La cine marturisite ?
Si de ce?

De ce? Bineînţeles ca să fie iertate (căci cei cu păcate neiertate nu vor intra în Cer), iar Singurul care ne poate ierta păcatele este Dumnezeu. Logic, Lui trebuie să-I şi mărturisim aceste păcate:

"Dacă mărturisim păcatele noastre, El este credincios şi drept, ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească pe noi de toată nedreptatea." (1 Ioan 1,9)

Asa e. Ma mai accelerez pe loc uneori. Iarta-ma daca te-ai incruntat din cauza mea.:11:
Din cea din care nu te astepti! :5:

Omule, nu te agita asa, multi dintre ei/ele sunt destul de lumesti, au afacerile lor care merg si in sabat (dar desigur, angajatul este ortodox), au barfele lor, invidiile lor, etc.

Atitudinea variaza de la caz la caz, clar ca parintii n-au sa te simpatizeze pentru faptul ca nu "te dai pe brazda" insa nu toti sunt atat de extremisti.

Si scuza-ma ca sunt atat de direct, ia-o cum vrei tu ca daca fata nu era si ea adventista in cugetul ei, lasa parintii si poate nu atat pentru tine cat pentru Dumnezeu, dar intr-un fel a pus lucrurile in balanta si a iesit ca tu cantaresti mai putin decat cine stie ce alte lucruri a pus in partea cealalta si cine stie daca parintii nu sunt mai mult o scuza.

Nu te supara dar eu asa vad iubirea, unde este, trece peste toate daca are incredintarea alegerii corecte, insa ei se pare ca i-a lipsit certitudinea asta.

Iar crestinismul/ortodoxia nu se maninca cu carnatz de porc si ace de brad ca nu asta este esenta/ideea.. poate daca ati fi folosit timpul petrecut impreuna pentru a incerca sa o aduci la Dumnezeu altul ar fi fost deznondamnatul.

Pentru Dumnezeu mai lasa omul mama/tata dar pentru un amor (poate si el incert in constiinta ei)..mai greu.

Corect dar fara un martor al pocaintei tale cam indoielnica si subiectiva marturisirea asta.

Ca daca n-ar fi trebuit martor, nu scria desprea asta in Sf. Scriptura.

Aiureli filosofice care n-au nici o legatura cu realitatea spirituala, care e mult mai dramatica si in nici un caz atat de "vesel colorata".

Este o diferenta radicala intre a posti cum vrea muschiu' tau (spiritual inchipuit) si cand vrea el, putin sau deloc si a posti atunci cand trebuie postit, cat trebuie postit, cum trebuie postit, etc.

Este diferenta intre a zice "pai ce mare branza cu soldatii astia, si eu merg la sala, stiu sa trag cu arma..".
Pai diferenta este ca el e soldat si tu un pierde vara, el poarta batalii tu freci menta printre blocuri, el tine o arma adevarata si da jos adversari adevarati, tu tragi cu bile de plastic dupa ciori, asta ca sa ma exprim poetic..

Deci nu e suficient Dumnezeu Tatăl, Duhul Său Cel sfânt care te îndeamnă la mărturisire, Martorul Credincios (Hristos. Apoc.1,5), miliardele de îngeri-martori şi alte miliarde de fiinţe curate din vastul Univers al lui Dumnezeu (1 Tim. 6,12); mai este nevoie şi de un biet muritor sfânt/ca şi tine/ori mai păcătos ca tine să-ţi stea de "martor"? Nu pare cam disproporţionată pretenţia aceasta a confesorului?

Nu te certa cu mine, cearta-te cu Sf. Apostol Iacov si Sf. Apostol Ioan si cu Cel care i-a inspirat sa scrie astfel.

Sau esti deja certat cu El, de faci astfel de afirmatii?

Lasa partea cu ingerii-martori, ca o sa ai parte si de asta, cand ti-o venit randul la Judecata.

N-am a mă certa cu dânşii, căci ei ştiau [ca şi nevrednicul de mine] de la Maestrul lor divin că atunci când vrei să-ţi mărturiseşti păcatele nu trebuie să intri în confesional ori sub poala popii, ci:

"Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta şi, închizând uşa, roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie." (Matei 6,6)