În prealabil postat de Jane Says (Post 224988)

Dar tu gandesti pentru tine cand inveti la scoala ca pamantul e rotund, sau iei de-a gata ce iti zice profesorul? Da? Ma gandeam eu :)
E acelasi lucru. Ii credem pe cei cu mai multa experienta si autoritate.

În prealabil postat de Dimmu1 (Post 224994)

De ce crezi ca toata lumea este ca si tine?

În prealabil postat de Jane Says (Post 224995)

Dude, nu am chef de chestia asta, exista vreo doua - trei threaduri foarte active cu, despre si pentru atei, nu are rost sa contaminam si topicul asta. E teren de joaca si de batut mingea vreo doua topice mai incolo, incearca.

În prealabil postat de Dimmu1 (Post 224949)

cum explicati ca toate povestile acelea sunt fictive inafara de Dumnezeu? ca doar el este real?

În prealabil postat de Jane Says (Post 224906)

Pentru ca stim unde am gresit sau unde s-au facut greseli cu noi :)
O copilarie fericita nu presupune calculatoare, telefoane si televizoare si nici macar curent electric. Daca acel copil are parte de afectiune si este suficient stimulat (prin jocuri, citit, povesti etc), o sa aiba o copilarie fericita si la cuca macaii in deal unde nici nu s-a auzit de energie electrica.

Nu zic ca o sa traiesc la lumina lumanarilor cu copiii mei, insa o gramada din noutatile astea tehnologice (tv si computer) sunt doar bullshituri care nu construiesc o copilarie fericita ci mai devreme o influenteaza negativ. Utilizarea lor ar trebui sa fie strict limitata la ce e de folos, nu la "trecut timpul". Eu sunt foarte fericita fara TV de exemplu. Nu imi lipseste absolut deloc si nici nu consider ca pierd ceva, orice, din cauza asta, ci mai degraba simt ca as pierde daca m-as uita.

Si pe termen lung, da, ne putem folosi de lucrurile astea, fara a ne atasa prea tare de ele. Nu ar trebui sa ne atasam de nici un obiect/lucru fara de care se poate trai bine merci. Cat e sa fie, sa fie. Cand nu mai e, sau daca nu mai e, slava lui Dumnezeu, se poate si fara.

În prealabil postat de Dumitru73 (Post 225138)

Probabil ca, in unele cazuri, ne dam seama unde am gresit, dar asta nu inseamna ca stim si care era cea mai buna varianta.

În prealabil postat de Jane Says (Post 224909)

Sa nu te superi, dar din ceea ce scrii eu deduc ca tu consideri ca o copilarie care e traita cu Hristos, e "rapita". Extrapoland, ai putea crede ca si o viata traita pentru si cu Hristos e irosita.

Deci perceptia ta asupra Lui e eronata din start, tu crezi ca o multime de alte lucruri si experiente sunt mult mai misto si interesante decat El, si El ramane o optiune ultima, cam pe la sfarsitul vietii, cand oricum nu mai ai ce sa astepti de la viata. Adica in loc sa Il percepi drept pricina bucuriei, tu Il asociezi cu sfarsitul ei.

Altfel nu-mi explic textele tale :)

În prealabil postat de Jane Says (Post 224988)

Dar tu gandesti pentru tine cand inveti la scoala ca pamantul e rotund, sau iei de-a gata ce iti zice profesorul? Da? Ma gandeam eu :)
E acelasi lucru. Ii credem pe cei cu mai multa experienta si autoritate.

În prealabil postat de Jane Says (Post 225141)

Pai cu Hristos si cu Biserica, sansele sa gresesti sunt mult mai mici, decat cu lumea. Asta e convingerea mea.