Am scris intr-un mesaj anterior ca am cerut sfatul duhovnicului. Parintele duhovnic mi-a zis ca pana la minim 3 ani el da voie copilului sa fie impartasit si daca a mancat sau baut inainte, insa preotul de la biserica unde mergem sa ne impartasim nu tine cont de ce a spus duhovnicul meu. El are reguli proprii.

Şi în cazul de faţă duhovnicul ce spune? :)
De ce nu te sfătuieşti cu el cum să faci. Probabil, îţi va spune să mergi în altă parte.

Mai citeşte-l o dată şi apleacă-te cu atenţie asupra următorului lucru care este ceea ce am zis şi eu de ieri într-una:
"Ne ajută ceea ce am scris până acum să înţelegem că, în privinţa copiilor mici, poate fi făcută o derogare de la regula ajunării, ei primind Sfânta Împărtăşanie şi dacă au mâncat cu câteva ore înainte. "

"Exagerat" e deja puţin spus!:77:
Gata, m-am retras din discuţie. Să fiţi sănătoşi!

Fii serioasă, încă nu am auzit de copii care s-au prăpădit (neuronal) pentru că au fost treziţi de părinţi (la o oră normală, 8 dimineaţa) pentru a fi duşi la biserică. Copilul sugar adoarme oriunde ar fi, pe drum spre biserică, în biserică. Părerea mea este că exagerezi cu studiile. La fel, vezi ce zice părintele tău duhovnic.

E usor de zis sa mergi in alta parte. Cand e iarna si frig si viscol sa plimbi copilul mic cu noaptea-n cap pana la o biserica aflata la 30 min de mers pe jos nu e usor.
Plus ca nu inteleg de ce trebuie s-o fac. As vrea ca macar la biserica sa gasesc intelegere si toleranta macar cand e vorba de inceputurile unei trairi spirituale ale unei fiinte in dezvoltare. Noi parintii ne straduim sa oferim copiilor o educatie crestina si sa-i calauzim pe un drum drept dar ni se pun bete in roate tocmai de catre slujitorii Domnului. Trist.

Ovidiu B este alegerea ta sa nu crezi. Nu consider ca trebuie sa neglijam nici realitatile medicale in favoarea credintei. Una nu o exclude pe cealalta. Imi doresc sa-mi impartasesc copilul cat mai des pentru ca stiu si nu am niciun dubiu ca este cel mai bun lucru pentru el sa se uneasca cu Hristos. Insa chiar Hristos ne-a lasat invatatura ca trebuie sa avem grija de trupul nostru care devine templul in care El intra in momentul sfintei euharistii.
Da, copilul sugar adoarme si in biserica, si crezi ca il poti trezi bagandu-i pe gat lingurita cu sfanta impartasanie si el va percepe asta ca pe o experienta placuta? Iti garantez ca nu.

Regret sincer sa vad ca sunteti atat de inchistati si nu vreti sa percepeti niste realitati ale dezvoltarii fizice umane demonstrate stiintific ca si cum credinta ar nega stiinta. Cand defapt ele merg mana in mana pentru ca nimeni altcineva decat Bunul Dumnezeu a creat lucrurile asa cum sunt si de la El si de la nimeni altcineva este randuit ca omul sa functioneze biologic intr-un anumit fel.
Nici eu nu mai vreau sa continui aceasta discutie. Dar pentru acei parinti care intamplator vor urmari aceasta discutie si pe viitor, le recomand sa citeasca studiile facute in acest sens si sa nu neglijeze niciodata acest aspect. Copilul mic nu trebuie niciodata trezit din somn. El trebuie lasat sa-si implineasca singur necesarul fizic de odihna.

Doamne ajută! Părerea mea este că, dacă doriţi să duceţi copilaşul la impărtăşit la biserica din apropierea casei dvs., trebuie să respectaţi regulile stabilite de părintele de acolo.
Cu ani în urmă, am avut aceeaşi dilemă. Copilul meu cel mare avea 9 luni şi, într-o duminică, la sfârşitul slujbei, l-am întrebat pe părintele de la biserica din apropiere dacă poate să îl împărtăşească; copilul mâncase de câteva ore şi în acel moment dormea în cărucior. Părintele mi-a răspuns că nu este posibil să îl împărtăşească, pentru că a mâncat şi mi-a explicat că alte mămici vin cu copilaşii mici la împărtăşit dimineaţa, înainte ca aceştia să mănânce. M-am cam enervat atunci, e adevărat, dar nu am trecut peste cuvântul acelui preot. Am mers de atunci frecvent la altă biserică din cartier, ce a devenit #Biserica noastră de suflet#.

Păi aşa soro ţine-te de studii, nu ştiu de ce te mai duci la biserică.

Din ceea ce spui reiese că e mai important somnul decât împărtăşirea copilului.