ROMANIA - CEA MAI FRUMOASA TARA. PENTRU CA ESTE A MEA
» RÃVAȘ DIN PRIBEGIE
Inapoi la Pagina de Discutii
|
Îți trimit, măi Ghiță frate Acest răvaș de departe. Ca să știți că mai trăiesc Și pe-aici mă chinuiesc. Departe de voi și țară, Prin straini painea-i amara. Tot ce'ncerc si tot ce fac, Nimica nu mi-i pe plac. Port in suflet greu alean Si ma usuc an cu an. An cu an si zi cu zi, Tot asa pan'ce-oi muri. Ma tot rog in gandul meu, Doar s'a'ndura Dumnezeu De neamul nostrucrestin, Ce se stinge'n jug si chin. Cine-si pierde Tara lui E copil al nimanui, Ratacind din loc in loc, Suflet fara de noroc. Unde's mandrii nostri munti, Sate cu batrani carunti, Izvoare ce spun povesti Plaiuri scumpe romanesti, Dumbravi cu stejari batrani, Hore mandre de romani? Acea lume de tarani Ce's stapani de mii de ani, Peste glia cea strabuna Cer de stele, soare, luna. Cand traia mama si tata Si ne strangeam toata gloata, La un Pasti sau la Craciun Cu colindul de Ajun, Eram toti veseli, vioi Cu toti fratii langa noi. Bucuria noastra mare, Stralucea ca sfantul soare. Insusi Bunul Dumnezeu, Parca traia'n satul meu. Gradinile roditoare, Infloreau scaldate'n soare Grijite cu drag si zor De crestinescul popor. De pe drumurile straine Ce sa va trimit fratine? Bani si-averi n'am adunat, Doar ceva de imbracat. Nu mi-am ridicat palate, In neagra strainatate. Nici viata n'am avut, Chinul vostru m'a durut. Asa mi-a fost datul sortii, Sa nu-i vad in ceasul mortii, Nici pe mama, nici pe tata, Nici pe frati, nici pe surori. Cum sa mai fi strans comori, Pe pamanturi rosi, pustii, Unde nu cresc bucurii? Pe meleagurile straine, Nu gasesti umbra la nime. Numai pietre, numai spini, Sa tot plangi, sa tot suspini. N'ai nici frati, n'ai nici surori Codri verzi, gradini de flori. Unde-i, mai frate Mihai, Tara noastra ca un rai, Lanuri bogate, livezi Primaveri si rauri verzi? Frunza toamnei cu rugina, Manastiri cu Bucovina, Ierne grele si nameti Cern fulgi albi pentru poeti. Dormeau vaile'n zapada Si crestea iarba'n livada. Barsanele la izvor Fluerul ciobanilor. Ma rog, Doamne, si ma'nchin Sub streasina de Cosmin, Sa ma'ntorc din pribegii Pe carari de vesnicii. In pacea satului meu Aproape de Dumnezeu. |
|
|