Daca Parintele Paisie Aghioritul spune asta nu trebuie sa neglijam!

Iulian stie el ce spune,nu spune de la el ci de la Paisie duhovnicul!

De la Sf. Antonie cel Mare.

„Dacă cineva mănâncă, dar nu pentru plăcere, ci pentru slăbiciunea trupului, Dumnezeu nu-l osândeşte. Căci mâncările sunt oprite din pricina săturării cu ele şi a zburdărilor trupului. Dar unde e neputinţă, acolo nu se pune în mişcare lucrarea lor. Căci unde e neputinţă, acolo se iveşte trebuinţa chemării lui Dumnezeu. Socotesc deci că a da cele de trebuinţă trupului, e cu adevărat ceva trebuincios şi celui ce se găseşte în boală uşurarea prin mâncare, nu se osândeşte. Căci nu cere Dumnezeu omului peste ceea ce poate.”

(Maxime, cugetări filocalice, Protosinghel Teodosie Paraschiv, Editura Fotini, p. 378)

De multe ori se întâmplă, într-adevăr, să mâncăm ceva ?i din plăcere, chiar dc nu ne e neapărat foame, pt că vedem ceva ?i ni se face poftă, ori că ne oferă cineva. Alteori chiar ne este foame de ni se lungesc urechile, sau ne sim?im slăbi?i, epuiza?i, sau avem o nelini?te sau chiar depresie, ?i avem impresia că dc mâncam ceva ne mai lini?tim ori alinăm, sau ne recapatam puterile. Alteori avem plăcerea sa pregatim multe feluri, uneori avem cu cine sa impartim, alteori nu. Eu de ex zilele astea am reusit sa mananc mai putin, dar azi cred ca m-am lacomit. Aseara am facut o salata de cartofi (si m-am bucurat ca a mancat si el) iar ce a ramas am luat azi la servici, uitand ca mai am de ieri o casoleta inceputa de humus. De azi dim am mancat de 3 ori, acasa putina paine cu o lg de unt de arahide, apoi pe la 10 o feliuta cu humus, si acum la 13 inca una. E mult? Azi nu prea am pofta de fructe, nu stiu de ce. Mi-ar placea sa putem vb despre ce am mancat, concret (pe softpedia e o rubrica). Imi cer scuze ca nu stiu pe tastatura telefonului sa pun alineat (si pe deasupra mai sunt si cam "nevorbita"se pare :))

Sa stii ca a gandi logic, nu este un pacat.
Dar a imita orbeste, poate fi.

Da-ne si tu reteta de humus :)
Si pune si link -ul despre softpedia daca e despre post.

Mult/putin tine de analiza care ti-o faci tu, pe de o parte daca maninci pentru a avea energie sau maninci pentru a-ti satisface o pofta.

Sau poti sa mainci putin si fara un scop spiritual anume: eventual dietetic sau din fudulie (uite ce putin maninc eu in post) si iarasi nu e bine.

Asa, poti manca doar o ciocolata pe zi, care e f. putin dpdv caloric, dar faptul ca alegi o ciocolata (pentru ca ai pofta) in loc de sa zicem de 3x mai multe calorii de mancare de post (fara ulei!) inseamna ca nu lupti prin post cu patima ta, ci doar ii dai o aparenta virtuoasa.

Sau daca te roaga cineva sa faci o mancare de post si spui "aa, nu asta pentru ca nu-mi place" e clar ca n-ai intrat inca in post.

Sau daca simti nevoia sa adaugi nu stiu ce condiment sau ulei (desi canonul zice ca fara, in timpul saptamanii) "ca sa fie mai bun", iarasi ai pierdut intelesul postului.

Sau, daca postul nu te ajuta sa-ti infranezi pornirile trupesti, inseamna ca iarasi nu postesti suficient sau cum trebuie.

Ar fi mai bine dc m-ar ajuta sa infranez pornirile de manie (slava Domnului, sa zic ca parca s-au mai linistit, dar sunt constienta ca nu e meritul meu) si pe cele de mandrie, care se pare ca nu lipsesc. De foame si pofte, insa, nu ne vom putea infrana la nesfarsit, iar, in masura in care o vom face, nu va fi neaparat din pricina postului ci pt ca oricum trebuie sa o facem, nu putem sa ne satisfacem oricand orice pofta .

Postul ajuta.
Nu poti avea control daca nu te infranezi.

Reteta hummus(pate de naut)

http://www.teoskitchen.ro/2013/04/hummus-clasic.html

Imi pare ca Teo a uitat de usturoi,ardei iute sau alte legume care se pot mixa in hummus(masline,ardei copt,rosii uscate in ulei etc)