Istorie relativa.

Dupa Cincizecime, Sfantul Apostol lacov a predicat Evanghelia in mai multe locuri, ajungand pana in Spania. Intors in Ierusalim, avea sa patimeasca multe chinuri din partea iudeilor. Sfantul Apostol Iacov, prin cuvatarile sale, pline de harul Duhului Sfant, a reusit sa aduca multi iudei si pagani la credinta in Hristos. Dintre acestia, traditia i-a consemnat pe vrajitorul Hermoghen, pe ucenicul acestuia, Filip, si pe Iosia, toti opozanti a Apostolului. Acesta din urma a fost chiar condamnat la moarte, impreuna cu Sfantul Apostol Iacov, luand amandoi cununa muceniciei in anul 45. (30 aprilie)
Sfantul Apostol si Evanghelist Marcu l-a insotit pe Sfantul Apostol Pavel si pe Barnaba, varul sau, in prima calatorie misionara, iar dupa ce merge cu Barnaba in Cipru, il insoteste din nou pe Sfantul Apostol Pavel la Roma. Acolo se intalneste cu Sfantul Apostol Petru si dupa predica lui va scrie Evanghelia care ii poarta numele. Dupa traditie, Sfantul Marcu a infiintat Biserica din Alexandria, unde a fost numit episcop. Se crede ca a murit martir in timpul sarbatorilor de Paste, fiind scos din catacomba in care savarsea Sfinta Liturghie, legat cu funii si tarat prin oras. (25 aprilie)
Sfantului Apostol Simeon a fost fiul lui Cleopa, fratele lui losif, logodnicul Maicii Domnului. Sfantul Simeon a facut parte din cei Saptezeci de Apostoli ai Mantuitorului. Acesta a predicat Evanghelia lui Hristos in ludeea. Dupa moartea Sfantului Apostol Iacob, varul sau, Sfantul Apostol Simeon a fost numit Episcop al Ierusalimului, pastorind pana la o varsta inaintata. Traditia spune ca atunci cand a primit cununa muceniciei, in timpul imparatului Traian, Sfantul Apostol Simeon avea peste o suta de ani. Izbucnind in Palestina o persecutie atat asupra iudeilor, cat si asupra crestinilor, batranul Episcop Simeon a fost prins si supus la chinuri cumplite. Sfantul Apostol Simeon a murit fiind rastignit asemenea Domnului. (27 aprilie)
Sfintii Apostoli Irodion, Agav si Ruf fac parte din saptezeci alesi de Domnul . Toti sunt amintiti de catre Sfantul Apostol Pavel in diferite locuri din epistolele sale. Apostolul Irodion a murit crucificat alaturi de Sfantul Petru. (8 aprilie)
Sfintii Aristarh, Pud si Trofim faceau parte din cei Saptezeci de Apostoli alesi de Mantuitorul. Sfintii Aristarh, Pud si Trofim au murit prin decapitare, impreuna cu Sfantul Apostol Pavel, in timpul persecutiei lui Nero. (15 aprilie)
Sfintii Iason si Sosipatru au facut parte din cei Saptezeci de Apostoli ai Mantuitorului. Despre Sfintii Apostoli lason si Sosipatru aflam din Epistola catre Romani a Sfantului Apostol Pavel, unde acesta ii numeste de un neam cu el (Romani 16;21). (28 aprilie)
Sfintii Mucenici Terentie, African, Maxim, Pompie, si a celor treizeci si sase impreuna cu dansii
Acesti patruzeci de mucenici din Africa au trecut la Domnul, in timpul domniei imparatului Deciu, pentru ca au refuzat sa lepede credinta in Hristos. Au murit decapitati in 250. (10 aprilie)
Sfintii Noua Mucenici din Cizic au luat cununa muceniciei in secolul al treilea, in timpul persecutiilor impotriva crestinilor. Numele Sfintilor Noua Mucenici sunt: Teognid, Ruf, Antipatru, Teostih, Artema, Magn, Teodot, Tavmasie si Filimon. Acestia, desi aveau origini diferite, s-au intalnit in cetatea Cizic, unde au propovaduit credinta crestina.
Fiind prinsi de catre autoritati au refuzat sa se lepede de credinta in Hristos. Sfintii Noua Mucenici din Cizic au fost apoi supusi la numeroase chinuri, si, intr-un final, omorati prin taierea capului. Pe locul in care acesti mucenici au primit martiriul, a fost ridicata o biserica, in vremea domniei imparatului Constantin cel Mare, in care au fost asezate sfintele lor moaste. Traditia a consemnat numeroase minuni petrecute la racla cu moastele acestor sfinti. (29 aprilie)
Agatopod era diacon, iar Teodul era citet in Biserica din Tesalonic. Agatopod era impodobit cu batranetile cele cinstite, iar Teodul cu tineretea cea plina de intreaga intelepciune. In vremea lui Diocletian, in 303 cei doi sunt intemnitati si apoi aruncati in mare, pentru credinta lor in Hristos. (5 aprilie)
Sfantul Mucenic Artemon a trait in vremea domniei imparatului Diocletian fiind preot in cetatea Leodiceea. Artemon a slujit Biserica lui Hristos ca citet timp de 16 ani, ca diacon timp de 28 de ani, iar ca preot 33 de ani. Continuand persecutiile impotriva crestinilor, Sfantul Artemon a fost prins si omorat prin decapitare, in anul 303. (13 aprilie)
Sfantul Mucenic Gheorghe s-a nascut in Capadocia, intr-o familie crestina, si a trait in timpul domniei imparatului Diocletian. Inca de tanar ramane fara tatal sau, care a murit marturisind credinta crestina. Impreuna cu mama sa, se muta in Palestina. Urmeaza cariera militara, ajungand comandant in armata imparatului Diocletian. In anul 303, cand imparatul a inceput persecutiile impotriva crestinilor, Sfantul Gheorghe a marturisit chiar inaintea lui Diocletian credinta in Hristos. Dupa ce a fost supus la numeroase chinuri, a fost condamnat la moarte prin decapitare in anul 303, in ziua de 23 aprilie. Tot acum, au primit moarte muceniceasca Glicherie, Valeriu, Donat, Terin si Alexandra, sotia imparatului Diocletian, care trecusera la credinta crestina. (23 aprilie)
Sfantul Caliopie a vietuit la sfarsitul secolului al III lea si inceputul secolului al IV lea. Marturiseste credinta in Hristos si este rastignit in 304. (7 aprilie)
Sfintele Mucenite Agapi, Hionia si Irina au fost surori si au locuit in apropierea cetatii Aquileia. Dupa ce le-a torturat indelung, judecatorul le-a trimis la moarte pe cele doua surori mai mari, pe care le-a ars de vii, iar pe Irina insa a tinut-o vie, cu gandul sa o necinsteasca. Irina va muri ucisa cu arcul. Sfintele Mucenite Agapi, Hionia si Irina au primit moarte martirica la anul 304. (16 aprilie)
Sfantul Ianuarie, Episcopul orasului Benevento din Italia, a primit mucenicia la anul 305, in timpul persecutiilor imparatului Maximian. Sfantul Mucenic Ianuarie a fost supus la numeroase chinuri suferind torturi de neimaginat, dar pe care el le-a indurat cu blandete, intarit fiind de harul Duhului Sfant. A murit prin decapitare. Trupul Sfantului Mucenic Ianuarie l-au dus in Napoli ingropandu-l in biserica. Au fost consemnate numeroase minuni petrecute la mormantul Sfantului Ianuarie. Dintre acestea amintim minunea care s-a facut unei vaduve, al carei fiu a inviat, dupa ce ea a luat icoana Sfantului Ianuarie si apoi a asezat-o pe trupul fiului ei mort. (21 aprilie)
Sfantul Mucenic Vasile a fost episcop al Amasiei, pe vremea imparatului Liciniu. I se taie capul si e aruncat in mare. (26 aprilie)
Sfantul Simeon, episcopul Persiei, a patimit pentru Hristos impreuna cu peste o mie de crestini in anul 341. Tot atunci au primit moarte muceniceasca Sfintii Audel si Anania, precum si Ustazan, eunucul imparatului persecutor. Sfantul Simeon moare decapitat. (17 aprilie)
Eupsihie s-a nascut intr-o familie de nobili crestini fiind crescut de mic in dragostea de Dumnezeu si de semeni. Impreuna cu alti cresti au daramat statuile, aducand mari stricaciuni templului pagan. Eupsihie fiind prins de persecutori a fost mai intai legat de un copac si torturat cu salbaticie, iar mai tarziu decapitat. Sfantul Mucenic Eupsihie a trecut la Domnului in anul 362. (9 aprilie)
Sfantul Mucenic Sava s-a nascut in anul 334, intr-un sat din zona Buzaului. Parintele sau duhovnicesc era preotul Sansala. Cei doi erau calugari misionari in tinutul Buzaului unde, probabil, era si o episcopie si converteau la crestinism numerosi daco-romani, goti si "barbari" inchinatori la idoli. In actul martiric al Sfantului Mare Mucenic Sava, se spune ca in primavara anului 372, a treia zi de Pasti, noaptea, ostasii lui Athanaric, au prins pe preotul Sansala, cat si pe fericitul Sava, i-au legat si i-au batut, facandu-le multe rani pe trup, ca sa se inchine idolilor si sa manance cele jertfite lor. Sfantul Sava, infruntandu-i cu barbatie, a fost condamnat la moarte prin inecare. Legandu-i un lemn de gat, l-au aruncat in raul Buzau. Asa s-a savarsit Sfantul Mucenic Sava la varsta de 38 de ani. Martiriul sau a avut loc la 12 aprilie, 372. (12 aprilie)
Sfantul Teotim, episcopul Tomisului, e numit si Teotim I, “scitul“ sau “filosoful“. Acest sfant daco-roman, originar din Dacia Pontica, a trait in a doua jumatate a secolului al IV-lea si la inceputul celui urmator, pastorind cetatea de la Marea Neagra, in jurul anilor 380 - 395. (20 aprilie)
Sfantul Eutihie s-a nascut in Frigia din parinti crestini. A fost monah. La 30 de ani era staret. La varsta de patruzeci de ani a fost trimis de Mitropolitul Amasiei ca delegat al sau la al V lea sinod ecumenic, tinut in Constantinopol in anul 553. Va fi patriarh pentru 12 ani apoi este exilat de imparatul monofizit si apoi revine ca patriarh in timpul imparatului Iustin. Sfantul Patriarh al Constantinopolului, Eutihie a trecut la cele vesnice in anul 582. (6 aprilie)
Sfantul Teodor s-a nascut in satul Sicheon din Galatia. Pentru ravna deosebita si pentru dragostea sa, Dumnezeu i-a daruit Sfantului Teodor darul facerii de minuni. El a devenit astfel cunoscut mai ales ca vindecator al bolilor.
Sfantul Teodor Sicheotul a fost numit Episcop in Anastasiopolis, in pofida vointei lui, unde a pastorit vreme de unsprezece ani, dupa care s-a intors la manastirea de metanie, unde s-a nevoit pana la sfarsitul vietii sale. Sfantul Cuvios Teodor Sicheotul s-a mutat la Domnul la anul 613, in vremea domniei imparatului bizantin Heraclius. (22 aprilie)
Sfantul Cuvios Ioan a fost monah in Lavra Veche a lui Hariton cel Mare din Palestina, numita si Pesterile cele Vechi. In acest loc s-a daruit deplin tuturor nevointelor, petrecand in rugaciune si priveghere, si cugetand pururea la ceasul mortii. In acest locas monahal el s-a invrednicit de harul preotiei. Cuviosul Ioan a trecut la cele vesnice in secolul al 8-lea. Deoarece Cuviosul Ioan s-a nevoit cea mai mare parte a vietii sale in acea pestera veche, slujind in biserica, a fost numit si Paleolavritul sau "al pesterii celei vechi". (19 aprilie)
Cuviosul Tit a vietuit in timpul luptei impotriva sfintelor icoane (sec. IX). Sfantul Tit s-a calugarit de tanar si a dobandit doua mari virtuti: smerenia si ascultarea. Pentru marea sa dragoste, smerenie si curatie, Dumnezeu i-a daruit darul facerii de minuni, atat in timpul vietii, cat si dupa trecerea sa la cele vesnice. (2 aprilie)
Cuviosul Ioan inca de tanar a urmat calea monahala fiind ucenic al Sfantului Grigorie Decapolitul. In timpul iconoclasmului, acestia umbland prin cetate, ii intareau pe crestini in dreapta credinta, pentru a nu cadea in erezie. Din acest motiv imparatul Leon Armeanul i-a supus la numeroase torturi. Dupa moartea Sfantului Grigorie Decapolitul, Cuviosul loan a devenit staret al Manastirii Decapole din Constantinopol. Sfantul Cuvios Ioan, s-a mutat la Domnul la anul 820. Cuviosul losif, Scriitorul de Cantari, l-a ingropat cu cinste langa mormantul Sfantului Grigorie. (18 aprilie)
Sfantul cuvios Iosif s-a nascut in Sieilia, din parinti evlaviosi si plini de toata virtutea. Dupa moartea lor, losif s-a stramutat in Tesalonic, unde a primit si tunderea in cinul monahal. Iosif a fost trimis la Roma ca sa ceara Papei si Bisericii din Roma sa lupte pentru Sfanta Ortodoxie in problema iconoclasta. Aflandu-se in aceasta calatorie, el a fost rapit si dus in insula Creta, unde ereticii l-au tinut in inchisoare timp de sase ani. El a alcatuit canoane si imne pentru slujbele multor sfinti. El avea darul inaintevederii. La adancile sale batranete el s-a mutat la Domnul Cel Caruia I-a slujit cu credinta, cu lucrul si cu minunatele cantari de el scrise. A murit in 883. (4 aprilie)
Sfintii Ierarhi Marturisitori Ilie Iorest, Sava Brancovici si Iosif sunt cinstiti atat pentru faptul ca au aparat invatatu-ra ortodoxa in fata influentelor calvine, cat si pentru ca au intarit unitatea romanilor in jurul dreptei credinte. Sfantul Ierarh Ilie Iorest a fost mitropolitul Ardealului intre anii 1640 si 1643. Principele de atunci Gheorghe Rakoczi i-a impus indatorirea de a difuza un catehism calvin printre romani. Pentru ca refuzat acest lucru, mitropolitul a fost trimis in inchisoare, unde a stat vreme de noua luni. Dupa eliberare a plecat la Manastirea Putna, unde a si trecut la Domnul.
Sfantul Ierarh Sava Brancovici s-a nascut in Transilvania dintr-o familie de sarbi stabilita in partile Aradului, insa o buna perioada a vietii sale a locuit in Tara Romaneasca. La Targoviste a fost calugarit sub numele de Sava. A fost ales mitropolit al Transilvaniei in anul 1656, pastorind vreme de douzecisipatru de ani insa, tot intr-o perioada in care la conducere se aflau principii calvini. In 1680, mitropolitul Sava Brancovici a fost arestat si trimis in temnita. Nu se stie data exacta cand a trecut la cele vesnice.
Sfantul Ierarh Iosif Marturisitorul din Maramures a fost hirotonit de catre mitropolitul Dosoftei al Moldovei pe cand acesta era exilat la Jolkiev, in Polonia. Sfantul Iosif Marturisitorul s-a impotrivit incercarilor de atragere a romanilor la Biserica Romano-Catolica, fapt pentru care a fost aruncat in inchisoare. Nu se stie cu exactitate perioada cat a stat in inchisoare. Fiind eliberat a incercat sa-si reocupe scaunul episcopal, dar fara sa reuseasca. Sfantul Ierarh Iosif Marturisitorul a murit in jurul anului 1711. (24 aprilie)
Sfantul Cuvios Pahomie s-a nascut in jurul anului 1674, in satul Gledin, primind numele de botez Petru. Ajunge in Moldova unde este primit ca frate la Manastirea Neamt. Aici va parcurge, dupa randuiala, toate incercarile duhovnicesti. In 1697, la varsta de 25 de ani, a fost calugarit. Dupa moartea parintelui egumen Ioan, este numit, la nici treizeci de ani, staret al Manastirii Neamt, pe care o va conduce pana in anul 1704. Cuviosul Pahomie pleaca la Kiev, unde, la Lavra Pecerska, il cunoaste pe Sfantul Dimitrie al Rostovului, caruia ii devine ucenic. Se intoarce la Manastirea Neamt in 1706 si se hotaraste sa aleaga sihastria intr-o padure langa Muntele Chiriacul. De aici, sihastrul Pahomie a fost chemat pentru scaunul episcopal de la Roman. L-a uns domn pe Nicolae Mavrocordat in Biserica Sf. Nicolae, la 8 noiembrie 1711. La 1 martie 1714, Pahomie paraseste de buna voie scaunul arhieresc. Ajunge la Neamt, unde va sta patru zile, si de aici se va retrage din nou, langa Muntele Chiriacu. Dupa multe necazuri, Pahomie a pornit in pribegie la Kiev, oprindu-se la Lavra Pecerska. A trecut la cele vesnice pe 14 aprilie in anul 1724. (14 aprilie)
Sfantul Cuvios Vasile de la Poiana Marului s-a nascut in anul 1692 in localitatea Poltava din Ucraina. Impreuna cu ucenicul sau, ieroschimonahul Mihail, si cu alti calugari, intra in obstea Manastirii Dalhauti, in apropierea orasului Focsani, unde ramane 20 de ani. Dupa ce infiinteaza cateva manastiri in Buzau si Vrancea, se stabileste la Manastirea Poiana Marului. De numele Cuviosului Vasile de la Poiana Marului se leaga existenta isihasmului romanesc, adica practicarea rugaciunii mintii. Pe langa aleasa sa viata duhovniceasca-ascetica, staretul Vasile era si un bun cunoscator al scrierilor patristice si postpatristice, din care a facut anumite traduceri. Ca dascal al rugaciunii, marele staret a scris si cateva „Cuvinte“ despre paza mintii, despre rugaciune si crestere duhovniceasca, scurte introduceri la scrierile filocalice, lucrari teologice-ascetice, in limba slavona, care au ramas in manuscris. Sfantul Cuvios Vasile de la Poiana Marului a trecut la cele vesnice la 25 aprilie 1767. (25 aprilie)
Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica s-a nascut in Bucuresti, pe 7 octombrie 1787. La varsta de 20 de ani ajunge la manastirea Cernica, din apropierea Bucurestilor. La cererea duhovnicului sau, pe data de 12 noiembrie 1808, tanarul Constantin devine monahul Calinic. Ajunge episcop de Ramnicul Valcea. Printre infaptuirile sale de seama se numara si Manastirea Frasinei. Este locul in care nu au acces femeile. Sfantul Calinic a infiintat o tipografie in anul 1861, la Ramnic. (11 aprilie)