu-se stomacul si tulburandu-se prin aceasta mintea nu mai poate spune rugaciunea cu tarie si cu credinta” (Sf. Grigorie Sinaitul)
“Daca postul a fost necesar in rai, cu atat mai mult este necesar in afara de rai. Daca a fost un medicament util inainte de rana, cu atat mai mult este util dupa rana” (Sf. Ioan Gura de Aur).

Fa din ziua impartasirii tale cu Sfantul Trup si Sange al Mantuitorului Hristos, cea mai fericita sarbatoare a vietii tale traind bucuria Invierii!

Sfinţii părinţi despre post



POSTUL - PĂZITORUL SĂNĂTĂŢII NOASTRE



Săracilor, primiţi postul, tovarăşul vostru de casă şi de masă! Slugilor, primiţi postul, odihna necontenitelor voastre osteneli! Bogaţilor, primiţi postul, doctorul care vă vindecă bolile ce vă vin din pricina prea multelor mâncăruri, postul care, prin schimbarea mâncărurilor, vă face mai plăcute bucatele de care vă săturaserăţi din obişnuinţă cu ele! Bolnavilor, primiţi postul, mama sănătăţii voastre! Sănătoşilor, primiţi postul, păzitorul sănătăţii voastre!
Sf. Vasile cel Mar



POSTUL CA MOŞTENIRE



Să arătăm cât este de vechi postul, să arătăm că toţi sfinţii l-au primit ca pe o moştenire strămoşească şi l-au păzit, transmiţându-l din tată în fiu. Aşa s-a păstrat acest bun şi a ajuns, din neam în neam, până la noi.
Sf. Vasile cel Mare



POSTUL CA DATORIE



Dacă vreun episcop sau presbiter, diacon sau ipodiacon, citeţ sau vreun cântăreţ nu posteşte sfânta Patruzecime a Paştilor, sau miercurea şi vinerea, să se caterisească, afară numai dacă ar fi împiedicat de slăbiciunea trupească; iar dacă ar fi laic – să se afurisească.
Canonul 69 Apostolic



POSTUL CA MEDICAMENT PENTRU SUFLET



E nevoie de multă vitejie spre a birui pofta stomacului. Cel ce a pus stăpânire pe ea îşi deschide drum singur spre eliberarea de patimi şi spre desăvârşita înfrânare.
Sf. Ioan Scărarul



Dacă postul a fost necesar în rai, cu atât mai mult e necesar în afară de rai. Dacă a fost un medicament util înainte de rană, cu atât mai mult este util după rană.

Sf. Ioan Gură de Aur

Înfrânarea nu constă în abţinerea de la mâncăruri fără nici un sens, ci în îndepărtarea totală de voinţele proprii.
Sf. Vasile cel Mare



POSTUL - OCROTITORUL VIRTUŢILOR



Patimile cu nimic nu se sting atât de mult, cât se sting cu cumpătarea. Dacă cineva se luptă şi motivul lui este prefăcătoria sau credinţa că lucrează virtutea, el nu se luptă cu înţelepciune. Dar cel care este cumpătat nu gândeşte că lucrează virtutea, nici nu vrea să fie lăudat ca ascet, ci ştie că prin cumpătare vine înţelepciunea şi cu ajutorul ei vine smerenia.

Avva Dorotei



Postul ocroteşte orice virtute. Este începutul luptei spirituale, cununa celor cumpătaţi, frumuseţea fecioriei şi sfinţeniei, strălucirea cuminţeniei, începutul vieţii creştine, mama rugăciunii, izvorul cuminţeniei. El învaţă liniştea şi este înaintemergătorul tuturor celorlalte fapte.

Sf. Isac Sirul



POSTUL- ARMĂ ÎMPOTRIVA ISPITELOR



Eşti bogat? Nu insulta postul, socotindu-l nevrednic să stea cu tine la masă!
Sf. Vasile cel Mare



Postul este marea armă împotriva ispitelor, precum plăcerea este începutul tuturor păcatelor.

Teofilact al Bulgariei



Ne-am îmbolnăvit prin păcat, să ne vindecăm prin pocăinţă. Iar pocăinţa fără post este neputincioasă. Îndreaptă-te, dar, înaintea lui Dumnezeu prin post.
Sf. Vasile cel Mare



Postul şi cumpătarea răzbunările trupeşti le încetează, robia mâniei şi a poftei o posomorăsc, aduc claritate şi limpezime în cugetare, curăţind-o de fumul care iese din mulţimea mâncărurilor şi de ceaţa care se face din cauza lor. Cu postul şi cu cumpătarea se slăbeşte omul exterior, şi cu cât se slăbeşte acesta, cu atât se înnoieşte cel lăuntric.
Sf. Grigorie Palama

Sfinţii Părinţi despre Post

* Săturarea mărgineşte plăcerea numai la pântece; postul însă urcă folosul la suflet. (Sf. Vasile cel Mare)

* N-am postit, şi am fost alungaţi din rai! Să postim dar, ca să ne întoarcem în rai. (Sf. Vasile cel Mare)

* Niciodată n-a văzut cineva pe un postitor cu dreapta socoteală robit de pofta păcatului. (Sf. Isaac Sirul)

* Dacă Cel ce a dat Legea a postit, care dintre cei ce păzesc Legea nu trebuie să postească ? (Sf. Isaac Sirul)

* Oricare ar fi virtuţile pe care le zideşti pe temelia postului, ele vor fi toate nezdruncinate şi neclintite, ca unele ce au fost întemeiate pe piatra cea tare (Sf. Simeon Noul Teolog)

* Posteşte pentru că ai greşit; posteşte ca să nu mai păcătuieşti; posteşte ca să câştigi tot binele; posteşte ca să nu pierzi nimic din ceea ce tu ai reuşit să câştigi. (Sf. Ioan Gură de Aur)

* După cum păsările cele greoaie nu pot zbura la înălţimi, tot aşa i se întâmplă şi celui ce îndeplineşte toate poftele trupului: îi va fi cu neputinţă să se ridice spre cele înalte. (Sf. Ioan Scărarul)

* Cine slujeşte pântecelui şi cu toate acestea voieşte să învingă duhul desfrânării, acela se aseamănă unuia care atinge focul cu untdelemn (Sf. Ioan Scărarul)

* Nu vezi că şi soarele este mai strălucitor după trecerea nopţii, privegherea mai dulce după somn, iar sănătatea mai dorită după boală? Şi masa, deci, este mai plăcută după post.

* Facerea de bine trâmbiţată n-are folos, iar postul dat în vileag n-are câştig. (Sf. Vasile cel Mare)