Desigur.
Inainte vreme, termenul se folosea fara probleme, la modul cel mai propriu.
Pe de alta parte, in filmul "Mihai Viteazul" avem o scena memorabila in care domnul tarii i se adreseaza preotului care l-a uns domn exact cu acest termen: "popo!" Si cata iubire e acolo, in adresarea aceea camaradereasca si chiar mai mult de atat, numai un impietrit nu poate sesiza.
Dar asa sunt sufletele impietrite: pe toate le vad in negru, pe toate le duc la rau, la mama dracului...
Sa le fie de bine, daca asa s-au deprins sa isi consume scurta lor viata!....

Nu prea am remarcat, am remarcat in schimb o ironie persiflanta, constanta, si cateodata niste iesiri. Ca sa fiu sincer, primul mesaj al tau pe care l-am citit pe forum era o iesire care nu prea avea nicio legatura cu ce scrisese respectivul. Si mi-a trecut atunci prin gand ca poate ai probleme, de mai multe feluri. Sa stii ca exista si ironie mai placuta, nu trebuie sa te incrancenezi doar pe cea rautacioasa.
Stii cum se zice, sa nu se considere cineva superior altuia, asta tine de smerenie. Evident, fata de cineva pe care il vede mai prejos, ca doar n-o sa fie vorba sa nu se onsidere mai presus decat un presedinte, sfant, academician sau ce-o mai fi.
Pe langa asta, problema mai mare este ca tu incluzi discretionar in acele categorii pe cine doresti, in functie de cat de mult te aproba sau concorda cu conceptiile tale. Si pare a fi un sir lung de persoane pe care le bagi acolo. E ceva mai simplu, redu din mandrie si n-o sa mai vezi doar prosti, bolnavi mintali, etc. Ca ce bate la ochi la tine e mandria, nu bonomia. N-am zis sa o elimini de tot, pentur ca toti avem si mandrie, e greu sa o elimini de tot. Dar important e sa constientizezi ca o ai si sa lucrezi la asta. E ca la orice deprindere. O ultima precizare, sfaturi duhovnicesti sunt cele ce tin de traire, de practica, cele date de duhovnic. Eu scriu doar despre invatatura de credinta, ma feresc sa dau astfel de sfaturi (am facut o exceptie in cazul de fata, cu acest mesaj).
Mult succes si roaga-te si pentru mine cand ai timp.

Exact scena aia o aveam si eu in minte si cat de dispretuitor suna cuvantul. Ca un fel de fa ce ai de facut si sa terminam mai repede cu prostiile astea.
Sunt sigur ca domnitorul Mihai Viteazu era cu mult mai evlavios decat era infatisat acolo, dar filmul era facut pe vremea comunistilor, unul din putinele in care erau si scene cu preoti. Trebuia sa i se dea o tenta din asta, ca sa treaca de cenzura. Evident ca filmul nu reda dialogul real, este doar amprenta scenaristului si regizorului (Sergiu Nicolaescu).

La mulţi ani, Cătălin!

La mulți ani, Tavi!

Vezi, frate, cât e de ciudat omul... Se poate întâmpla tocmai invers de cum îţi închipui în tendinţa ta mintoasă de a face mereu generalizări şi de a intelectualiza fără să îţi dai seama de asta: la mine, din ce am experiat niţică smerenie, s-a întâmplat taman invers - am devenit conştient că pe lumea asta mare sunt tot mai mulţi proşti, bolnavi mintal şi alte categorii de bolnavi. Şi ştii de ce? Pentru că smerenia nu e doar o atitudine de umilinţă şi micşorare de sine, ci şi un act de luciditate, de realism. Cu adevărat îţi spun că a fi smerit înseamnă a fi, înainte de toate, lucid. Chiar dacă această luciditate (pe care, daltfel, o porţi cu greutate şi cu multă neputinţă) nu te mângîie prea mult. Că nu doar mulţi nebuni descoperi, ci şi pe tine te vezi, prin har, în haina nebuniei, a smintelii, a necredinţei, a răutăţii, a neputinţei, a viciilor multe etc.
Din păcate, frăţia voastră ia texte nemestecate aşa cum s-ar cuveni, adică neaprofundate şi netrăite, şi le foloseşte pe post de acte normative în etichetarea semenilor. Tu vezi lumea prin lentilele altora şi de aceea, precum am sesizat adesori, te prezinţi ca fariseul acela cu barbă lungă şi evlavie de carton dar a cărui inimă e străină de bunătăţile lui Dumnezeu.
De exemplu, vei fi citind şi frăţia ta, ca noi toţi dealtfel, acele texte despre smerenie unde aflăm că sfântul se vede pe sine cel mai rău dintre oameni, cel mai mare gunoi etc. Şi, fără să experiezi aceasta şi fără să cugeţi mai profund şi mai conex, te-ai grăbit să tragi concluzia, foarte superficială, că acela care îţi spune verde în faţă că eşti prost şi dus cu capul ar fi automat lipsit de smerenie, mândru şi bolnav. Dar tu însuţi ai citat tocmai din sfinţi care făceau astfel de lucruri! Nu de puţine ori ai adus cuvinte tunătoare din diverşi autori sfinţi/cuvioşi, texte aflate, ca să fim sinceri, dincolo de limitele cuviinţei lumeşti. texte foarte jignitoare, dacă e să o luăm după criteriile coconetului şi bonjuristului preţios, texte care dacă ţi-ar fi adresate ai sări ca ars la Admin, aşa cum ai făcut adesori, în chip infantil.
Aşadar criteriile tale de judecare sunt arbitrare şi servesc doar interesului tău momentan prin care îţi cultivi închipuita viaţă de credinţă.
Şi spun că eşti un închipuit şi, da, mă rog pentru tine adeseori (ca să nu mai fii închipuit şi să te însănătoşeşti şi să te îmbunezi şi să vieţuieşti în bucurie), tocmai pentru că în mod vădit ţie îţi lipsesc însuirile pe care le au cei dăruiţi de Dumnezeu. Nu ai inima senină, frate, îţi lipsesc veselia şi ...bonomia. Eşti doar un om încrâncenat şi obosit foarte din pricina asta iar învăţăturile tale nu îşi ating ţinta pentru că le îmbraci în norul mohorât al personalităţii tale sumbre. Şi nu înţelegi bine ce citeşti, pentru că nu iubeşti. Îmi pare rău că aşa ţi se întâmplă dar totdată mă irită împietrirea şi îngâmfarea pe care nu mai oboseşti să ţi le ţii în braţe ca pe un scump odor.
Prietene, fără iubire nimic nu faci. Ţi-o spune un om mândru, precum zici, dar încredinţat în ceea ce afirmă. Că nu am inventat eu asta, ci mi s-a descoperit de mii de ori, în foarte multe chipuri, aşa cum li s-a descoperit multor creştini.
Să fii binecuvântat, Doamne ajută! Şi să te scape Dumnezeu de ifosele astea de falsă evlavie şi de uscăciunea inimii. Amin!

La mulți ani, dragilor!

La mlti ani si voua!
In timp ce voi va certati daca se zic marinar sau mariner, sunt familii amenintate sa se destrame din cauza acestui fenomen denumit " bigotism" pe care inca nu i-am lamurit toate intelesurile...

Se pare ca pana la urma ceea ce deranjea si produce ruptura poate fi atat abuzul, cat si existenta n sine a factorului perturbator..

Ca za ma fac inteleasa: exista situatia a, cand ii permiti copilului sa manance o ciocolata pe saptama a, dar nu 2 ca se ingrase, si sotului sa bea un pahar de vin sau o bere, dar nu 2, ca s imbata. Sau exista situatia b cand sotia sau copilu au obezitate sau diabet si atu ci li se interzice cu desavarsire si cu orice pret orics gram de zahar, iar sotul e alcoolic si asemenea....
Probabail cam asa ii si cu practicarea unei religii....daca constati ca efectele ei asupra vietii de familie, carierei, sanatatii fizice si psihice sunt puse in mare pericol...iei toate masurile necesare stoparii ei.... cu orie pret...:( ( decat sa ai o sotie ratata si nebuna, mai bine nu mai ai deloc :(...decat sati creasca copilul cu asemena mama....mai bine ii spui ca a murit la nastere...altfel risti sa iti distruga si copilul :(...)

PS : si daca vrei neaparat sa ai o religie...sunt atat de mute pe lumea asta, ca poti gasi una care sa fie si in asentimentul sotului...eventual o poti imbratisa pe a lui, cafiecare are un fel de, un dumnezeu al lui cu care are un soi de relatie, chiar daca zice ca nu are...

Corect, atât de multe religii.
"Păcat" că e un singur Dumnezeu Viu și atâția dumnezei imaginari.

Da nu se poate sa ai si sotie nebuna si copil? Ca nebunia se mai trateaza, se mai suporta, se mai trece cu vederea, dar absenta mamei e o catastrofa - mama e de neinlocuit. Tocmai minciuna ca ar fi murit la nastere il distruge cu adevarat pe copil. Nu stie nimeni pe aici ca minciuna distruge? Cum credeti ca se fabrica un schizofrenic? Nu a aflat nimeni ca prin minciuna?
Dar cum? Cum se trateaza nebunia? Ca orice alta boala. De catre cine? De doctor. Si daca sotia refuza tratamentul? Nu-i nimic, ne tratam noi de suferinta produsa de refuzul sotiei. Cum? Ne spune doctorul. Si rugaciunea si toate cele mangaietoare si vindecatoare ale Bisericii.

*
Asa e, religii sunt multe. Iar in caz de urgenta, ca sa nu ne mai certam cu nimeni, eu zic ca cel mai bine e sa isi inventeze fiecare una. O religie personala, unica si originala, care te mantuieste de toate relele si te duce in liniste la groapa. Ce atata deranj cu religiile astea, domle? Hai mai bine sa facem pace, sa ne iubim, sa fim ca fratii, fiecare cu religia lui. Ca gusturile nu se discuta, nu?
Ca doar fiecare are un fel de dumnezeu, acolo.... Ca asa face lumea, deci sa intram si noi in randul lumii.
Iar treaba cu Rastignitul si Inviatul si Judecatorul sa o lasam la crestini, ca e prosti. Noi sa ne vedem de treaba noastra ca viata e grea si e scurta si, doamne fereste, ne innebuneste sotia, sotul sau copilul din cauza la religiile astea.