|
Multumesc frate georgeval pt.cuvantul tau.:)
Despre dragoste si prietenie Daca vrei sa afli ce arma pretioasa este dra*gostea pentru frati, - chiar daca ei ar fi necredinciosi - si purtarea linistita, blânda si omenoasa, asculta ce spune acelasi fericit apos*tol Pavel, atunci când a fost dus spre a fi ju*decat de un judecator necredincios : "Ma so*cotesc fericit ca am sa fiu judecat de tine!" (Faptele Apostolilor, XXVI, 2). Pavel n-a spus aceste cuvinte ca sa-l linguseasca - fereasca Dumnezeu ! - ci a voit sa-l câstige prin bu*natatea sa. Deaceea în parte l-a si câstigat: cel care mai nainte era, socotit ca osândit, a atras de partea sa pe judecator ; iar acesta, fi*ind doborît, marturiseste în fata tuturor cu stralucita voce biruinta zicând : "Aproape ca m-ai convins ca sa ma fac crestin!" Si iata ce raspunde Pavel : "M-asi ruga sa ajungi ceea ce sânt eu,nu numai tu, dar si toti cei de fata" (Faptele Apostolilor, XXVI, 28, 29). Vom fi oare vrednici de iertare, când Pavel ne cere sa avem în treburile noastre atâta tact, dar noi nu ne dam nici cea mai mica osteneala? Nu socoti ca este lucru rusinos faptul ca avem nevoie de altii! Aceasta este opera nespusei întelepciuni a lui Dumnezeu! Cu toate ca avem nevoie unii de altii, totusi nici impe*rativul acestei nevoi nu ne face sa ne purtam cu prietenie între noi. Dar n-am fi oare niste fiare salbatece, daca n-am avea nevoie de ni*meni pentru treburile noastre? Dumnezeu a facut cu sila si cu forta sa depindem unul de altul si în fiecare zi trebuintele noastre vin în atingere cu trebuintele altora. Daca Dumne*zeu ar ridica si acest frâu, cine ar mai voi oare sa-si iubeasca aproapele asa de repede ? - Sfantul Ioan Gura de Aur. |
"Pentru aceasta Dumnezeu ne-a dat o singura faclie : soarele ; a întins un singur aco*peramânt : cerul ; ne-a dat o singura masa : pamântul. N-a daruit bogatului mai mult si ceva mai de pret, iar saracului mai putin si ceva de mai mica valoare. Asta pentru ca uni*rea unora cu altii sa fie puternica si de nedesfacut si pentru ca sa nu poata zice cineva : Cutare nu-mi este prieten, nici ruda, nici vecin si nu ma leaga nimic de el. Pentru ce sa am vreo legatura cu el ? Pentru ce sa vorbesc cu el? Dar nu este asa! Dragostea pe care trebuie sa o aratam unii fata de altii trebuie sa de*paseasca apropierea ce exista între prieteni. Se cade sa fie atât de mare cât este de mare dra*gostea unui madular al corpului nostru fata de alt madular. In adevar; un madular n-ar putea sa zica altuia, caci ar ii de râs : Ce legatura si ce apropiere am eu cu tine? Tot astfel nici un om n-ar putea sa zica asa fratelui sau. Chiar daca nu ti-i ruda si nici prieten, totusi este om, are aceeasi fire ca si tine, are acelasi Stapân si s-a nascut pe acelas pamânt." - Sfantul Ioan Gura de Aur
|
Despre blandete
"Precum din izvoare curg paraiele, asa si purtarea de grija catre saraci curge din bunatatea si blandetea obiceiurilor, caci tot cel bland si bun se pleaca cu lesnire catre iubirea de oameni si nu sufera sa treaca cu vederea pe cei ce sunt in lipsa, saracia celorlalti socotind-o saracia sa. Zavistia este cea mai rea boala dintre toate, dar barbatul cel bun si bland nu primeste in sufletul sau aceasta boala, ci vazand pe fratii cei ce sporesc si se slavesc, se bucura si se veseleste impreuna cu ei, slava celorlalti gandind ca este a sa, si fiindca pe toate le socoteste de obste, se bucura de cele bune si se intristeaza de cele de mahnire. Astfel sunt darurile blandetii, astfel este viata celor ce petrec in blandete. Cel bland este tatal sarmanilor, aparatorul vaduvelor, purtatorul de grija de cei saraci, ajutator celor ce se nedreptatesc, facand ca pretutindeni sa biruiasca dreptatea. Cel bland este cucernic si cinstit, fiilor parinte, tatalui fiu si stapanului sluga." - Sfantul Ierarh Ioan Gura de Aur |
Despre barbatie
Insusirea barbatiei nu sta in a birui si a asupri pe aproapele. Caci aceasta este semetie si se afla deasupra barbatiei (in sens negativ) Dar nici in a fugi de frica ispitelor de lucrarile si de virtutile cele dupa voia lui Dumnezeu. Caci aceasta este lasitate si se afla dedesubtul barbatiei. Barbatia inseamna a starui cu rabdare in tot lucrul bun si a birui patimile sufletului si ale trupului. - Cuviosul Petru Damaschin _________________ |
Despre trezvie
"Trezvia e fixarea staruitoare a gandului si asezarea lui in poarta inimii, ca sa priveasca gandurile hotesti care vin si sa asculte ce zic si ce fac ucigasele si care este chipul faurit si inaltat de diavoli, care incearca sa amageasca mintea prin naluciri... Atentia e linistea neincetata a inimii fata de orice gand. Ea rasufla si cheama pururea si neincetata numai pe Hristos Iisus, Fiul lui Dumnezeu si Dumnezeu, si impreuna cu El se impotriveste cu barbatie vrajmasilor." - Cuviosul Isihie Sinaitul Felurile trezviei "Iar cate sunt, dupa mine, felurile(modurile) trezviei, in stare sa curete mintea treptat de gandurile patimase, iata ca nu ma voi lenevi sa ti le insemnez intr-un grai neimpodobit si nemestesugit. Asadar, un fel (mod) al trezviei e sa-ti supraveghezi des fantezia, adica atacul ca, neavand fantezia la dispozitie, satana sa nu poata fauri ganduri mincinoase, pentru a le infatisa mintii spre amagire mincinoasa. Altul consta in a avea pururea inima tacand adanc si linistita de orice gand; si sa ne rugam. Altul, sa chemam cu smerenie neincetat pe Domnul Iisus Hristos in ajutor. Alt mod sta in a avea in suflet neincetat amintirea mortii." - Cuviosul Isihie Sinaitul Dobandirea trezviei "Negrija totala de cele pamantesti si ocuparea neintrerupta cu Sfanta Scriptura aduce sufletul la frica lui Dumnezeu. Iar frica lui Dumnezeu aduce trezvia atentiei. Atunci sufletul incepe sa-i vada pe dracii care il razboiesc prin ganduri si incepe sa se apere. Despre aceasta a zis David: "Si a strabatut ochiul meu in vrajmasii mei" -Sf. Maxim Marturisitorul Roadele trezviei "Spre aceasta fapta indeamna si Petru, corifeul Apostolilor, pe ucenici, le-a zis: "Fiti treji, privegheati, ca potrivnicul vostru, diavolul, umbla racnind ca un leu, cautand pe cine sa inghita; caruia stati-i impotriva, vartosi in credinta". De asemenea Domnul ne spune: "Privegheati si va rugati, ca sa nu intrati in ispita". - Sf. Maxim Marturisitorul |
Despre ganduri
"Dupa multa bagare de seama am aflat ca intre gandurile ingeresti, omenesti si de la draci este aceasta deosebire: intai gandurile ingeresti cerceteaza cu de-amanuntul firea lucrurilor si urmaresc intelesurile si rosturile duhovnicesti, de pilda: de ce a fost facut aurul si pentru ce e ca nisipul si a fost risipit in anumite particele de sub pamant si de ce trebuie multa osteneala si truda pana sa fie aflat, apoi dupa ce e aflat, e spalat cu apa si trecut prin foc, ca apoi sa fie dat mesterilor, care fac sfesnicul cortului, catuia, cadelnita si vasele de aur, din care, din darul Mantuitorului nostru, nu mai bea acum regele babilonian. Dar gandul dracesc nu le stie si nu le cunoaste pe acestea, ci furiseaza numai placerea castigarii aurului fara rusine, si zugraveste desfatarea si slava ce va veni de pe urma lui. Iar gandul omenesc nu se ocupa nici cu dobandirea aurului si nu cerceteaza nici al cui simbol este, sau cum se scoate din pamant, ci aduce numai in minte forma simpla a aurului, despartita de patima si lacomie. Acelasi cuvant se poate spune si despre alte lucruri, dupa regula aceasta desprinsa in chip trainic". - Evagrie Ponticul |
Citat:
Dar daca gandul tau ajunge la cine nu trebuie-slujitorii urátului, e normal sa stie si al mai mare care-i are in stapanire. Deci, sa nu generalizam! |
Citat:
Sa dea Dumnezeu sa traiesti si de acum incolo in duhul in care a-i scris si chiar mai bine! Si daca accepti un sfat... vezi ce faci cu inteligenta ca o ai cam ascutita si-i cam impungi pe cei care nu te inteleg!:) |
Despre minte
"Trupul vede prin ochi; iar sufletul prin minte. Si precum trupul fara ochi e orb si nu vede soarele care lumineaza tot pamantul si marea, nici nu se poate bucura de lumina, asa si sufletul daca nu are minte buna si vietuire cuvioasa, este orb si nu intelege pe Dumnezeu, Facatorul si Binefacatorul tutror, si nu-L preamareste, nici nu va putea sa se bucure de nestricaciunea Lui si de bunurile cele vesnice. Mintea nu este suflet (ci este suflet), ci dar de la Dumnezeu care mantuieste sufletul. Ea calauzeste sufletul si-l sfatuieste la ceea ce-i placut lui Dumnezeu: sa dispretuiasca cele vremelnice, trupesti si stricacioase si sa ravneasca bunurile cele vesnice, nestricacioase si netrupesti." - Sfantul Antonie cel Mare "Cand mintea noastra incepe sa simta harul Preasfantului Duh, stana cauta si el sa ne mangaie sufletul printr-o simtire la aparenta placuta, aducand peste noi, in vremea linistirii de noapte o adiere asemenea unui somn foarte usor. Dar daca mintea va fi gasita tinand in pomenire fierbinte sfantul nume al Domnului Iisus si va folosi preasfantul si slavitul nume al Lui ca pe o arma impotriva inselaciunii, se va departa amagitorul viclean. Insa de aici inainte se va aprinde statornic impotriva sufletului. Iar urmarea va fi ca mintea, cunoscand cu de-amanuntul inselaciunea celui viclean, va castiga si mai multa experienta in a deosebi aceste doua lucrari." - Sfantul Ierarh Diadoh |
Despre mila si milostenie
Izvorul milelor "Fara un Dumnezeu personal n-ar exista putinta unei continue sensibilizari a omului, pentru ca nu I-am cere mila cu sentimentul ca ne-o poate da; cu sentimentul ca El Insusi este plin de mila fata de noi, sau ezvorul milelor." - Pr. Dumitru Staniloae Mila si inima "Organul sufletesc prin care simtim mila si devenim milosi este inima. Ea e puntea simtitoare intre persoana si persoana, prin ea dam mila, dar si simtim mila lui Dumnezeu." - Pr. Dumitru Staniloae Milostenia "De multe ori am spus ca milostenia n-a fost lasata pentru cei ce primesc, ci pentru cei ce daruiesc; nu pentru cei ce iau, ci pentru cei care dau, fiindca acestia, in principal, castiga mai mult." - Sfantul Ioan Gura de Aur "Cel ce face milostenia imitand pe Dumnezeu nu cunoaste dosebire intre rau si bun, intre drept si nedrept, cand e vorba de cele ce sunt de trebuinta trupului, ci imparte tuturor la fel, dupa trebuinta, chiar daca cinsteste mai mult, pentru buna aplecare a voii, pe cel virtuos decat pe lenes." - Sfantul Maxim Marturisitorul |
| Ora este GMT +3. Ora este acum 21:07:29. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.