Intotdeauna a fost dificil sa se faca o simbioza intre cultura si credinta.
E un subiect amplu de dezbatere,daca crestinul are nevoie de cultura sau nu.Daca ne raportam numai la sfinti,ar trebui sa nu mai trimitem copiii la scoala,sa-i invatam numai din Sfanta Scriptura.Insa cu totii suntem de acord in mod tacit,ca trebuie sa-si formeze copilul o cultura din operele scriitorilor.

Mai vedem ca multi oameni duhovnicesti de la noi au apreciat marile valori culturale,si au avut un cuvant de bine de spus.

Eminescu,dupa cum putini stim ,a avut o influenta covarsitoare asupra limbii romane,unealta de care e folosim permanent,si multe alte roluri ,pe care putini le mai cunosc.
Pentru ca suntem obstructionati prin neglijare,sa vedem adevarata contributie a lui Eminescu la zestrea poporului roman.

Eminescu despre Biserica Ortodoxa Romana
 

Biserica ortodoxa a Rasaritului a luat la romani o forma deosebita de aceea a altor Biserici; ea nu e numai o comunitate religioasa, ci totodata nationala. Bizantul a avut veleitati de papism, Biserica ruseasca are veleitati periculoase de cezaro-papism, de intindere a legii prin mijlocul sabiei pentru augmentarea puterii statului; la romani ea a fost din capul locului o comunitate religioasa care imblanzea prin iubire inegalitatile sociale si care facea pentru oameni o datorie din ceea ce, in lumea moderna e un drept. Liniamentele organizarii democratice a Bisericii romane se arata ab antiquo inca. Stand cu alte Biserici in legaturi formale, nu de subordinatie, ea a inlocuit la romani, in timpii cei rai, organizatia politica si economica. Astfel intampinam in orasele mari biserici cari apartineau fiecare la cate o breasla, iar in Ardeal vedem ca ea a devenit totul pentru romani: ea organizeaza si intretine invatamantul primar, cel secundar clasic, ba chiar si cel real al poporului. Preotul de acolo n-a invatat numai canoanele, ci si disciplinele economiei de camp; el e invatator si sfatuitor in interesele morale si materiale, ba chiar in cele juridice, ale poporenilor sai.

Strabunii nostri au fost persecutati de catre regii catolici ai Ungariei nu pentru ca erau romani, ci pentru ca papa ii ameninta pe regi cu excomunicarea daca vor fi ingaduitori cu schismaticii. O mare parte din romanii din muntii despre nord au parasit, sub Bogdan Voda, patria lor, a Maramuresului, pentru ca un rege catolic voia sa le impuie religia catolica. Fratii nostri ramasi in Ardeal au suferit veacuri intregi cele mai mari asupriri anume pentru ca nu erau catolici. Habsburgii, luand stapanirea asupra Ardealului, izbutesc in scurt timp a desfiinta metropolia ortodoxa de la Alba-Iulia, pe-al carei titular il sfintea de drept mitropolitul din Bucuresti. Prin asta produc intre romani dezbinarea confesionala care i-a slabit atat de mult. Tot acei Habsburgi, luand stapanirea asupra Olteniei, incep sa organizeze propaganda catolica si desigur ei ar fi izbutit sa provoace o dezbinare confesionala in Oltenia daca Tractatul de la Belgrad nu-i silea sa se retraga. (…)
Atotputernicia statului cosmopolit de astazi distruge in acelasi grad Biserica si nationalitate.

Ireligiozitatea, abstractie facand de dogme, se intinde intr-un ritm inspaimantator(;). Caci, la drept vorbind, credinciosii bisericilor nu prea au stiinta deplina despre dogmele si canoanele cari ii stapanesc: ceea ce formeaza adevarata tarie a bisericii este sentimentul religios, sentimentul de conexiune frateasca intre membrii comunitatii bisericesti. Acest sentiment piere pe zi ce merge in Romania: comunitatea nationala si religioasa, legaturile de iubire si de reciprocitate cari existau(;) intre toate clasele societatii si cari faceau din cel bogat amicul celui sarac, din sarac pe aparatorul celui bogat, toate acestea ne-au fost escamotate de catre plebea demagogica din Romania, ale carei porniri se rezuma in doua cuvinte: invidie si sete de castig fara munca.
Biserica? Creatiunea aceasta eminamente nationala a unui Iuga Voda, carele la a[nul] 1399 inca o face neatarnata de orice ierarhie bisericeasca sau lumeasca, Biserica lui Mateiu Basarab si a lui Varlaam, maica spirituala a neamului romanesc, care a nascut unitatea limbei si unitatea etnica a poporului, ea care domneste puternica dincolo de granitele noastre si e azilul de mantuire nationala in tari unde romanul nu are stat, ce va deveni ea in mana tagmei patriotice? Un instrument politic. Un alt proiect de lege voieste a introduce in Sinoade pe onor. Sihleanu, pe liberi cugetatori si pe atei; tinda templului devine un teatru pentru advocati fara pricini si banul rosu al vaduvei, o fisa pentru jucatori de carti.

(MIHAI EMINESCU DESPRE BISERICA ORTODOXA ROMANA, Extras din lucrarea: Radu Mihai Crisan, DRUMUL DOINEI. ARMA CUVANTULUI LA MIHAI EMINESCU, Editura Tibo, Bucuresti, 2008, I.S.B.N. 978-973-87392-8-4,

Mihai Eminescu,cand spui acest nume te gandesti la Biserica?Te gandesti la Sacru?Nu.Cand spui Mihai Eminescu te gandesti la Luceafarul,la iubirea dintr-e, fiinte superioare, si fiinte inferioare,la omul de geniui,la romanticul incurabil.De ce sa-L facem pe Eminescu sfant,cum ar fi sa-l vedem in calendar,sa aiba icoana.El a fost un om ,,al lumii''cu placerile ei,a fost un cautator al Divinului,dar nu a fost un ascet un cuvios,bine poate a fost un martir asta intra in discutie,dar el are locul lui in istoria nationala,nu trebuie sa fie canonizat pt asta,el oricum are statutul sau indiscutabil,totusi putem sa credem ca a acces spre Dumnezeu prin ceace a facut,si asta a fost si este o lucrare nobila si pura bine-placuta Divinului.

Nu spun ca trebuie canonizat,dar e un reper cultural si romanesc,e o valoare nationala,a acestui popor.

Ce canonizare ii trebuie lui Eminescu daca el a murit ca martir din dragoste de neam, prin sacrificiul suprem - asemenea Lui Hristos, mantuindu-se deci de raul lumii acesteia? Cred ca acum se roaga din Cer pentru poporul sau, vazand necazurile si durerea prin care a trecut si trece inca...

nu se canonizeaza atat de usor...
 

Asta subliniasem si eu...Dar daca ar fi canonizat acest vesnic LUCEAFAR "stins"vietii astazi, atunci poate ar trebui canonizati si Nichita Stanescu si Iorga etc....?!? Sa fim seriosi....Oamenii de cultura au rolul si locul lor bine determinat, insa pana la sfintenie e totusi cale lungaaaa...Ah , sa nu uit..N-a fost cumva si mason?!
ps. Nu martiriul consacra....un sfant ...ci viata si minunile sale...cred eu !

Eminescu a fost un artist de valoare medie, care nu a atins geniul. Dacă ar fi trăit în occident nu s-ar fi bucurat de atâta atenție, fiindcă acolo sunt cu miile cei de valoarea lui. În România el s-a remarcat datorită nivelului catastrofal al culturii românești.

În peisajul teribil al mediocrității românești, Eminescu a devenit obiect de cult, idol, așa cum populațiilor primitive din, să zicem Oceania, europenii le păreau zei. În loc să caute să urmeze exemplul, românii cad în idolatrie față de cei ce s-au apropiat de normalitate, de parcă normalitatea ar fi ceva excepțional.

Acest cult al lui Eminescu e un semnal de alarmă și asupra narcisismului românesc, fiindcă o bună parte a cultului se datorează naționalismului desuet al lui Eminescu. Narcisismul e de multe ori, și aici e cazul, expresia unei lipse de realizări. Așa cum un pom fără roade își înalță crengile sus iar unul plin de roade și le pleacă, cei goi de virtuți se trufesc cel mai mult. Românii, un popor ca vai de ei, sunt încredinţaţi că sunt ceva de seamă, deşi nu au realizat nimic.

Eminescu a avut valoarea sa, chiar dacă intoxicată de naționalism. Valoarea lui e dată atât de felul cum a stăpânit limba română cât şi, din punct de vedere moral, de dezinteresul şi devotamentul lui pentru binele comun. Societatea românească e cea mai viciată din Europa. Nicăieri nu vezi atâta prostie, distrugere, hoție, răutate ca aici. În acest peisaj, Eminescu, prin caracterul lui dezinteresat și devotat, a apărut şi apare ca un sfânt, ceea ce nu s-ar întâmpla într-o ţară vestică unde sunt milioane ca el.


Românii trebuie să iasă din narcisismul infernal în care se zbat, să admită că sunt niște neisprăviți și să pună început bun. Eminescu e un om normal, nu extraordinar. Ar trebui să atingem măcar normalitatea lui, dacă nu mai mult. Acest narcisism ne ţine pe loc, această iluzie că am fi ceva când suntem nişte gunoaie din multe puncte de vedere.



Sfinţenia presupune depăşirea condiţiei normalităţii, de aceea Eminescu nu poate fi numit sfânt.

de acord
 

Eminescu a fost un artist de valoare medie, care nu a atins geniul. Dacă ar fi trăit în occident nu s-ar fi bucurat de atâta atenție, fiindcă acolo sunt cu miile cei de valoarea lui. În România el s-a remarcat datorită nivelului catastrofal al culturii românești.


DE acord cu tine Traditie....dar n-am vrut sa fiu linsat ...Mie nu mi-a placut acest poet...Argumente ar fi multe si ma abtin...Prefer poezia cu tenta filosofica , profunda si figuri de stil ceva mai experimentate. Avem in literatura poeti si scriitori cu mult mai mult talent , insa el ne-a ramas inoculat de tematica literaturii romane dintr-o anumita perioada...
Si apropos de geniu...si departe de a-l blama , pt este roman si totusi poet...sa fi scris degeaba unicul roman..."geniu pustiu?"!

Nu cumva eşti adeptul curentului prostmodernist? Pardon postmodernist. Că aceştia distrug arta şi îi critică pe cei care au avut într-adevăr talent.

pt camy_d
 

Draga mea...care prostscrii pardon, post scrii ....fiecare are opinia sa proprie...Cat despre curente....inteleg ca nu-ti place sau nici nu l-ai citit pe Cartarescu , cotat ca fiind postmodernist? Personal raman la Blaga , Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu ...sau din cei de afara Joyce, Kafka, Proust...deci stii cam pe unde.....Insa ador dincolo de orice corsete si tipare , poezia cu totul speciala a Nichitei Hristea Stanescu!

"Întunecând întunericul,
iată
porţile luminii."

Autoportret...