| vasilik |
28.01.2011 18:59:15 |
Un mic sfat
Citat:
În prealabil postat de maria25
(Post 327323)
Buna seara!
Sunt noua pe forum, cu toate ca va citesc de mult timp. Sper din tot sufletul sa gasesc aici o alinare, un sfat, o solutie... si sa nu deranjez pe nimeni cu problemele mele.
Nici nu stiu cu sa incep. Incerc sa imi descarc putin sufletul.
Sunt intr-un punct al vietii mele in care ma gandesc serios sa nu mai traiesc. Chiar daca vreau, chiar daca am sperat nespus intr-o noua sansa la viata, la o schimbare. Nu mai pot. Am acumulat foarte multe datorii. Am pierdut tot. Maine poate ma da afara proprietarul pentru ca nu am bani sa imi platesc chiria. Realistic vorbind, nu am nicio sansa sa imi revin financiar. Job nu am gasit, de imprumutat nu am de la cine. Cu toate ca la inceputul iernii anul trecut, am facut o targuiala legala cu un investitor pe care il cunosc, garantata cu ipoteca. Suma 20,000 euro. Bani pe care nu i-am vazut pana acum. Si nu stiu prin ce minune vor mai veni. Am pierdut masina. Am acumulat alte datorii. Sunt la capatul puterilor. Pe mama si pe bunicul meu i-am stors de bani. In plus de asta, pot spune ca am pierdut 5 ani din viata. In ultimul an din liceu m-am indragostit de un baiat, cu care in prezent am un copil de aproape 2 ani. Am renuntat la facultate. Nimeni nu stie asta. Am fost si logoditi. M-a parasit cand am ramas insarcinata si s-a insurat cu altcineva. M-am sacrificat enorm pentru acest copil si i-am oferit tot ce este mai bun. Dar acum, nu pot pune nici macar o paine pe masa. Nu-i pot oferi nici macar un acoperis de-asupra capului sau dreptul de a merge la gradinita. Nu il invinovatesc pe tatal lui, cu toate ca majoritatea alegerilor mele le-am considerat bune si le-am facut pentru el, dar si el a contribuit foarte mult la acest necaz infinit pe care-l duc zi de zi.
Nici nu stiu cum sa ma exprim, cu toata sinceritatea. Mi-este tare greu.
Am un duhovnic. Un om minunat. M-a ajutat enorm. Cred in Dumnezeu si cred in minunile lui. Am facut si multe rele si sunt constienta ca doar eu sunt de vina si ca trag din cauza asta. Am fost si la dezlegari, in masura in care am putut merge, am citit acatiste, psalmi, rugaciuni. Imi impartasesc copilul cand pot. Plang zi de zi. Ma rog zi de zi. Fiecare zi este un chin. Chiar daca gasesc un ban la cineva, ma intorc in acelasi loc. Sa-mi fie cu iertare, dar de cand l-am cunoscut pe tatal copilului, rau a fost. Nu stiu ce sa mai fac. Tot ce mi-am dorit a fost un nou inceput, o noua sansa. Asta i-am cerut lui Dumnezeu anul trecut. De asta am cerut un ban investitorului garantat cu ipoteca, sa pot sa ma dreg. Sa merg la o scoala, sa o iau de la capat. Sa fiu un om normal. Tot ce pot sa gandesc acum este ca m-a inselat. Ca o ultima speranta, am tinut 2 marti din cele 9 ale novenei Sf Anton de Padova. dar nu stiu daca mai apuc eu luna martie. Sunt ruinata. Pe tatal copilului inca il mai iubesc, dar intr-o masura mai cumpatata. De cand a cunoscut-o pe respectiva, s-a intors la 180 de grade.
Chiar nu stiu ce sa mai fac. Stiu ca toate se pot cu credinta in Dumnezeu, dar am ajuns atat de disperata, incat nu mai pot spera in nimic. N-am nicio sansa sa ies din acest calvar.
Ar fi multe de povestit...
Toate cele bune!
|
Draga mea, in primul rand vreau sa iti spun ca imi pare sincer rau pentru problemele prin care treci impreuna cu copilul tau. In al doilea rand vreau sa iti spun ca nu trebuie sa te mai gandesti nici o clipa si sub nici o forma sa iti iei viata. Dumnezeu nu ti-a dat viata ca sa te omori ci ca sa o traiesti. Nu ascund faptul ca si eu candva, am gandit ca tine insa Dumnezeu nu m-a lasat si m-a intarit. Ca un exemplu, iti pot spune ca eu sunt cunoscuta pe acest forum ca "fata cu 2 restante la facultate si care nu isi poate sustine examenul de licenta". Intr-adevar, inevitabilul s-a produs si anume ca nu mi-am putut sustine examenul de licenta nu l-am putut sustine si nici un loc de munca nu mi-am gasit pana acum. Insa, draga mea din vara si pana acum, am plans de uneori imi venea rau, insa am invatat un lucru si anume...sa ma rog. Asaa cum pot eu cu cuvintele mele, citind acatiste si mergand la biserica. Si sa nu crezi ca nu am prins putere, m-am resemnat cu ideea ca va veni vara voi sustine licenta, imi voi gasi de munca si ma voi inscrie la master. Ti-am povestit mai pe scurt cumpana prin care am trecut deoarece si eu vroiam sa imi i-au viata insa......Dumnezeu m-a oprit. Intr-adevar treci printr-o perioada grea, numai o mama poate sti prin ce chin treci. Eu sunt inca studenta, nu am o familie de aceea nu ma voi "arunca" sa imi dau cu parerea si sa judec si nici nu am acest drept insa iarta-mi indrazneala si da-mi voie sa iti dau un sfat. Am inteles ca te rogi, nu inceta sa te rogi zi de zi la Maica Domnului si Sfantului Nectarie, care neintarziat iti vor ajuta. Am inteles din mesajele postate aici ca cineva iti ofera un loc de munca in Italia. Eu cred ca ar fi nemaipomenit pentru tine sa poti ajunge acolo (nu inainte de a lua cu tine copilul sau de al lasa in maini sigure, cu toate ca cele mai sigure maini sunt mainile mamei), asa treptat iti vei achita datoriile. Si uite, draga mea, daca tot te rogi, citeste in fiecare zi Acatistul Sfantului Nectarie care ii ajuta pe cei aflati in datorii, si nu in ultimul rand Acatistul Maicii Domnului - Sporirea granelor (acest Acatist ii ajuta pe cei care au datorii si nu le pot achita). Si Acatistul Sfantului Mina ti-ar fi de mare ajutor. Imi pare rau ca nu te pot ajuta mai mult. Insa am inteles ca te numesti Maria, gresesc cumva? Diseara merg la Sfantul Maslu, te scriu in pomelnic. Maica Domnului si Sfantul Nectarie sa te ocroteasca!!!!!!!!!!!! Sper sa nu treaca mult timp si sa revii pe forum cu vesti bune!!!!!!!!!!! |
