Intr-un post scris de mine mai sus, cand te indemnam sa citesti pe Parintele Cleopa ti-am dat urmatorul citat pe care il repet din nou:
Oare copilul stie că-l botezi atunci? Sau are el credintă? Nu. Dar Biserica, când a pus botezul pruncilor, n-a pus-o fără de temei. Că Scriptura spune: În baza a doi sau a trei martori se reazemă tot adevărul (Matei 18, 16). Care sunt martorii nostri la botez? Întâi este preotul care ne-a botezat; al doilea este nasul de botez si-al treilea sunt părintii copilului``

Iti este foarte greu sa intelegi citatul asta?
De ce rastalmacesti totul cum vrei tu, si nu lasi totul asa cum este lasat de Dumnezeu? Eu zic sa renunti in a mai combate botezul pruncilor ca tu acum stii ce faci? esti atat de plina de mandrie de sine (eu vad limpede cum e, am sa reusesc sa le dovedesc tuturor ca am dreptate, iti zici in sinea ta) incat ai devenit oarba la adevar. Nu ai sa reusesti sa intorci pe nimeni din cei din dreapta credinta, cel mult cativa sectari te vor aproba.

In citatul ``in baza a doi sau trei martori se reazama tot adevarul``, este vorba de adevar, adevarul credintei, tot adevarul, in care este inclus si botezul, deci prin analogie putem spune ca botezul sta in baza a trei martori, cum spune Matei.

Suntem dotati cu o inteligenta nativa care ne ajuta sa intelegem si lucrurile subintelese. Si tu o ai, dar nu vrei s-o bagi in seama.
Invatamintele date altora, sunt sfaturi, care pot folosi multor oameni. Doar sa vrea sa le asculte.
Mama spune copilului cel mai mic: nu te du la rau ca te ineci. Si fratele sau mai maricel, in sinea lui zice: mama are dreptate, nu am sa ma duc nici eu la rau ca ma inec. Iata un sfat dat copilului mai mic a fost folositor si fratelui sau.
Zau, ZIZO am obosit sa iti dau exemple atat de puerile ca sa vrei sa intelegi si tu ceva. (remarca ca am zis vrei , nu poti, ca stiu ca poti dar stiu ca nu vrei)

Eu nu m-as fi casatorit cu un barbat de alta religie decat mine. Asta implica multe compromisuri, in special in credinta , ca sa mearga bine casnicia. Si acolo unde sunt compromisuri in casnicie , deja nu mai e casnicie. nu mai e unitatea, nu mai e ceea ce Dumnezeu a spus: amandoi acelasi trup si suflet.
Nu dezvolt aici subiectul, desi sunt multe de spus.
In clipa cand te-ai casatorit cu un om de alta religie, te-ai lasat purtata de pacatul trupesc, iubirea a fost mai presus de credinta fara sa te gandesti cate compromisuri trebuie sa faci. In aceste cazuri intotdeauna unul trebuie sa cedeze. Casnicia incepe cu o lupta intre cei doi, a cui credinta e mai dreapta? Si este nedrept asta.
Ti-am spus fiecare sa ramana in religia in care s-a nascut, si aici ma refer la religiile mari, nu ma refer la miile de secte, care nu sunt religii ci tradatori ai unei religii. fiecare are o mostenire, deci pot spune ca da, si el are o istorie a omenirii de N ani, pe care o tine litera de lege. Aici iarasi ar trebui sa citesti istoria religiilor sa poti intelege. Toti au pornit de la o singura credinta, credinta in CREATOR< ca e Dumnezeu, ca e Alah, ca e Chrisna, etc, dar de aici fiecare s-a dezvoltat separat dupa intelegerile proprii, dupa propriile descoperiri, dupa traditiile proprii, etc.

Cati in Hristos v-ati botezat, in Hristos v-ati si-mbracat.
Ti-ai lasa copilul neimbracat in Hristos>? pana la varsta adulta? Nu gandesti ca asta il face foarte vulnerabil in fata Diavolului? si in primul rand il pune in afara bisericii lui Hristos?
De fagaduit, au facut-o martorii pentru tine in baza citatului: in doi sau trei martori sta TOT ADEVARUL.

A facut-o nasul la botez, pentru tine. Subiect dezbatut deja.

In postarea ta urmatoare , in citatul ales de tine al Parintelui Cleopa ai raspunsul. Pot spune ca ti-ai raspuns singura la aceasta intrebare. Sau nu vrei sa vezi asta?
Noi avem datoria sa stam departe de Satana, sa pastram fagaduinta de la Botez. Discutiile acestea despre Botez ne cam face sa cochetam cu Satana, nu crezi?
Eu cred ca am sa ma retrag , am experientele mele in legarura cu credinta. In ceea ce priveste Botezul, pe mine nu vei reusi sa ma intorci niciodata din drumul meu, si spun asta pentru ca am ajuns la concluzia ca sub umbrela cuvintelor eu vreau sa invat de fapt e altceva: eu vreau sa demonstrez ceva, vreau sa arat ortodocsilor ca nu au dreptate in legatura cu botezul. Si spun asta stii de ce? am citit pe un alt topic cand spuneai cuiva: asa-i ca vezi si tu ca si mine lucrurile? intelegand prin asta ca iti doresti cu ardoare ca macar unul sa zica ca tine.
In consecinta discutia noastra nu are temei invatatura ci temeiul vazut de tine, este altul. Daca ai vrea sa inveti cu adevarat ai face ce ti-am zis: ti-ai nota intr-un caiet neclaritatile, neintelegerile tale, si cand ai veni in tara ai vorbi cu un preot care este cel mai indreptatit sa te indrume. Discutiile contradictorii aici sunt inutile in cazul tau.

Mi-am amintit : Parintele Cleopa nu indeamna sa nu cercetam Scriptura, doamne vai, cum rastalmacesti si cuvantul lui. El indeamna sa nu o facem singuri, ci sa mergem la preot sa intrebam cand nu stim, ca a te avanta singur e ca marea in care te ineci. Tu chiar nu vrei sa vezi adevarata esenta a credintei.

cautam doar cineva sa-mi explice ce nu- mi era clar mie. Dar se vede ca cei din dreapta credinta nu stiu sa explice, stiu doar sa acuze.

retrage-te daca asa vrei. Oricum, toate raspunsurile tale se bazau doar pe scrierile Sf. Parinti nicidecum pe ceea ce sta scris in Scriptura. Eu voiam sa gasesc raspunsuri la ce zice Sfanta Scriptura.
Daca peste vreo 20 ani vor exista mai multe carti in Sfanta Traditie ai sa uiti de tot ce sta scris in Cuvantul lui Dumnezeu. Pacat, Scriptura este masura cu care vom fi masurati in ziua de apoi. Iti multumesc oricum si iti doresc numai bine, Violeta

Ce ne lipseste!!!
 

Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel



Capitolul 131. De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător.
2. Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.
3. Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte.
4. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.
5. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.
6. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.
7. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.
8. Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii - se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa se va sfârşi;
9. Pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim.
10. Dar când va veni ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa.
11. Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil; judecam ca un copil; dar când m-am făcut bărbat, am lepădat cele ale copilului.
12. Căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar atunci, faţă către faţă; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, precum am fost cunoscut şi eu.
13. Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.

M-am bucurat cand am descoperit acest site, acest forum, m-am bucurat de gandurile voastre frumoase, de modul minunat in care cautati pasii credintei... dar rugaciunea in tihna inseamna mult mai mult. Ramas bun!