Calatoria lui Iacov in Mesopotamia

Calatoria lui Iacov in Mesopotamia

Iacov fuge dinaintea lui Isav

De aceea ura Isav pe Iacov "pentru binecuvantarea cu care-l binecuvantase tatal sau. Si a zis Isav in cugetul sau: "Se apropie zilele de jelire pentru tatal meu; atunci am sa ucid pe Iacov fratele meu".

Dar i s-a spus Rebecai cuvintele lui Isav, fiul cel mai mare, si ea a trimis de a chemat pe Iacov, fiul ei cel mai mic, si i-a zis: "Iata Isav, fratele tau, vrea sa se razbune pe tine, omorandu-te. Acum dar, fiul meu, asculta povata mea si, sculandu-te, fugi la Haran, in Mesopotamia, la fratele meu Laban, si stai la el catva timp, pana se va potoli mania fratelui tau, si pana va mai uita el ce i-ai facut. Atunci voi trimite si te voi lua de acolo. Pentru ce sa raman eu intr-o singura zi fara de voi amandoi?"

Apoi Rebeca a zis catre Isaac: "Sunt scarbita de viata mea, din pricina fetelor heteilor. Daca-si ia si Iacov femeie ca acestea, din fetele pamantului acestuia, atunci la ce-mi mai e buna viata?" (Fac. 27,41-46).

Atunci a chemat Isaac pe Iacov si l-a binecuvantat si i-a poruncit, zicand: "Sa nu-ti iei femeie din fetele canaaneilor; ci scoala si mergi in Mesopotamia, in casa lui Batuel, tatal mamei tale, si-ti ia femeie de acolo, din fetele lui Laban, fratele mamei tale. Si Dumnezeul cel Atotputernic sa te binecuvinteze, sa te creasca si sa te inmulteasca si sa rasara din tine popoare multe. Sa-ti dea binecuvantarea lui Avraam, tatal meu, tie si urmasilor tai de dupa tine, ca sa stapanesti pamantul ce-l locuiesti acum si pe care l-a dat Dumnezeu lui Avraam!"

Si ascultand Iacov pe parintii sai, s-a dus in Mesopotamia (Fac. 28,1-7).

Iacov vede in vis o scara minunata

Iar Iacov, iesind din Beer-Seba, s-a dus in Haran. Ajungind insa la un loc, a ramas sa doarma acolo, caci asfintise soarele. Si luand una din pietrele locului aceluia si punandu-si-o capatai, s-a culcat in locul acela. Si a visat ca parca era o scara, sprijinita pe pamant, iar cu varful atingea cerul; iar ingerii lui Dumnezeu se suiau si se coborau pe ea.

Apoi S-a aratat Domnul in capul scarii si i-a zis: "Eu sunt Domnul, Dumnezeul lui Avraam, tatal tau, si Dumnezeul lui Isaac. Nu te teme! Pamantul pe care dormi, ti-l voi da tie si urmasilor tai. Urmasii tai vor fi multi ca pulberea pamantului si tu te vei intinde la apus si la rasarit, la miazanoapte si la miazazi, si se vor binecuvanta intru tine si intru urmasii tai toate neamurile pamantului. Iata, Eu sunt cu tine si te voi pazi in orice cale vei merge; te voi intoarce in pamantul acesta, si nu te voi lasa pana nu voi implini toate cate ti-am spus".

Iacov face o fagaduinta

Iar cand s-a desteptat din somnul sau, Iacov a zis: "Domnul este cu adevarat in locul acesta si eu n-am stiut!" Si spaimantandu-se Iacov, a zis: "Cat de infricosator este locul acesta! Aceasta nu e alta fara numai casa lui Dumnezeu, aceasta e poarta cerului".

Apoi s-a sculat Iacov dis-de-dimineata, a luat piatra ce si-o pusese capatai, a pus-o stalp si a turnat pe varful ei untdelemn.

Iacov a pus locului aceluia numele Betel, caci mai inainte cetatea aceea se numea Luz. Si a facut Iacov fagaduinta, zicand: ,,De va fi Domnul Dumnezeu cu mine si ma va povatui in calea aceasta, in care merg eu astazi, de-mi va da paine sa mananc si haine sa ma imbrac, si de ma voi intoarce sanatos la casa tatalui meu, atunci Domnul va fi Dumnezeul meu. Iar piatra aceasta, pe care am pus-o stalp, va fi pentru mine casa lui Dumnezeu si din toate cate-mi vei da Tu mie, a zecea parte o voi da Tie" (Fac. 28, 8-22).

Iacov slujeste la Laban

Sculandu-se apoi Iacov, s-a dus in pamantul fiilor Rasaritului, la Laban, si a ramas in slujba lui 20 de ani. Acesta i-a dat de sotie mai intai pe fiica sa cea mai mare, Lia; apoi pe fiica sa cea mai mica, Rahila. Si Domnul era cu Iacov. Si i s-au nascut lui unsprezece fii in Haran: Ruben, Simeon, Levi, Iuda, Dan, Neftali, Gad, Aser, Isahar, Zabulon si Iosif. Si a ajuns foarte bogat, avand oi, capre, asini, camile multe, si multime de slugi si slujnice (Fac. 29-30).

Dumnezeu toate le lucreaza spre bine celor ce iubesc pe Dumnezeu (Rom. 8, 28).