Intre Persoana lui Dumnezeu si Absolutul impersonal

Intre Persoana lui Dumnezeu si Absolutul impersonal

Intre Persoana lui Dumnezeu si Absolutul impersonal

Atat in crestinism, cat si in budism, exista doua feluri de apofatism, respectiv apofatismul a ceea ce se experiaza, dar nu se poate defini, si apofatismul a ceea ce nu se poate nici macar experia. Ele sunt simultane.

Apofatismul experimental are si un caracter inteligibil, pentru ca se exprima, totusi, in termeni afirmativi si negativi, chiar daca aceasta inteligibilitate ramane mereu insuficienta.

Din punct de vedere crestin, fiinta care ramane dincolo de exrienta, dar pe care o simtim ca izvor a tot ceea ce experiem ca persoana. Subzistand insa ca persoana, fiinta aceasta este sursa vie de energii si acte care ni se comunica noua. Din cest motiv, apofatismul crestin are ca baza si fundament ultim persoana, el neinsemnand o totala inchidere a lui Dumnezeu in Sine insusi.

Din punct de vedere budist, apofatismul inseamna o inchidere a transcendentului in sine insusi, pentru ca lipseste persoana, ca izvor de comuniune, ca baza a legaturii dintre subiectul uman si absolut, deoarece "subiectul" uman se pierde intr-un Absolut impersonal, lipsit de viata, de iubire, de comuniune.

Dumnezeu, ca realitate ipostatica apofatica, nu este supus categoriei existentei reprezentate sau inchipuite de noi, El fiind mai presus de ea si existand prin Sine si de la Sine, are o existenta libera de orice relativitate. El este supraexistent, nu suporta existenta in mod pasiv si nu e supus, deci, nici unei pasiuni sau patimiri.

Spre deosebire de conceptia budista, in care atributele "viata", "existenta", "intelepciune" apartin exclusiv "subiectului" uman, ca realitati conventionale, din punct de vedere crestin ele nu pot exista decat daca sunt ale unei persoane supreme. in crestinism, ele nu sunt experiate ca niste lucrari lipsite de un anume suport, ca in impersonalismul budist. in acest caz, ele ne-ar co-plesi si inunda intr-un mod impersonal, involuntar si total, dar in acelasi timp si intr-un mod care ne epuizeaza sau ne anuleaza. N-ar mai exista acea Realitate ipostatica supraexistenta si suprema, ca izvor si rezerva infinita a acestor lucrari, pe care noi le primim in conformitate cu cresterea noastra voluntara in iubirea de Dumnezeu.

Definindu-Se ca Cel cu adevarat existent (Iesirea 3, 14) sau supraexistent, Dumnezeu Se infatiseaza ca realitate personala absoluta. Existenta de sine nu poate avea decat caracter personal, spre deosebire de esenta impersonala care nu poate fi suprae-xistenta. Dumnezeu transcende orice mod de existenta determinata, lucru reliefat de eternitatea Lui, care tine de plenitudinea Lui si de faptul ca nu face parte din nici un sistem de referinte, ca e mai presus de existenta. Tocmai pentru faptul ca El este plenitudinea care transcende orice determinare si devenire, ne-a putut crea si pe noi ca avand puterea de a ne impartasi de eternitatea Sa, inteleasa ca plenitudine a comuniunii interpersonale. Lumea existenta prin ea ca o eternitate impersonala, ca destinata "Absolutului" impersonal, ca una care creste si descreste continuu, asa cum invata budismul, nu are nici o ratiune si devine cu totul inexplicabila.

Pentru a gasi o conciliere intre conceptul de sunyata din budism si apofatismul crestin, ganditorul budist japonez, Keiji Nishitani, referindu-se la spiritualitatea promovata de M. Eckhart, apeleaza la conceptul crestin filosofic despre "transpersonalitatea" lui Dumnezeu, in baza caruia personalitatea nu e negata complet. Astfel, el retine ca omul este cu adevarat el insusi doar in "dumnezeire" si interpreteaza aceasta cu ajutorul termenilor moderni. El afirma, astfel, ca numai in deschiderea "Nimicului absolut" poate fi gasita desavarsirea libertatii si independentei omului, a subiectivitatii lui. Subiectivitatea nu inseamna insa subiectivitatea ego-ului, ci "aceea care izvoraste din moartea absoluta a ego-ului, din unitatea desavarsita cu Dumnezeu, Care are un caracter cu totul neobiectiv".

Se poate observa destul de usor ca solutia propusa de Nishitani nu face decat sa reliefeze in modul cel mai vizibil dependenta ganditorului de invatatura budista anatta (non-eu). Prin concluziile pe care le trage pe marginea gandirii lui M. Eckhart, Nishitani incearca, de fapt, o conciliere a conceptiei crestine despre unirea omului cu Dumnezeu cu invatatura budista despre desavarsirea omului prin identificarea lui finala cu "Absolutul" impersonal.

Folosindu-se de viziunea crestina despre necunoasterea lui Dumnezeu in fiinta Sa si pornind de la premisa budista a inexistentei unui "eu", ca entitate cu caracter vesnic in care se afla imprimat chipul lui Dumnezeu, Nishitani se grabeste sa demonstreze ca "Nimicul absolut" implica non-sineitatea sufletului, iar non-sineitatea implica "Nimicul absolut". El pierde insa din vedere conceptul crestin ortodox despre energiile divine necreate, care implica distinctia clara dintre fiinta lui Dumnezeu si manifestarea ei in afara.

Nishitani nu cunoaste aceasta distinctie, el fiind adeptul conceptului de "vacuitate universala", in baza careia nu exista nici o distinctie de "subiecte". "Subiectivitatea" ramane pentru el doar una plata, liniara si nedistincta, pentru motivul ca este aparenta si iluzorie.

Dar adevarul este un mod al fiiintei noastre, iar descoperirea lui nu este posibila decat tot printr-o fiinta adevarata, nu printr-una iluzorie, aparenta sau "goala". Noi cunoastem adevarul tocmai pentru ca noi insine suntem adevarati, pentru ca suntem in adevar, nu intr-o iluzie.

Asadar, adevarul, ca structura a insasi existentei, nu se poate ascunde individului, pentru a-l lasa "gol" si pentru a degenera el insusi intr-o "vacuitate universala". El se afla in noi insine, ca si creaturi ale aceluiasi Dumnezeu, lucru care ne intareste convingerea ca, intr-o zi, toti necrestinii, indiferent de credinta religioasa pe care o impartasesc acum, il vor redescoperi, putand reintra toti in comuniune cu Dumnezeu, Parintele nostru si Adevarul absolut.

Pr. Dr. Nicolae Achimescu

11 Aprilie 2014

Vizualizari: 11827

Voteaza:

0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Dumnezeu sa pazeasca iubirea. Taine care schimba familia si viata
Dumnezeu sa pazeasca iubirea. Taine care schimba familia si viata Tradiţia noastră bisericească îl vede pe om în perspectiva relaţiei cu Dumnezeu mai înainte de toate ca Tată. Aceeaşi nevoie de filiaţie o are fiecare dintre noi şi în relaţiile lui cu aproapele şi desigur cu cei dragi lui. Unii dintre noi suntem chemaţi 10.00 Lei
Asteptand pe Mirele Hristos. Sfinte femei care au mucenicit pentru Hristos
Asteptand pe Mirele Hristos. Sfinte femei care au mucenicit pentru Hristos Aici vei întâlni fete care au avut o viaţă diferită, care ardeau de dragoste dumnezeiască şi îşi doreau cu râvnă să plece la mănăstire şi cineva nu le lăsa să facă asta. Oamenii răi chinuiesc, lovesc sau constrâng. Aici vei sta cu basmaua băgată între 16.00 Lei
Dumnezeu si singuratatea
Dumnezeu si singuratatea Singurătatea are multe fețe și, negreșit, fiecare dintre noi se va regăsi în portretele și scenele de viață pe care părintele Haralambos Papadopoulos le reunește în acest volum, în care se întrețes tainic și gingaș tensiunea înfruntării și secretul 18.00 Lei
Mai presus decat armele
Mai presus decat armele O poveste despre dragoste și război, despre întâlnirea omului cu Dumnezeu „Scopul principal al cărților mele este de a trezi în inimile cititorilor mei capacitatea de a iubi, fără de care întâlnirea cu Dumnezeu va conduce nu la unirea cu El, ci la 32.00 Lei
Credinta ortodoxa si viata in Hristos
Credinta ortodoxa si viata in Hristos “Această sfântă carte e plină de mare înţelepciune. Ea este o tainică vistierie de înţelegere ascunsă a înţelepciunii lui Dumnezeu. Nu oriunde, nu oricine o poate pricepe. Totuşi, pe măsura fiecăruia dintre cei ce caută să o înţeleagă, conţine toate cele 18.00 Lei
Vinovatia - cea inchipuita si cea adevarata
Vinovatia - cea inchipuita si cea adevarata Cartea de faţă ne învaţă să vedem distincția – atât de delicată şi importantă – dintre vinovăţia nevrotică, autodevoratoare, distructivă, şi cea sănătoasă, care duce la însănătoşirea sufletească, la pocăinţă, la regăsirea de sine şi la apropierea de 25.00 Lei
Canonul de chilie al unui patriarh isihast - Sfantul Filotei Kokkinos al Constantinopolului
Canonul de chilie al unui patriarh isihast - Sfantul Filotei Kokkinos al Constantinopolului Preasfântul patriarh kyr Filotei Kokkinos către unul din frații sârguincioși care l-a întrebat cum să-și ducă viața în chilia sa; Scrisoarea bătrânului Teoctist către un frate care l-a întrebat stăruitor cum să-și țină canonul/regula de rugăciune, fiind 13.00 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact