Da , dar spre deosebire de tine eu inteleg acest pasaj prin faptul ca nu oricine care stringe un grup de oameni si inventeaza de capul lui un mod de a chema Duhul Sfint "la comanda" este bineplacut in fata lui Dumnezeu, adica sectarii care chiar cred ca incep sa vorbeasca in limbi straine, cum sunt harismaticii de exemplu si penticostalii...si ca urmare vor fi alungati de la fata Lui.

Cel mai bun indiciu ca sunteti in afara Legii este faptul ca ati aparut recent. Asta ar tebui sa-ti dea cel mai mult de gindit!

care ar fi logica acestui rationament?
in orice Lege din Sfanta Scriptura (fie VT sau NT) nu gasesc indicii despre vechime.

Rationamentul este bazat pe faptul ca traim din plin vremurile din urma, cu asta si voi sunteti de acord... si in vremurile din urma nu mai are ce si mai ales CUM sa apara nimic bun care sa poata fi comparat cu perioada Sfintilor Parinti a sfintilor Pustiei Sinaiului, a Siriei care a urmat la foarte putin timp dupa Inaltarea Domnului la cer

Tot pentru Jean:
Ioan 14,26
"Iar, Mangaietorul, Duhul Sfant, pe Care-l va trimite Tatal, in numele Meu, Acela va va invata toate si va va aduce aminte despre toate cele ce v-am spus."
Ioan 15,26
"Iar cand va veni Mangaietorul, pe Care Eu Il voi trimite voua de la Tatal, Duhul Adevarului, Care de la Tatal purcede, Acela va marturisi pentru Mine."

deci un rationament omenesc.m-am linistit!

deacord cu tine.dar e valabil pt toti...nu numa pentru mine ;)

profetiile vremurilor din urma sunt ale Mintuitorului, nu omenesti asa cum sunt sectele care au aparut ca ciupercile dupa ploaie, numai pe motiv ca cineva nu si-a luat pastilele la timp si a inceput sa vada mesaje in palarie si sa auda voci,... si la fel cum si schisma s-a produs odata cu indepartarea omului de poruncile dumnezeiesti

http://www.crestinortodox.ro/Despre_judecata_sfintilor-28-22001.html
Indoiala este o lucrare si deopotriva o incordare/incercare specifica si proprie credintei.
Atunci cand este sincera si smerita. Adica atunci cand mirarea este cu adevarat dornica de raspuns si cand asteapta lamurirea, nu din propriile rationamente, ci numai prin rastignirea voii proprii si a produselor mintii, pentru a se face vrednica de "inviere", adica de luminarea venita prin credinta, exclusiv prin voia lui Dumnezeu.
Deci sa nu-l ispitim pe Dumnezeu si nici sa-I fortam mana. Cand vrea El sa pricepem, atunci vom pricepe si vom accepta, chiar in ciuda indoielii, in ciuda opozitiei mintii si dincolo de certitudine rationala. Cu totii avem indoieli, dar singurul lucru care trebuie sa-l vrem cu adevarat, este sa se faca voia Lui, nu a noastra.
Ravna mintii e si ea folositoare, numai sa nu depaseasca masura. Rugaciunea trebuie sa preceada si sa incheie orice lucrare omeneasca, de orice fel, ca sa aiba si inceput bun si sa fie si cu roada, acolo unde trebuie. Adica sa nu irosim darul cugetarii, agonisind "comori" pe pamant, in loc de cer.
Si un silogism practic pentru sectari. Cel care posteste si este inselat sa manance de dulce, nu este osandit, pentru ceva care nu stia. Asemenea si cei care ar venera chipurile "necuvenit" sfintii, facand asta din preaplinul inimii si credintei lor, nu vor fi osanditi, ci dimpotriva, de se va dovedi ca e asa.
Tot asa nu sunt osanditi nici cei ce slujesc incorect lui Dumnezeu in diverse forme sentimentaliste, intrucat este atat o dorinta, cat si sinceritate in ce fac ei.
Concluzia, nu mai cautati raspunsul in citate, rationamente si discutii pe forum. Raspunsul e la Dumnezeu si nu vine decat prin rugaciune si frangerea voii proprii, deci si a mintii. Si oricum nu vine asa deodata.

incearca sa argumentezi obiectiv.

ce inseamna pentru TINE obiectiv?