Calatoria a doua a fratilor lui Iosif in Egipt

Calatoria a doua a fratilor lui Iosif in Egipt

Iacov lasa pe Veniamin sa plece

Dar intarindu-se foametea de pe pamant si ispravind de mancat graul ce-l adusesera din Egipt, a zis tatal lor catre ei: "Duceti-va iar de mai cumparati bucate!"

Raspunsu-i-a Iuda si a zis: "Omul acela, stapanul tarii, ne-a grait cu juramant si ne-a zis: De nu va veni cu voi fratele vostru cel mai mic, nu veti mai vedea fata mea. Deci, daca trimiti pe fratele nostru cu noi, ne ducem sa-ti cumparam bucate, iar de nu trimiti pe fratele nostru cu noi, nu ne ducem, caci omul acela a zis: Nu veti mai vedea fata mea, de nu va veni cu voi fratele vostru! Trimite baiatul cu mine. Raspund eu de el. Din mana mea sa-l ceri".

Zis-a Israel, tatal lor, catre ei: "Daca-i asa, iata ce sa faceti: luati in sacii vostri din roadele pamantului acestuia si duceti ca dar omului aceluia: putin balsam si putina miere, tamaie si smirna, migdale si fistic. Luati si alt argint cu voi, iar argintul care v-a fost pus inapoi in sacii vostri intoarceti-l cu mainile voastre; poate ca a fost pus din greseala. Luati si pe fratele vostru si, sculandu-va, mergeti iar la omul acela. Iar Dumnezeul cel Atotputernic sa va dea trecere la omul acela ca sa va dea si pe celalalt frate al vostru, si pe Veniamin. Cat despre mine, apoi de-mi va fi dat sa raman fara copii, atunci sa raman!

Iosif primeste bine pe fratii sai

Si au luat ei darurile acestea; luat-au si argint de doua ori mai mult, si pe Veniamin, si, sculandu-se, au plecat in Egipt si s-au infatisat inaintea lui Iosif. Iar Iosif, vazand printre ei si pe Veniamin, fratele sau cel de o mama cu el, a zis catre ispravnicul casei sale: "Baga pe oamenii aceia in casa si junghie din vite si gateste, pentru ca la amiaza oamenii aceia au sa manance la masa cu mine".

Iar oamenii aceia, vazand ca i-au bagat in casa lui Iosif, au zis: "Pentru argintul care ni s-a inapoiat deunazi in sacii nostri ne baga inauntru, ca sa se lege de noi si sa ne napastuiasca, si sa ne ia robi pe noi si asinii nostri".

Atunci, apropiindu-se ei de ispravnicul casei lui Iosif, au grait cu dansul la usa casei, si au zis: "O, domnul nostru! Noi am mai venit odata sa cumparam bucate, dar s-a intamplat ca, ajungand la popasul de noapte si dezlegand sacii nostri, iata, argintul fiecaruia era in sacul lui, si acum tot argintul nostru, dupa greutatea lui, il inapoiem cu mainile noastre; iar pentru cumparat bucate acum am adus alt argint, si nu stim cine a pus argintul in sacii nostri".

Iar acela le-a zis: "Fiti linistiti si nu va temeti; Dumnezeul vostru si Dumnezeul tatalui vostru v-a dat comoara in sacii vostri, caci eu am primit tot argintul cuvenit de la voi". Si le-a adus pe Simeon.

Iosif vede pe Veniamin

Dupa ce a venit Iosif acasa, i-au adus in casa darurile ce aveau cu ei si i s-au inchinat cu fetele pana la pamant. El insa i-a intrebat: "Cum va aflati?" Apoi a zis: "E sanatos batranul vostru tata, de care mi-ati vorbit deunazi? Mai traieste el oare?" Iar ei au zis: "Tatal nostru, robul tau, e sanatos si traieste!" Si Iosif a zis: "Binecuvantat de Dumnezeu este omul acela!". Iar ei s-au plecat si i s-au inchinat.

Apoi Iosif, vazand pe Veniamin, a intrebat: "Acesta este fratele vostru cel mai mic? Dumnezeu sa se milostiveasca spre tine, fiule". Dar s-a departat Iosif repede, pentru ca inima sa ardea pentru fratele sau si cauta sa planga. Si intrand in camera sa, a plans acolo.

Iosif primeste pe fratii sai la masa

Apoi, spalandu-si fata, a iesit si, stapanindu-se, a zis: "Dati mancarea!". Si s-au asezat ei inaintea lui, cel intai-nascut dupa varsta lui si cel mai tanar dupa varsta lui, si se mirau intre ei oamenii acestia. Si au baut si s-au veselit cu el (Fac. 43, 1-34).

Nu spune: "Vreau sa rasplatesc cu rau!" (Pilde 20, 22).