Istorie relativa.

Sfantul Conon a trait pe vremea Sfintilor Apostoli. S-a nascut in Isauria. Cei de aici au primit credinta in Hristos de la Sfantul Apostol Pavel. A fost casatorit. Sotia ii moare si el se retrage pentru o viata in rugaciune. Face minuni. In urma unei prigoane este injunghiat peste tot. Moare peste 2 ani. (5 martie)
Sfanta Mucenita Evdochia era originara din cetatea Heliopolis, din provincia Liban (Frigia), si a trait in timpul imparatului Traian. O buna parte a vietii si-a petrecut-o in desfranare, agonisind o avere insemnata. Schimbarea sa launtrica s-a petrecut in chip minunat, datorita monahului Gherman. In urma convorbirilor duhovnicesti cu acesta, Evdochia a luat hotararea de a primi Botezul. Dupa ce a fost botezata de catre Teodot, episcopul cetatii, ea si-a impartit toata averea saracilor, apoi s-a calugarit. In manastire s-a daruit celei mai aspre vietuiri, in desavarsita ascultare, in posturi, privegheri, si rugaciuni. Nu dupa mult timp, obstea manastirii a cerut-o stareta. Pentru pocainta sa adanca, Dumnezeu a invrednicit-o cu darul invierii mortilor. Cuvioasa a dobandit moarte muceniceasca, in timpul persecutiei din vremea lui Vincentiu, conducatorul cetatii Heliopolis.(1 martie)
Sfantul Mucenic Codrat a fost nascut in munti, din cauza persecutiilor impotriva crestinilor din secolul al III lea. La varsta de 12 ani ajunge in cetate si este crescut de o familie de crestini. Va studia medicina si va ajunge sa-i vindece pe bolnavi atat cu remedii trupesti, cat si cu cele duhovnicesti. Cand imparatul Deciu (249-251) porneste lupta impotriva crestinilor, Codrat este aruncat in temnitia, impreuna cu prietenii sai: Ciprian, Dionisie, Anecton, Pavel si Crescent. Pentru ca nu au lepadat credinta in Hristos, au fost condamnati la moarte. (10 martie)
Sfantul Hrisant a fost fiul lui Polemius, un distins patrician. A trait in secolul al III lea. Dupa diferite chinuri, tortionarii au hotarat ca Hrisant si sotia sa Daria, sa fie ingropati de vii. Mai tarziu s-a zidit o biserica in acel loc. Acesti soti propovaduitori si impreuna-mucenici pentru Hristos au trecut la cele vesnie in anul 283, la Roma, sub domnia imparatului Numerian. (19 martie)
Sfantul Mucenic Agapie si cei sapte mucenici au patimit in vremea imparatului Diocletian (284-305). Sfantul Mucenic Agapie era originar din Gaza, Timolau din Pont, cei doi Dionisie din Tripole (Fenicia), Romil era diacon al bisericii din Diospoli, iar Plisiu si cei doi Alexandru, din Egipt. Dintre acesti mucenici numai Agapie primise botezul prin afundare in apa. Ceilalti au primit botezul sangelui. Uimiti de taria si linistea cu care crestinii primeau chinurile pentru credinta lor, inimile lor s-au inflacarat de ravna pentru Hristos si astfel, si-au legat singuri mainile si s-au infatisat inaintea ighemonului Urban, spunandu-i: "Si noi suntem crestini."
Acestor tineri li s-a alaturat atunci si Agapie, un cetatean de vaza al cetatii, care suferise si pana atunci mult pentru Hristos. Cu totii au fost ucisi prin decapitare in anul 303. (15 martie)
Sfantul Sabin a trait in vremea imparatului Diocletian (284-305). Era originar din Ermuopole (Egipt). Din cauza persecutiilor impotriva crestinilor, Sfantul Sabin se va retrage in munti impreuna cu alti crestini. Un cersator, care primea hrana de la Sfantul Sabin, il va vinde slujitorilor de idoli, precum a facut Iuda cu Hristos, pe doi galbeni. A fost dus inaintea tribunalului nelegiuirii cu alti sase crestini. Pentru ca nu a lepadat credinta in Hristos, a fost strapuns cu unghii de fier, ars si apoi inecat intr-un rau, luand in acest fel, cununa muceniciei. (16 martie)
Sfintii Mucenici Eutropiu si Cleonic au fost frati si prieteni cu Vasilisc, nepotul Sfantului Teodor Tiron. Cei trei ajung in inchisoare pentru ca nu au renuntat la credinta in Hristos. Se aveau unul pe altul ca niste frati. Devenisera rude in Hristos. Dupa mai multe tentative de corupere, cei trei nu au renuntat la credinta in Hristos, fapt pentru care Sfintii Eutropiu si Cleonic au fost crucificati in orasul Pontine Amasea (Asia Mica) pe 3 martie 308. Trupul Sfantului Eutropiu a fost luat de Velonic, uns cu mir si dus intr-un sat, departe ca la optsprezece stadii de la cetate, iar trupul Sfantului Cleonic a fost luat de Conit si dus in satul Chima. Sfantul Vasilisc a fost executat mai tarziu, pe 22 mai in orasul Komana. (3 martie)
Sfintii 40 de Mucenici au patimit in localitatea Sevastia din Armenia, in vremea domniei imparatului Liciniu (307-323), la porunca guvernatorului Agricola. Cei 40 de mucenici erau soldati care au marturisit ca sunt crestini si din acest motiv au refuzat sa jertfeasca idolilor. Pentru marturisirea credintei in Hristos, cei 40 de mucenici au fost supusi la multe chinuri, ca in cele din urma sa fie scufundati intr-o apa aproape inghetata de langa cetate(anul 320). (9 martie)
Sfantul Ipatie s-a nascut in Cilicia si a fost episcop in Gangra. A participat la primul sinod ecumenic de la Niceea din anul 325. In timp ce se intorcea de la Constantinopol,a fost prins si batut de ereticii novatieni. O femeie din grupul acestora l-a lovit pe sfant cu o piatra in cap si in urma acestei lovituri, Sfantul Ipatie a trecut la cele vesnice. Femeia a inebunit in clipa in care a vazut moartea acestuia. Mai tarziu, a fost dusa la mormantul sfantului unde va primi vindecarea. (31 martie)
Sfantul Teodot s-a nascut in Galatia (Asia Mica) si a fost episcop al cetatii Cirene din Cipru. In timp ce imparatul Liciniu (311-324) ii persecuta pe crestini pentru ca nu aduceau jertfe zeilor, Teodot le cerea paganilor sa se inchine lui Hristos. Este intemnitat si supus la diverse chinuri. La inceput, l-au pus pe un gratar de fier sub care au aprins un foc; apoi i-au batut cuie in talpi si l-au pus sa mearga. Multi din cei ce au vazut cu cata rabdare indura chinurile, au primit credinta in Hristos. Sfantul Teodot a fost eliberat in vremea Sfantului Constantin cel Mare si a trecut la cele vesnice in anul 326. (2 martie)
Sfintii Mucenici Episcopi Vasilevs, Efrem, Evghenie, Capiton, Eterie, Agatodor si Elpidie au fost episcopi ai Chersonului, in ani diferiti. Toti au fost trimisi de catre Patriarhul Ierusalimului ca misionari in aceste tinuturi pagane, ca sa aduca in ele lumina Evangheliei. Ei au luat mucenicia din mainile necredinciosilor, evrei, greci si sciti. Dupa ce Vasilevs va invia din morti pe copilul conducatorului din Cherson, va fi ucis de pagani. Dupa moartea lui, au venit in Cherson, episcopii Evghenie, Agatodor si Elpidie. Si acestia au fost ucisi de pagani, tot in ziua a saptea a lunii martie. Efrem a fost omorat prin decapitare. Episcopul Eterie cerand ajutor de la imparatul Constantin cel Mare, reuseste sa-i alunge pe pagani, dar este omorat pe in momentul in care mergea la Bizant sa-i multumeasca imparatului pentru ajutor.
Cand ultimul dintre ei, Sfantul Capiton, a fost uns episcop pentru scitii cei salbatici si primitivi, ei au cerut un semn de la sfant ca sa-l poata crede. Astfel, l-au pus sa intre intr-un cuptor de foc, zicandu-i ca vor crede doar daca va iesi viu din el. Cu rugaciune fierbinte si credinta mare, insemnandu-se cu Semnul Sfintei Cruci, sfantul episcop a intrat in foc si a ramas in acel cuptor vreme de un ceas, fara ca sa i se arda nimic, nici macar straiele. In urma acestei minuni primitivii sciti au strigat: "Unul este Dumnezeu, Dumnezeul crestinilor, mare si puternic, Care le apara pe slugile Lui de flacarile focului!" Atunci toata cetatea si imprejurimile au venit la Sfantul Botez. Dupa un timp, paganii l-au inecat in raul Nipru. (7 martie)

Sfantul Mucenic Marcu, episopul Aretuselor, a distrus in timpul imparatului Constantin cel Mare (306-337) mai multe temple pagane, zidind in locul lor biserici. Cand la tronul imparatesc ajunge imparatul pagan Iulian Apostatul (361-363), episcopul Marcu a fost supus la multe chinuri apoi omorat. (29 martie)

Sfantul Vasile de Ancira a mucenicit sub arieni, in vremea domniei imparatului Constantiu. El era cunoscut tuturor din vremea lui, mai ales pentru ravna sa de a apara dreapta credinta ortodoxa, impotriva chiar si a imparatului celui pagan. Urmand la tronul imparatesc imparatul Iulian Apostatul, acesta a inceput a prigoni puternic pe crestini. Sfantul Vasile de Ancira va muri in 363 in inchisoare supus chinurilor pentru ca a mustrat public necredinta imparatului si relele lui fapte impotriva crestinilor. (22 martie)
Sfantul Chiril s-a nascut la Ierusalim, in anul 315 dupa Hristos, in timpul domniei imparatului Constantin cel Mare. Ajunge episcop al Ierusalimului. Sfantul Chiril participa la sinodul II ecumenic de la Constantinopol din 381, unde isi marturiseste ortodoxia credintei. Sfantul Chiril a avut de dus doua lupte grele in viata lui: una impotriva ereticilor arieni care devenisera foarte puternici in timpul domniei lui Constantius, fiul Marelui Constantin, iar cealalta impotriva evreilor care, in timpul lui Iulian Apostatul, nepotul Marelui Constantin, aveau mari privilegii si puteri. Sfantul Chiril a trecut la cele vesnice in anul 386, in timpul domniei imparatului Teodosie cel Mare. (18 martie)
Sfantul Benedict se naste in Nursia, o provincie a Italiei, in 480. Se face calugar. Sfantul avea duhul inainte vederii, al vindecarilor, al scoaterii demonilor, al invierii mortilor; el se infatisa unora la mari distante pe fata; iar altora le aparea in vis. A intemeiat 12 manastiri. A intemeiat randuiala monahala a Benedictinilor, ordin care exista si astazi in Biserica Romano-Catolica. Cuviosul Benedict si-a profetit sfarsitul. (14 martie)

Sfantul Sofronie s-a nascut la Damasc, in Siria de astazi, in jurul anului 550. In anul 570, calatorind prin Palestina pentru a se inchina la Locurile Sfinte, intra in Manastirea Sfantului Teodosie cel Mare, situata in apropierea Ierusalimului, ca ucenic al monahului Ioan Moshu. Impreuna cu invatatorul sau, va ajunge pe la toate manastirile si nevoitorii din Egipt. Cei doi sfinti devin aparatori ai credintei ortodoxe impotriva unei noi erezii ce incepuse a tulbura viata Bisericii - monotelismul (celor ce sustineau ca in Hristos exista o singura lucrare). Imbolnavindu-se de o grea boala de ochi, a fost vindecat de Sfintii Chir si Ioan. In anul 634, Sfantul Sofronie este ales in demnitatea de patriarh al Ierusalimului. Sfantul Sofronie a fost de fata la aducerea din exilul persan a Cinstitei Cruci, pe care Hristos a fost rastignit. (11 martie)
Sfantul Ioan Scararul a vietuit intre anii 578-649. A intrat in cinul monahal la varsta de 16 ani. Sfantul Ioan Scararul l-a avut ca povatuitor pe Cuviosul Macarie, timp de 19 ani. Dupa moartea parintelui sau duhovnicesc,Sfantul Ioan Scararul s-a retras intr-o pestera, unde a dus o viata aspra vreme de 40 de ani. A fost vreme indelungata egumen al manastirii din Muntele Sinai. El este autorul lucrarii "Scara", carte care ne descrie viata duhovniceasca sub forma unei scari cu 30 de trepte care ne duce spre Dumnezeu. "Scara” a fost tradusa in limba romana de parintele Dumitru Staniloae si se afla cuprinsa in volumul al IX-lea al Filocaliei. (30 martie)
Sfantul Gherasim de la Iordan a trait in secolul al VII-lea. Dupa ce s-a calugarit, s-a retras in pustiul Tebaidei unde a intemeiat un asezamant monahal, prezent si in zilele noastre. A avut in grija un leu salbatec.(4 martie)
Sfantul Teofilact a ales viata monahala in momentul alegerii lui Tarasie ca patriarh al Constantinopolului. Sfantul Tarasie il va unge pe Teofilact episcop in Nicomidia. El se va arata celor din Nicomidia binefacator al celor aflati in dureri, necazuri si nevoi.
Dupa moartea lui Tarasie(sec VIII?), la conducerea imperiului a venit iconoclastul Leon. Sfantul Teofilact i-a cerut imparatului sa pastreze credinta crestina nealterata, inclusiv cinstirea sfintelor icoane, dar vazand ca imparatul nesocoteste adevarul, i-a prorocit: "O, imparate, vei cadea cu cadere naprasnica si mare, si nu vei gasi pe nimeni care sa te scape de ea!". Din cauza acestor cuvinte, Sfantul Teofilact a fost scos cu nelegiuire din scaun si alungat in exil, unde a petrecut timp de treizeci de ani in cele mai mari lipsuri, necazuri si umilinte, si unde in cele din urma si-a dat sufletul in mana lui Dumnezeu. (8 martie)
Sfantul Teofan Marturisitorul s-a nascut in sec VIII. Tatal sau era ruda cu imparatul Leon Isaurul(717-740). Sfantul Teofan se va calugari cu sotia sa. Timp de sase ani a copiat diferite lucrari, refuzand sa conduca manastirea. Ajunge in insula Calonim, unde va ridica o manastire, si apoi va reveni in Muntele Sigrianei. Participa la al VII lea sinod ecumenic (de la Niceea, din anul 787) unde lupta impotriva celor care respingeau cinstirea sfintelor icoane. Dumnezeu i-a daruit Sfantului Teofan harul facerii de minuni, prin care vindeca toate bolile, si mai cu seama toate formele de nebunie. Cand erezia iconoclasta a izbucnit iar sub imparatul Leon Armeanul, Sfantul Teofan a fost adus la Constantinopol si aruncat in temnita. Aici a zacut timp de doi ani. Apoi imparatul l-a surghiunit in insula Samotrace, lucru pe care il prorocise mai inainte temnicerilor lui. Dupa sosirea la Samotrace, Sfantul Teofan a mai trait douazeci si trei de zile. (12 martie)
Sfantul Iacob a imbratisat viata de sihastru din tinerete. Nu se cunoaste locul nasterii Sfantului Iacob si nici eparhia pe care a pastorit-o. Stim ca a fost episcop si ca in vremea imparatului Constantin Copronim (741-775), a indurat multe prigoniri si chinuri pentru ca s-a opus celor care luptau impotriva sfintelor icoane. (21 martie)
Paganii etiopieni au atacat Manastirea Sfantului Sava cel Sfintit in secolul al VIII lea, crezand ca manastirea adaposteste multe bogatii. Pentru ca nu au gasit bunuri materiale, acestia au decis sa ii treaca prin ascutisul sabiei pe vietuitorii de acolo. Pe unii dintre ei arabii i-au ucis cu sageti, iar pe altii i-au inchis de vii in pestera Sfantului Sava. La usa pesterii au pus apoi foc, astfel incat monahii dinauntru au murit cu totii sufocati de fum. (20 martie)
Cuviosul Ilarion cel Nou a fost staretul manastirii Pelechit din Helespont, in Asia. Plin fiind de Duhul Sfant, el a stralucit ca un soare printre oameni, vindecandu-i de boli si curatindu-i de duhurile cele necurate. Acest barbat dumnezeiesc a luat mai apoi mucenicia in timpul lui Leon Armeanul (813-820) care pornise din nou prigonirile contra aparatorilor sfintelor icoane. Impreuna cu alti patruzeci de monahi Cuviosul Ilarion a fost alungat in surghiun la Efes, si acolo a pierit in temnita. (28 martie)
Sfintii 42 de Mucenici din Amoreea au fost conducatori in armatele imparatului bizantin Teofil (829-842). Cand musulmanii au asediat orasul Amoreea (in Galicia, Asia Mica), au luat in sclavie pe cei 42 de comandati, impreuna cu alti crestini. Comandantii au fost inchisi in temnita timp de sapte ani, in vreme ce toti ceilalti crestini au fost fie vanduti ca sclavi, fie ucisi. In timpul celor sapte ani de temnita, comandantii au fost sfatuiti de musulmani sa imbratiseze credinta islamica. Prizonierii au rezistat la toate ofertele si la amenintarile musulmanilor, si dupa multe chinuri, au fost ucisi pentru ca nu au lepadat credinta in Hristos. (6 martie)
Sfantul Nicon s-a nascut la Neapole dintr-un tata pagan si o mama crestina. A trait in secolul al XIII lea si a fost ofiter roman. Dupa ce devine crestin, se retrage intr-o manastire unde se va darui studiului si ascezei. La trei ani de la botezul sau a fost hirotonit preot si apoi episcop. Printul Quintianus l-a prins pe Nicon impreuna cu ucenicii lui si i-a supus la mari chinuri. Cei 199 de ucenici ai Sfantului Nicon au fost cu totii omorati prin decapitare. Prin decapitare va muri si Sfantul Nicom. Trupul sau va fi gasit de un cioban care s-a vindecat atingandu-i trupul. (23 martie)