Viata pe pamant nu este neaparat suferinta, ci bucurie. Faptul ca are si partea ei de suferinta, nu inseamna ca viata pe pamant este suferinta... Suferinta apare pentru ca ne indepartam de Dumnezeu. Viata este darul cel mai de pret primit de la Dumnezeu.

Problema suferintei de pe Golgota m-a interesat si pe mine. Am aflat ca nu chinul fizic a fost greu de indurat, ci constientizarea tuturor ororilor lumii in timpul celor sase ore cat a stat pe Cruce. El a trait atunci la propriu moartea fiecarui om de pe planeta asta de la Adam pana la ultimul care se va naste candva. A constientizat toate pacatele lumii, tot raul a fost trecut prin sufletul Lui de Om. Poate si frica resimtita de cei din Iad... De unde si groaza omeneasca urmata de invocarea catre Dumnezeu-Tatal pe care o cunosti.

Asta a fost adevaratul sens al Jertfei de bunavoie (Ioan 10, 17-18): omorarea mortii spre invierea vietii. Noi prin botez murim pacatului impreuna cu Hristos ca sa inviem dupa aceea si sa traim o viata in bine, asa cum a gandit-o Ratiunea care este Hristos.

Ioan 10
17. Pentru aceasta Mă iubeşte Tatăl, fiindcă Eu Îmi pun sufletul, ca iarăşi să-l iau.
18. Nimeni nu-l ia de la Mine, ci Eu de la Mine Însumi îl pun. Putere am Eu ca să-l pun şi putere am iarăşi ca să-l iau. Această poruncă am primit-o de la Tatăl Meu.

Cand iubesti pe cineva desi acesta face ceva ce te deranjeza, din iubire il rabzi si mai mult te straduiesti sa repari greseala lui. Pentru mine asta e un sacrificiu - pentru ca treci pe locul doi dorintele tale, si incerci sa-l intelegi pe cel drag si dorintele lui chiar daca acestea nu sunt cele bune.

Nu stiu de unde ai dedus in postarile mele "ipoteza zeului razbunator si dornic de sacrifcii inutile". Daca te referi la treaba cu animalul... am sa-ti raspund la fel ca intr-un alt mesaj: atat il ducea pe om capul in VT, asta o considera el multumire ca Dumnezeu i-a dat tot ceea ce are. De asta a si venit Dumnezeu pe pamant in persoana lui Iisus Hristos ca sa-i arate omului ca nici de jertfirea animalului nu este nevoie ci de asemanarea omului cu Dumnezeu.

Frum din partea ta! Dumnezeu nu a pretins ca se sacrifica, ci noi vedem asta ca pe un sacrificiu.

Egoismul e cel rau, deci?

da, asta vroiam sa zic, din egoism vin faptele rele.

Stiu ca nu vrei sa spui ca egoismul e bun..... Da, e rau!

Nu este neaparat suferinta dar o implica si pe aceasta, in diverse grade.
Exista mult mai putina suferinta in lume, deci de apropiem ;)

Dar altruismul pur e bun?

ar fi bun, daca n-ar exista speculanti care profita...

Daca era om, atunci nu poate face ceva ce nu poate face un om ;)
Sigur ca exista multi oameni ce indura chinuri fizice mult mai mari decit cele ale rastingnirii.
Sa inteleg ca in calitate de Dzeu nu putea sa constientizeze raul? Sau habar nu avea ce se intimpla in iad sau ce se intimpla cu un parinte ce isi vede copilul murind de o boala necrutatoare?