Parerea mea este ca internetul si in speta forumul creeaza dependenta. La un moment dat mi-a aparut un mesaj scris cu litere rosii pe ecran, care ma jena extraordinar la ochi: "Fara mine nu poti". Mesajul era mai lung, dar nu retin decat aceasta prima parte. Partea a doua cuprindea numele lui Iisus Hristos. L-am atentionat pe adminul Adrian si mi-a raspuns ca ii va contacta pe tehnicieni. Ce-i drept, la scurt timp mesajul nu a mai aparut pe ecran, dar dependenta a ramas. Nu pot afirma ca era un mesaj subliminal, caci era chiar f vizibil.

Anca, citește discuția mai de pe la început și atunci ai să înțelegi care era ideea.

Dar discuția e acum depașită, mai bine să nu mai dezgropăm securea războiului. :)

Ideea este, Mirela, sa nu cerem de la altii ceea ce nu cerem de la noi insine.

asa este Miha-Anca, prin postarile mele ironice de fapt asta am vrut sa inteleaga fiecare. Am vrut sa arat fiecaruia ca una este cum se prezinta si cum se afiseaza si alta este cum este inauntrul sau. Plus ca intotdeauna cer de la altii ceea ce ei nu au si deci neavand nu pot nici oferi.
Am vrut sa zugravesc ceea ce se vede cateodata ca se afiseaza si bunul simt ne face sa tacem si sa inchidem ochii si sa nu spunem nimic. Noi suntem de fapt oglinda celorlalti. si am vrut un exemplu practic.
Mai mereu vorbim de pacat si pacatos , dar arareori stim practic cum sa iubim pacatosul si sa uram pacatul. Nu stim, si habar nu avem sa le desfacem. Nici in ceea ce ne priveste pe noi insine , nici in ceea ce priveste pe ceilalti.
Omul isi vadeste credinta in incercari de tot felul. Acolo se vede cat de credincios, de bun , de iubitor de oameni este. caci usor este sa arati credinta ta cand esti aprobat, laudat si apreciat si greu este sa arati credinta ta cand esti scuipat, palmuit si pironit. Aproape cu totii in aceste situatii de scuipari si palmuiri ne pierdem si farama de credinta ce o avem.

de ati avea credinta cat un bob de mustar , ati muta muntii din loc.

Sunt foarte trista pentru cele ce le vad aici pe forum. in fiecare zi piese de teatru si razboaie de orgolii si mandrii de tot felul. parca ar fi o piateta in care se aduna oamenii, isi picteaza cate un tablou care il reprezinta, in culori cat mai frumoase si apoi il expun celorlalti. si cand unul nu este atent, se reped la tabloul acestuia sa il bazgaleasca cu carbune. si asa bazgalim cu carbune ceea ce aratam unii altora. insa carbunele patrunde adanc in panza si ramane si acolo dedesupt , sub culoarea frumoasa si atent asezata.

La idei staţi bine.

Pai da cum. Ce, se lasa altul mai prejos! nu vezi cata poezie si proza si dramaturgie izvoraste din ideile minunate ale noastre!

In loc sa fii trista, mai bine inarmeaza-te cu rabdare. Ispite din acestea vor mai veni. Acest forum este, asa cum zici, o piateta in care se intalnesc tot felul de oameni, cu tot ce decurge din acest lucru.
Iar in privinta forumului: afara gardul, inauntru loepardul... Nu este ce pare a fi. A fost, dar nu mai este.

Interesant firul acestei discutii incepute de Cristian dar cazute in derizoriu din pacate intr-o zi din postul Adormirii Maicii Domnului din august 2013...Ispite!

Citesc Menoriile IPS Vartolomeu Anania o carte voluminoasa dar deosebit de interesanta si captivanta prin multimea de informatii despre viata monahala si despre epoca sfintiei sale scrisa cu o sinceritate debordanta. Iata un fragment (care pe mine m-a socat prin firescul povestirii) ce are legatura cu discutia threndului :
"Cu parintele Bica m-am imprietenit repede si a ramas intre noi o amicitie de durata, pana in ziua de astazi. Venise iarna si dupa ce crapam amandoi lemne de fag si salcam, cu topoarele in ograda, ne asezam la gura sobei si ne indulceam cu o cafea neagra, naturala, sufland fumul tigarii de-a lungul jaratecului."

Căci trebuie să fie între voi şi eresuri, ca să se învedereze între voi cei încercaţi. (I Cor. 11, 19)
Iertare pentru off-topicuri.

Cristian, stiu ca intre timp te-ai lasat de fumat. Ma bucur pentru tine.
In aceea ce priveste drogurile, au inceput sa fie acceptate - la inceput pentru cei dependenti.
Si cu homosexualitatea a mers destul de greu pana s-a acceptat. Ma astept ca si cu drogurile sa mearga tot asa: incet dar sigur.