Parintele ARSENIE BOCA si rolul sau in spiritualitatea romaneasca
 

„Părintele Arsenie Boca e un fenomen unic în istoria monahismului românesc” – Pr. Dumitru Stăniloae (1903-1993).
„Lumea avea o mare credinţă, o mare evlavie la Părintele Arsenie şi am trăit acolo [Sâmbăta de Sus] cu adevărat sentimente ca în primele zile ale creştinismului. Accentul contactului cu Pr. Arsenie Boca era, în esenţă, prin spovedanie şi în cea mai profundă deplinătate ortodoxă. O spovedanie la el era un lung proces de analiză de conştiinţă. Cine ieşea de la dânsul, ştia că este eliberat de toate relele, născut cu adevărat din nou” – IPS Antonie Plămădeală (1926-2005).
„[Părintele Arsenie] nu impunea prin calităţile sale omeneşti. Simţeai la el ceva în plus. Nu puteai să îl priveşti în ochi. Aveai senzaţia reală că te cunoaşte foarte bine. Că îţi ştie şi părţile tale nevăzute. Poate de aici şi frica ce te cuprindea în apropierea lui. Nu folosea cuvinte dure, lipsea de la el o autoritate fabricată. Era firesc, spontan şi nepământesc” – Pr. Lucian Răzvan Petcu.„Un sfânt se cunoaşte abia după trecerea timpului. Cu cât se adaugă mai mulţi ani după mutarea sa pe lumea cealaltă, cu atât va veni lumea spre el mai mult, dacă a fost cu adevărat un slujitor al lui Dumnezeu” – Pr. Arsenie Boca.
Împlinirea, în toamna acestui an, a 100 de anide la naşterea celui mai mare duhovnic al românilor din secolul XX, Părintele Ieromonah Arsenie Boca (29 septembrie 1910-28 noiembrie 1989), ne oferă prilejul unei smerite reconsiderări a locului pe care acesta îl ocupă în spiritualitatea românească. O retrospectivă binemeritată – după o tăcere impusă timp de o jumătate de veac, şi o popularitate crescândă în ultimii douăzeci de ani – se cere însoţită de o privire anticipativă, menită să schiţeze rolul pe care marele duhovnic ar putea să-l joace de acum încolo în destinul acestui neam.
http://alexandruvalentincraciun.file...pg?w=211&h=300 1. Părintele Arsenie Boca (1910-1989)

Revirimentul creat de personalitatea Părintelui Arsenie Boca nu poate fi redus la un interval istoric determinat (perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial). Dintre toate curentele duhovniceşti ale vremii: Maglavit (Petrache Lupu), „Rugul Aprins” (Sandu Tudor), „Oastea Domnului” (Pr. Iosif Trifa), Vladimireşti (Pr. Ioan Iovan), Slatina-Sihăstria (Pr. Ilie Cleopa) – le amintim pe cele mai importante – mişcarea începută la Sâmbăta(1941-1948),continuă şi în zilele noastre. În pofida vigilenţei viclene a Securităţii şi a tăcerii quasi-unanime a ierarhiei bisericeşti, numărul celor dornici să ajungă la Mănăstirea Prislop (unde se află locul de veci al Părintelui), e în continuă creştere.Se confirmă, astfel, cuvântul Scripturii: „Dacă lucrul acesta este de la oameni, se va nimici; iar dacă este de la Dumnezeu, nu veţi putea să-i nimiciţi, ca nu cumva să vă aflaţi luptători împotriva lui Dumnezeu” (Fapte 5, 38-39). De altfel, Părintele Arsenie pare să fi anticipat „reverberaţiile” misiunii sale când rostea, cu puţin înaintea morţii, enigmaticele cuvinte: „De la Prislop va lua ţara foc!''http://alexandruvalentincraciun.file...pg?w=300&h=200 Sfânta Mănăstire Prislop

Dintre toate harismele cu care Părintele a fost înzestrat – duhovnic, înainte-văzător, propovăduitor, scriitor filocalic, pictor – cea de „prooroc” i-a adus faima. O faimă binemeritată, pe care n-a căutat-o, dar care l-a însoţit toată viaţa, atrăgând evlavia dar şi invidia unora. Se pune întrebarea: care e misiunea dintotdeauna a profetului? Profetul nu e, cum s-ar putea crede, un vizionar exaltat, ci un trezitor de conştiinţe care, în perioade de criză, întoarce mulţimile către Dumnezeu. Citind „semnele vremii” (Matei 16,3), profetul ne avertizează asupra unor evenimente capitale şi ne cheamă la pocăinţă. Fără dimensiunea catalizatoare a pocăinţei, profetul nu e decât un iubitor de slavă deşartă, un fals-profet. Astfel, mesajul profetic e unul plin de responsabilitate: „Pocăiţi-vă, căci s-a apropiat Împărăţia Cerurilor!” (Matei 3,2). Din istorie ştim că misiunea profetului e adesea încununată de martiriu, marginalizare sau exil. Un soi de exil i-a fost dat să îndure şi Părintelui Arsenie Boca în „robia” de jumătate de veac a ateismului comunist. Înlăturat (abuziv şi necanonic din Mănăstirea Prislop (1959), Părintele a purtat cu demnitate crucea sa şi a neamului, până în pragul căderii comunismului. Astfel, „răscumpărând vremea” (Efeseni 5,16) şi păstrând nestinsă flacăra credinţei, Părintele Arsenie s-a alăturat cetei drepţilor acestui neam, pentru care nu va înceta să mijlocească înaintea lui Dumnezeu…

versuri pentru parintele ARSENIE BOCA
 

O, cuvioase Părinte,
N-am ştiut mai dinainte
Că eşti apostol lui Iisus
Născut în Vaţa de Sus,
Născut în casa din deal,
Ţi-au pus numele Zian
Plecat din satul tău natal,
Azi eşti Sfântul din Ardeal.
La Prislop, la mănăstire,
Ai fost ca Buna Vestire
Şi la Sâmbăta de Sus
Alinare ai adus
Prigonit şi torturat
Prin credinţă te-ai-nălţat
Pân'la Dumnezeu Cuvant
Mare mucenic şi sfânt.
Florile pe-al tău mormânt
Nu se ofilesc nicicând.
Tu vei fi mereu, mereu
Aproape de Dumnezeu,
Aproape de Cele Sfinte,
Prea cuvioase părinte.
Şi-acolo te vei ruga
Pentru sat şi ţara ta.

alte insemnari
 

Gura mutului – Manuscris cu răspunsuri date în scris de Arsenie Boca din vremea când nu putea vorbi









http://pixel.quantserve.com/pixel?a....lldaddy.rating

• http://hermanvlad.files.wordpress.co...pg?w=211&h=300Pot să mă căsătoresc cu un străin?

Nu vreau ca neamul acesta, care are o aşa de mare chemare la Dumnezeu, să se corcească

• Să-i iubim pe toţi oamenii, dar nimic din cele omeneşti.

• Asceza (înfrânările de orice fel), fără iubire, e departe de Dumnezeu.

• Ştii că Mântuitorul şi Împărăţia lui Dumnezeu locuiesc şi înăuntrul nostru. De aceea, nu ne mântuim noi, ci El ne mântuieşte. Dar, pentru neputinţele firii noastre, slăbite de păcat, nu trebuie să ne întristăm, că şi Dumnezeu se întristează cu noi. Dumnezeu iubeşte o pocăinţă senină; aş zice zice că pocăinţa cea mai plăcută lui Dumnezeu a fost a femeii ce a greşit mult, dar în loc de orice altă pocăinţă, L-a iubit cu atât mai mult pe Iisus. Vreau să zic, dacă nu v-aţi tot măcina mintea cu păcatele – ajunge cât le pomeniţi în spovedanie -, dacă nu v-aţi otrăvi gândul cu ele, aţi lăsa toate înapoi şi v-aţi însenina faţa şi inima de dragul lui Dumnezeu, care poate El ceea ce la oameni este cu neputinţă… Seninătatea, asta care nu scade, asta aş vrea să o prindeţi de la mine.

• Cine-i îngust la minte, n-are leac nicăieri.

• Mulţi sunt betegi la minte decât la stomac.

• Dacă împiedici un guturai prin medicamente, îl transformi în alte primejdii – ex. sinuzită. Lasă fazele obişnuite ale bolii – că-i usoară – că-i cel mai bun leac al ei. Ferirea de frig ajunge.

• Obişnuit, lucrurile cam imposibile sunt la capătul alergării spre desăvârşire.

• Parcă toate lucrurile unui om seamănă cu stăpânul lor.

• Păcatul cel mai mare este răzvrătirea împotriva lui Dumnezeu – atinge prima generaţie şi se nasc orbi. Păcatele bunicilor şi străbunicilor ca fumatul, băutura, curvia, atinge a treia generaţie. Să ne cunoaştem străbunicii şi să ne rugăm pentru ei.

cine are minte sa ia aminte
 

Părintele Arsenie Boca: Spunând adevărul şi propovăduind îndreptarea îţi poţi pune viaţa în primejdie de moarte.



http://calindragan.files.wordpress.c...pg?w=510&h=723http://i.ixnp.com/images/v6.23/t.gifSunt vremuri, şi împrejurări în toate vremurile, când spunând adevărul şi propovăduind îndreptarea îţi poţi pune viaţa în primejdie de moarte. Aşa s-au întâmplat lucrurile în zilele lui Ioan Botezătorul şi a lui Irod şi aşa s-a întâmplat în zilele Sfântului Ioan Gură de Aur şi a împărătesei Eudoxia, fiindcă Ioan cerea dreptul văduvei împotriva împărătesei. Sfântul Ioan Gură de Aur a zis odată, apărând văduva, cuvintele acestea: “iarăşi se tulbură Irodiada, iarăşi cere pe tipsie capul lui Ioan“. Pentru curajul său de a apăra săracul împotriva bogatului Sfântul Ioan a trebuit să ia calea exilului, prigonit de împărăteasă, până când, sfârşit de puteri, a murit pe drum. Iar Eudoxia era ariană. Un creştinism fără recunoaşterea lui Iisus Hristos ca Dumnezeu şi stăpân al lumii nu-ţi obligă viaţa la a o face mai curată. Iar cu cât viaţa se face mai necurată cu atât te întuneci dinspre Dumnezeu, până la a-L tăgădui cu totul şi a I te face vrăjmaş declarat. Viaţa trăită fără grijă, numai pământeşte, la asta te duce.
Spre o atare stăvilire a răutăţii a trimis Dumnezeu pe Sfinţii Trei Ierarhi. Ei sunt sarea care opreşte firea omului de a se împuţi cu totul. E de la sine înţeles că firea omenească, povârnită spre păcat, tocmai de aceea nu-i prea poate suferi. Dar lor nu le pasă că nu-s pe placul lumii. În ei arde luminos înainte misiunea pe care le-a dat-o Dumnezeu, de a fi sare făpturii şi martorii lui Dumnezeu între oameni.
Ca să scurtez vorba, aleg din viaţa Sfântului Vasile câteva momente de mare înălţime morală prin care se dovedeşte a fi cu adevărat mare dascăl al lumii şi ierarh. Era prin anul 372 când însuşi împăratul Valent a mers în Cezareea Capadociei unde păstorea Sfântul Vasile cu gând să-l abată de la dreapta credinţă la arianism. Sfântul Vasile i-a răspuns liniştit şi cuviincios că ţine credinţa pe care au mărturisit-o Sfinţii Părinţi la Niceea (325) şi că nimeni nu are putere să dea altă mărturisire de credinţă peste aceea. Primind un atare răspuns împăratul Valens căuta pricina ca să-l exileze pe Sfântul Vasile ştiin că numai el susţine dreapta credinţă în Asia Mică şi că dacă n-ar fi el pe ceilalţi uşor i-ar putea câştiga fie prin momeli fie prin înfricoşări.
Împăratul l-a dus cu sine pe Modestus, prefectul pretorienilor (siguranţa împăratului) şi pe episcopul Evippius din Galatia care era arian. Pe acesta l-a dus ca să provoace scandalul ca apoi prefectul să poată interveni cu armata. Evippius a vrut să slujească într-o biserică din Cezareea dar Sfântul Vasile nu l-a lăsat până când nu va subscrie afuriseniile date de soborul de la Niceea asupra arienilor. Acela s-a plâns împăratului care a trimis la Sfântul Vasile pe prefectul pretorienilor ca să-l atragă la arianism iar dacă nu va putea cu binele să-l înfricoşeze cu ameninţări.
“Ce îndrăzneală ai tu să te împotriveşti religiei împăratului?” – îi zise prefectul. “Eu nu văd nici o îndrăzneală şi nu văd care este religia împăratului ca să mă împotrivesc ei. Eu ştiu că şi împăratul e creat de Dumnezeu ca şi mine şi prin urmare şi el trebuie să aibă aceeaşi religie pe care o am şi eu şi credincioşii mei“. Prefectul începu cu ademeniri zicând: “Uite n-ai vrea tu să fii în mărire asemenea împăratului? O vei putea avea dacă vei mărturisi şi tu credinţa împăratului“. Sfântul Vasile îi răspunse: “Amândoi suntem creaţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu dacă suntem asemenea împăratului. În ce priveşte mărirea, aceasta se va vedea numai în viaţa viitoare. Apoi spune tu dacă o va avea acela care face voia lui Dumnezeu sau acela care lucrează împotriva Lui“. “Dar nu te temi de relele ce pot să vină asupra ta?” – îi zise prefectul. “Eu nu mă tem de rele pentru că ştiu că Dumnezeu nu va îngădui mai multe decât sunt de trebuinţă pentru ispăşirea păcatelor mele“. “Dar ştii că împăratul poate să-ţi facă atâta rău cât tu nu vei putea răbda?” “Ce anume ar putea să-mi facă împăratul” – întreabă Sfântul Vasile liniştit? “Să te despoaie de averi, să te exileze, să te ucidă chiar“. La acestea Sfântul Vasile râse zicând: “Toate acestea împăratul nu mi le poate face. Astfel nu mă poate despuia de averi fiindcă m-am despuiat demult eu însumi, aşa că azi n-am nimic. Nu mă poate exila unde să nu fie Dumnezeu de faţă. Apoi cu moartea nu-mi poate face alta decât să mă trimită mai degrabă la viaţa pe care atât de mult o doresc. Spune deci stăpânului tău, împăratului, că dacă n-are alte rele cu care să mă înfricoşeze, de acestea de până acum nu mă tem şi nici gând n-am să-i fac lui pe voie împotriva lui Dumnezeu“.
Prefectul pretorienilor spuse împăratului totul şi încheie cu aceste cuvinte: “De către căpetenia acestei Biserici suntem biruiţi: Ameninţărilor este superior, decât cuvintele e mai tare, iar decât ademenirile este mai puternic” (Minis superior est, sermonibus firucior, verbogum blandi, tiis fortior). Dacă i-am zis: “Niciodată n-am văzut om ca dumneata” ştiţi ce mi-a răspuns? “Poate că niciodată n-ai văzut episcop“!
Împăratul se aprinse de mânie şi zbieră înfuriat: “Să fie exilat numaidecât!!” Şi însuşi se apucă să scrie mandatul de exilare, dar de trei ori i se rupse peniţa şi nu putu scrie. Împăratul crezu că acesta este un semn de sus şi de data aceasta lăsă mânia pentru mai târziu. Reîntors la Constantinopol, din nou încercă să scrie mandatul de exilare pentru Sfântul Vasile dar fără de veste i se îmbolnăvi copilul cel mai mare şi se zbătea ca-n ghearele morţii şi nu se linişti până ce nu-şi propuse să lase pe arhiepiscopul din Cezareea în pace.
Iată părinte al Bisericii, mare dascăl al lumii şi ierarh. Iată ucenic umblând liniştit pe marea înfuriată. Iată stâlp nemişcat de talazuri, iată linişte şi modestie neclintită de vifor, iată om dintre noi străbătând veacurile şi întărindu-ne pe noi în liniştea cea mai presus de fire, că tot Dumnezeu este la cârma lumii“

inedit
 

Scrisoare inedită adresată de Părintele Arsenie Boca unei femei, căreia îi apăruse în vis Maica Domnului. "Fugi chiar şi de lauda Maicii Domnului".



http://t2.gstatic.com/images?q=tbn:A...kp20qBtlxWkFI=De curand, in SUA, am intrat in posesia unei scrisori trimisa de Parintele Arsenie Boca unei arpasene (n.n. – taranca din Arpasul de Sus) al carui nume il cunoastem dar pe care, deocamdata, il trecem sub tacere. Ca si parintele, ea e decedata si doar daca copiii ei - dupa ce vom publica scrisoarea - vor fi de acord, ii vom face public numele. Aceasta femeie a relatat Parintelui Arsenie un vis in care i s-ar fi aratat Fecioara Maria, care i-a vorbit si transmis unele indrumari. Iata prima parte a scrisorii trimise de Parintele Arsenie Boca:



Sora noastra,



Am citit cele comunicate de dincolo. Ti le trimit indreptate dupa gramatica si, pe unde era nevoie, si dupa continut. Iti pretuiesc darul ce ti-a dat Dumnezeu, insa grija trebuie sa avem amandoi. Din invatatura parintilor reiese ca trebuie sa ne ferim de fapte neobisnuite , precum sunt vedeniile, comunicarile si altele. De ce? Pentru ca in ele se pot strecura si inselaciuni. Diavolul ia un chip si zice ca-i Hristos si asa mai departe. Parintii stiu slabiciunea firii omenesti, usor de amagit.




Preotii au datoria de a cerceta duhurile. Si pe ce vom cunoaste? Pe roade. Deci, daca in sufletul tau sporeste smerenia, dragostea de Biserica, iubirea de oameni, ascultarea de preoti, nu esti in inselare, ci in adevar. Dacă însă încolţeste în sufletul tău o parere de sine, precum că esti sfântă, esti aleasă, de tine trebuie să asculte oamenii, darul tău a lunecat în inselăciune.



Asa mi se pare, din câte mi-au spus chiar preoţi, că ar fi alunecat si Petrache Lupu de la smerenie. Deci, sora noastră, vezi să fii cu grijă asupra cugetului inimii tale, că mulţi cu dar s-au pierdut iesind de sub povaţa cea după dreptate. Nu te bănuiesc de astea, dar faptul că Maica Domnului te laudă, te numeste că vei fi sfântă si sfânta sfintelor - chiar dacă acolo vei ajunge cum a ajuns si Maria Egipteanca -, totusi mă pune pe gânduri.



Lauda pe mulţi i-a facut să se afume la minte cu mândrie. Deci ori de câte ori vei mai auzi cuvântul de laudă, adă-ţi aminte de păcatele tale si te apără de primejdia părerii de sine.



Vad că ma pomenesc si eu laudat. Imi roseste obrazul de rusine, stiindu-mi căderile si dând din căderi in căderi. Dacă nu fac slujba, dupa cum vedeţi, e si de pe urma faptului că mi-am pierdut omenia înaintea lui Dumnezeu si a Maicii Domnului. Si cel puţin în faţa constiinţei sa nu mă făţărnicesc.




Cuvintele pe care mi le-ai trimis sunt o aspră dojană si pentru mine si de tare folos, tocmai prin faptul că mă laudă pe nedrept. Apără-te si tu asa.



Nu dau sfaturi si porunci Stăpânei, dar strig neputinţa noastră, a mea si a ta, si mărturisim că primejdia dă tarcoale si sfinţilor, de cum nouă păcătosilor.



Fugi chiar si de lauda Maicii Domnului. (Dacă îndreptarea asta, din părinteasca purtare de grijă, te bucură, e semn bun – dacă te inţeapă puţin, e părerea de sine – mândria – care se dă de gol).



Dorul si ţinta noastră e mântuirea, si nu vedenia. Sufletul e asa de înclinat după bucurii, incât se lipseste de bucuria vedeniei – chiar bună – si nu învaţă că liberarea e a nu dori nimic decât mila sau iertarea lui Dumnezeu.


Scrisoarea a fost publicata in revista "Foaia Arpaseana

chemarea lui IISUS-Arsenie Boca
 

MESAJ DE LA PARINTELE ARSENIE BOCA

Dragii mei copii,o parte din mine ,din matricea mea Divina este
permanent printre
Voi .
Incerc sa dau multe semnale ,sa-mi fac simtita prezenta in mod
continuu,sa credeti ca eu sunt cu voi ,va observ toate incercarile
,toate problemele care v-au cuprins precum un vartej care a coborat pe
Voi ,v-a dilatat , v-a cuplat si v-a atasat altor vibratii mai Inalte.
Voi o numiti criza economica generala,prin care veti trece cu mic cu
mare ,indiferent de tara si asezare geografica .Dar,dragii mei copii
sa va explic acest fenomen
care nu a mai fost inregistrat pana acum pe Pamant in nici o generatie
planetara.
Este saltul cuantic in care planeta Pamant a intrat din anul
2003.Mama Terra,Inaltul Spirit al ei ,care este o parte din corpul
de Lumina al Maicii Domnului,a fost ajutata sa treaca pe o vibratie
mai Inalta,intregita si cuplata prin centrare axo-fotonica la
Divinitatea principala.
Sa va explic ce inseamna Divinitatea principala:Este o parte din
Divinitatea totala ,adica tot ce este creat -vazut de voi si necreat
-nevazut de voi.
Dar si partea nevazuta este tot creatie,dar pe alta unda -raza de
propagare din Axa-Divina .Divinitatea principala ,o pot numi asa ,
pentru ca Voi sa intelegeti mai bine Laboratorul Central,acel spatiu
din Universuri de unde pleaca ,.toti Marii Creatori ai Universurilor.
Trebuie sa intelegeti ,dragii mei copii,ca nu sunteti singura planeta
locuita din galaxie,si ca exista foarte multe planete,galaxii,ca o
,,imensitate oceanica,,
Din ea faceti si voi parte ca entitati de Lumina coborate din
Divinitatea -Divinitatii principale .
Permanent exista un culoar de legatura ,care va tine legati de Sursa
principala .
Divinitatea principala ,,pentru multi copii ,care nu pot intelege ca
viata exista dincolo de timpul pamantean,este acea scanteie Divina
din voi ,acea energie care nu poate fi produsa in laboratoarele
pamantene si nici in univers.
Ea exista dintotdeauna ca structura energetica si nu poate fi
transmisa sau copiata de nimeni pentru nimeni .Ea v-a fost data de
la inceputurile veacurilor.
Sunteti voi parte din Divinitatea principala,care sunteti si suntem
pretutindeni in universuri.
Formam impreuna Marea Matrice Divina -pe care o putem numi Divinitatea Totala.
Ea este asezata strat dupa strat ,si vibratie pe elemente
vibrationale.Sunt doua notiuni diferite.Strat il putem numi ,si parte
din parte ,sau Sursa din Intreg.
Primul strat -parte-sursa este Dumnezeul Mama- Tata- Creatorul, care
nu poate fi perceput in stare fizica decat prin manifestarea voastra
si a noastra a Tuturor , prin crearea si co-creearea elementelor care
compun spatiile.
Vibratia reprezinta forta totala care va produce miscare si
deplasare in spatiu si timp.Aceasta poate fi mare sau mica ,functie de
capacitatea ta dezvoltata de a-ti mari vibratia.Vibratia poate fi
ridicata ,dragii mei copii ,prin doua metode .
Una directionata de la Matricea ta Divina prin dorinta permanenta de a
te conecta la ea.
A doua metoda pe cale religioasa . Religia reprezinta credinta,adica a
respecta regulile Divine prin care Tu ai fost creat si plimbat din
spatiu in spatiu .Nu este suficient ,dragii mei,sa va rugati si
ulterior sa gresiti ,,trebuie sa respectati Legile Divine.
Sa va inaltati cu Sufletul deasupra materiei create din voi toti.Sa
iubiti permanent ,fara a pune conditii si bariere, si sa duceti pe
aripile voastre tot ce este frumos,armonios.
Dar,dragii mei copii ,m-am luat cu vorba si nu v-am transmis esenta
mesajului meu de acum.Pai,copiii mei,aceasta criza traita de voi acum
este criza vibratiilor.Orice planeta -galaxie are un coeficient de
vibratie care o mentine in spatiu.
Planeta Pamant -Mama Pamant ,a fost ajutata sa-si mentina vechea
vibratie pentru a nu fi deplasata din spatiu si ajutata sa-si ridice
cu inca 2 octave vibratia.
De la 3 la 5.
Acum trebuie ridicati la aceasta vibratie toti cei care locuiesc aici
pe ea,inclusiv toate sistemele de conducere.Deci,dragii mei,observati
ca s-au blocat toate segmentele care au ramas pe vibratia cu
coeficientul vibrational 3.
Nu vor rezista acum decat segmentele care au simtit si au dorit
Inaltarea vibrationala
pe coeficientul 5.
Nu va alarmati ,va asteapta 3 ani de transformari masive.Prin aceasta
trecere ,care s-a realizat rapid ,nu secvential,cum era in
trecut,pentru armonizarea si trecerea tuturor creatiilor planetare pe
vibratia 5,au loc separari si transformari de spatii ,de oameni,de
concepte guvernaventale,de evolutie planetara.
Nu va ramane nici cel mai mic element nepurificat ,nici cat gamalia
unui ac de cusut.
Deci,dragii mei copii ,trebuie sa va ridicati vibratiile,sa
luminati,sa faceti Lumina,pe unde treceti.Nu ignorati tot ce v-am
transmis .
Voi,romanii mei dragi,stiti asta.
Veniti si va conectati la mine prin Crucea mea.Divina .Atingeti
crucea mea de la mormantul de la Prislop.
Nici nu va dati seama ,copii,ce comoara vibrationala realizati ,cand
ma conectez cu fiecare dintre voi.Prin mine -Voi .Duceti Vibratia
noastra peste multe locuri ,timpuri si veacuri,creati unire
vibrationala pentru a creste toate zonele tarii ,pt a va inmulti
vibrational si ajuta pe,, copiiii,,vostri-necuvantatoarele .Natura
care va inconjoara ,va alina cu armonia ei.Ei ,toti,va iubesc si va
vad precum un tata ,o mama iubitori .
Creati Iubire,Lumina si Armonie ,dragii mei .Ajutati-va intre voi si
rugati-va unul pentru altul.Eliminati din voi aroganta ,trufia,si
orgoliul.
Toti aveti aceeasi origine Divina.
Vremurile nu vor fi usoare ,dar daca vibratia voastra este ridicata,va
conectati cu Mama Pamant ,cu alta universuri ,si veti face o noua
creatie ,mai mare si mai frumoasa.
Nu va speriati ca Pamantul va dispare.
Asa ceva nu se va intampla.
Pamantul va gazdui copii noi.
Cei care nu doresc schimbarea se vor autoelimina si se va face
trecerea lor pe alte spatii dorite de ei.
Pamantul va deveni frumos ,stralucitor.
Cereti permanent ajutorul meu.Transmite copiilor mei, sa nu se
opreasca , sa continue sa aprinda flacara vibrationala peste tot in
tara, prin oamenii care voe sosi masiv la mine,(la Prislop,sa atinga
crucea de lemn )si sa facem o Romanie -Divina ,asa cum este
programata de Sus. Amin.
Arsenie Boca

Pe ce data se sarbatoreste acest sfant?

mesajul parintelui Arsenie Boca,transmis de tine Cristian...m-a cam pus pe ganduri....nu stiu ce sa zic.Eu am primit si prin maill,o astfel de "informare"ca sa-i zic asa....si am ignorat-o complet tocmai pentru ca nu voiam sa cred asa ceva.......promit sa ma documentez mai bine....si.....voi vedea apoi....

in Cer nu este calendar
 

e adevarat...
 

Eu am fost la Prislop in urma cu 2 ani si am atins crucea parintelui Arsenie Boca.Nu citisem si nu primisem nici un mesaj asemanator cu ceea ce a postat Cristian dar asa mi-a venit sa fac.Si am simtit...ceva.Nu ma puteam opri din plans si nu stiu daca era de fericire sau de necaz.In acelasi timp ma simteam si cea mai mare pacatoasa si ceream indurare pentru indrazneala mea si tare imi parea rau pentru toate relele si tot ce a fost gresit sau urat in viata mea si in acelasi timp era si o mare bucurie pe care o simteam...ca o eliberare de tot raul.Si desi-s tare rusinoasa nu-mi era rusine de plansul meu desi erau multi oameni acolo si din ce plangeam simteam ca totul e bine cu mine ca aveam destule pe suflet.Am plecat de acolo mult mai usoara.Parca pluteam.

De multe ori m-am intrebat ce s-o fi intamplat cu mine acolo ca asa ceva n-am mai patit.Un lucru e sigur ca de atunci am inceput sa-L caut pe Domnul si Calea Lui.Asa sa ma ajute Dumnezeu!

Iar acelora care cauta mereu un semn,asa cum fac evreii,nu pot sa le spun decat ca desi gainile au aripi,nu vor atinge niciodata ,,inaltimile''vulturilor.

...
 

no comment my dear friend!

Probabil cu vibratiile esti familiarizat ca si notiune,nu ca si traire.Vorbesti de lesuri?Pentru a te ridica cu adevarat la cer,e necesara trairea adevarata in les.Ajuta Doamne necredintei noastre!

prietenului meu
 

am gresit, imi cer iertare !

semne
 

Nu cautam semne,eram doar foarte indurerata si cautam alinare.Cat despre vulturi as zice ca nu folosesc nimanui.Cu inaltimile lor sau fara.

Si vulturii au rolul lor ecologic...important e ca oratania din ograda sa nu se inchipuie vultur si sa pape in loc de soricei , lucruri de valoare....Si asta se conjuga fiecaruia din noi la diverse moduri si timpuri...

mare mistificare !!!

Grija pentru oratania din ograda si pentru ce se inchipuie ea a ajuns atat de mare incat biata oratanie chiar nu va indrazni vreodata-la nici un timp sau mod-sa se creada ecologistul vultur.

Acum ai inceput sa crezi toate minciunile care zboara?! Cum a venit mesajul asta, prin spiritism, prins scriere automata? Cum a aparut el?

Dar nu cred ca este necesar sa ne batem capul cu originea mesajului considerand continutul ce reflecta fluturasii verzi pe pereti ai ideilor New Age.

Mesajul respectiv e scris de un individ care a luat-o razna, ţine de spiritism, de bioenergie, de tot felul de năluciri absurde care nu au nici o legătură cu realitatea sau cu judecata sănătoasă. A posta aşa ceva pe un forum ortodox dovedeşte un nivel catastrofal de confuzie şi coboară mult nivelul discuţiilor.

Nu ştiu cum a-ţi putea fi aduşi la realitate, să conştientizaţi în ce hal de delir sunteţi. Mergeţi şi sfătuiţi-vă cu duhovnicul, ascultaţi de alţi oameni, citiţi cărţi duhovniceşti, nu mai credeţi orice.

Kandiei
 

Sa ma ierti...Era vb despre omul obisnuit , care des ajunge in situatia de a se simti omnipotent si distruge ceva valoros....DEPARTE orice alta directie....

Subscriu la cele spuse. Este de plans faptul ca in numele parintelui Arsenie Boca se raspandesc astfel de "grozavii", de catre asa-zisi "ucenici". Asocierea totusi nu cred ca este intamplatoare, stiuta fiind evlavia pe care multi crestini o au fata de parintele.

Dar evlavia se arata uneori oarba, lipsita de discernamant. Dovada este faptul ca astfel de mesaje "prind", gasesc oameni care sa le impartaseasca.

cum sa nu te iert?
 

Ei,nu sunt o mimoza.Limba asta romana...cu muuulte intelesuri!Oricum n-am de ce sa te iert: Dumnezeu sa ne ajute sa trecem cu iubire peste toate orgoliile si judecatile de care ne lovim...,sa ne dea gandul cel bun si sa ne lumineze calea catre Dansul!Doamne-ajuta!

Iti multumesc din suflet !

?????????????
 

Ce-ai patit frate Cristian? Nu vreau sa cred ca postarea aceasta iti apartine. Nu cred ca poti sa faci asemenea greseli. M-am uitat de mai multe ori sa vad daca fratia ta sau Oreste ati semnat aceasta interventie.

Doamne-ajuta!
(era sa scriu Doamne-fereste!)

pacat
 

Imi pare rau Cristian ca ai plecat asa...sincer imi pare rau.Am citit inca o data "odiosul" mesaj pentru care esti atat de criticat.Care-s relele la care indeamna mesajul asta?Batjocura si mistocareala ieftina gasesti din plin pe-aici dar spiritul crestinesc-cel care ar trebui sa ne guverneze-este atat de rar.Cred ca noi suntem cei care avem de pierdut prin plecarea ta.Inimi impietrite si limbaj de lemn.Cum scriam si pe alt subiect,am ajuns sa urmarim atat de fanatic litera scrierilor ca am inceput sa ne pierdem iubirea din suflet.Dar asta este lumea perfecta a celor care afirma ca nimic nou nu poate fi adevarat.Totul s-a spus deja in ceea ce priveste credinta si trebuie sa ne oprim aici.Eventual sa intoarcem pe toate fetele si sa rasucim ritualuri...cand Dumnezeu spune clar:Iubiti-MA si iubiti-va intre voi.Acestea sunt legile de baza.

Kandiei
 

Regret profund ca ne-a parasit, sper totusi ca noaptea sa-i fi fost sfetnic bun...Am incercat sa-l conving si sunt un suflet intristat, pt si eu ii scrisesem ceva legat de subiect...Precum ai putut constata, am sters ce postasem, de dragul sufletului sau curat...Fie ca Domnul sa-i aduca pasii inapoi !

Calatorule
 

Eu cred ca noi nu il putem convinge,oricat ne-ar lipsi sufletul lui curat si mesajele calde cu care ne-a obisnuit.Dar Domnul cu siguranta ii va calauzi gandurile si pasii si il va ajuta sa-si invinga sensibilitatea...Blandetea ii tradeaza pe cei puternici si de aceea stiu ca intr-o zi bucuria pe care ne-a facut-o noua va fi mai mare in sufletul lui decat amaraciunea de acum...Doamne-ajuta!

Nu trebuia sa abandoneze "lupta"...cu toate armele de foc(smerenie,rugaciune,iertare,iubire de semeni)...dupa cum bine zice parintele Arsenie Papacioc,....sa tina piept celor care si-au dat cu parerea la mesaj....si...impreuna discutand si analizand cele transmise,poate reuseam toti sa ne "luminam" .....mie ,personal imi lipsesc postarile despre viata si minunile parintelui Arsenie Boca.....Doamne Ajuta,noua putin credinciosilor in calea spre mantuirea noastra.......

Cristian a facut treaba buna pe topicul asta. Oricine poate comite erori si e foarte probabil sa le comita, chiar si atunci cand isi da toata silinta sa nu le comita. Cand citesc mesajele pe care le-am postat de-a lungul timpului sau conceptiile pe care le-am avut la un moment dat, ma ingrozesc la cate aberatii am fost in stare sa scot din mine. Dar tacerea sau retragerea nu este o solutie, ci un obstacol. Solutia este continuarea cautarilor si corijarea erorilor cu toata buna vointa.

Ei Pippo in sfarsit vad si eu cum din cand in cand trece capul tau si deasupra norilor... :)

Dl Cristian va rog sa reveniti!
 

Acum am citit si eu mesajul "buclucas"...nici o clipa nu voi crede despre Dl.Cristian ca a cazut in vreo ratacire...inselare sau cum vreti sa-i spuneti.

Intentia dumnealui, ca de obicei, doar de bine!

Dar cred ca absolut intamplator nu a citit materiale despre Reiki, bioenergie, etc.si astfel nu si-a putut da seama desigur de duhul lucrurilor.

DAR pentru acest mesaj nu putem uita celelalte mesaje exceptionale, fara cusur.

Oricine poate avea o scapare, noi toti cred ca avem chiar mai multe.

Multumim pentru contributia de calitate pe acest forum Dl. Cristian si va rog sa reveniti!


Va doresc tot binele din lume!

Eu zic sa sterga adminul mesajul buclucas si comentariile de dupa, si ne facem toti ca n-am vazut si n-am auzit nimic :)

Iar Cristian se face ca nu l-a postat. De acord? :) Ne impacam? Hai Cristian inapoi!

wooowwwww ce i-ati facut bietului Cristian
 

Eu cred ca ar fi trebuit sa ii explicati , nu sa-l luati la lopeti in cap..Daca era un junior cu cateva mesaje, as fi zis ca era rau intentionat, dar la ce activitate are Cristian pe forum, cred ca trebuia tratat altfel..Fiecare mai patineaza in decor..Trebuie aici sa ne ajutam unii pe altii, nu sa ne dam picioare in gura!
Si doar pentru dragul cu care a postat atatea fotografii aici pe forum, cu care ne-a incantat privirea si sufletul, ar fi trebuit sa nu fie decapitat!Parerea mea...
Imi pare sincer rau Cristian..:2:

prin channeling
uite-i aici pe cei din occident si evident au aparut si clonele romanesti cu d-alde Arsenie Boca care vorbeste printr-un "ales"
http://www.google.ca/search?q=channe...ed=0CEMQqwQwAw

Da..asta-i apropos de "cine vine la cina" din lumea spiritelor...

N-am facut quote la tot mesajul intentionat :)

Nu trebuie sa-i stearga nimeni mesajul. Cand il va citi cu luciditate, va realiza singur ca n-a fost el :)

cristian67, ai sa revii. N-am nicio indoiala :)

Deci ca sa fie clar pentru toti.

Fara viclenie. Nu mai atribuiti nalucirile si ideile altora Parintelui Arsenie Boca.
Nu mai legati pe Parintele Arsenie Boca de tot felul de rataciri.
Parintele Arsenie Boca apare chiar si pe site-ul yoghinilor dar nu are nimic de-aface cu yoghinii la fel cum nu are nimic de aface cu vrajitoria.

Sunt multi care l-au numit pe Parintele Arsenie Boca vrajitor.

Fiecare incearca sa se foloseasca de personalitatea Parintelui.
Parintele a scris si despre yoghini si despre naluciri si despre alte multe rataciri ne-a atras atentia.

Insa lumea oriunde vede ceva senzational incearca sa-l foloseasca pentru a-si atinge scopurile ei murdare.

Nalucirile vrajmasului si alte aiureli nascocite de mintea unora sau a altora nu au nimic in comun cu personalitatea Parintelui Arsenie Boca.

Din pacate unora cand le vorbeste dracul au falsa convingere ca le vorbeste Parintele Arsenie Boca.
Dumnezeu sa va luminineze pe toti. Amin!

Parintele Arsenie Boca DESPRE SPIRITISM:

SPIRITISMUL

Fărădelegea vorbirii cu morţii, sau spiritismul, are vechime mare. În zilele noastre, a ajuns o adevărată modă de lume mare, şi, fiind cea mai subţire dintre amăgiri, e şi cea mai primejdioasă rătăcire. (...)
Biserica nu tăgăduieşte spiritismul, ci-l opreşte. Iată de ce:
Spiritul care vine nu poate aduce nici o probă îndeajuns de convingătoare despre fiinţa sau identitatea sa. Poate înşira dovezi după dovezi, arătând că ştie lucruri, pe care, ni se pare nouă, numai răposatul putea să le ştie. Dar şi îngerii răi sau spiritele pot să le ştie tot aşa de bine. În nici un chip nu putem fi siguri de identitatea celui ce vorbeşte sau scrie întocmai ca răposatul. Se ntâmplă, adică, cea mai meşteşugită substituire a persoanei, care e înlocuită şi copiată întocmai întru toate, cum o ştiam şi noi, ca amăgirea noastră cea din bună credinţă să fie desăvârşită: iar noi să credem o lucrare de amăgire, ca pe cea mai adevărată descoperire de dincolo. Şi, văzând că cele mai multe descoperiri se împlinesc mai pe urmă, primeşti fără control cea mai de pe urmă înşelare. Iar aceasta o păţesc mai ales cei ce ocolesc sfintele Predanii ale Bisericii şi umblă după măiastra înşelare ca să-i povăţuiască aceia către lumea de dincolo. E şi mai uşor: spiritismul nu cere lupta cu sine însuşi, nu cere sfinţirea vieţii, nu cere recunoaşterea dumnezeirii Mântuitorului, nu opreşte ispitirea de Dumnezeu – căci tocmai asta e spiritismul. Ba, dacă ţii neapărat la acestea, de teama să nu te afli în greşeală, ţi le cere şi pe-acestea, dar numai ca, pe lângă toate acestea, să mai crezi şi în spiritism, adică şi în altceva pe lângă Biserica întemeiată de Dumnezeu. Iar cu vremea, câştigându-ţi încrederea, te poţi pomeni cu sfaturi împotriva mântuirii, sau pradă nălucirilor care clintesc mintea din dreapta socoteală.
Am putea fi întâmpinaţi de adepţii spiritismului cu cuvântul că dintre sfinţi mulţi au grăit cu îngerii, iar unii cu adevărat au grăit şi cu cei mutaţi de aici, ba şi la viaţă i-au întors; dar asta a fost din îngăduinţa lui Dumnezeu, ca o mărturie a nemuririi sufletului şi a învierii celei de obşte, şi ca o slavă cu care i-a cinstit pe sfinţi. Din când în când se arată între oameni cât ascultă Dumnezeu de sfinţi când arde într-înşii iubirea de oameni şi voiesc să-i scape de vreo mare nedreptate năpăstuită peste dânşii: ei cer de la Dumnezeu mărturia celui de dincolo de mormânt. Dar de la minunile lui Dumnezeu prin sfinţi şi până la descoperirile spiritiste e tot atâta depărtare, câtă de la sfinţi la ispititorii de Dumnezeu. Viaţa Sfântului Ciprian, care înainte de a fi creştin era mare vrăjitor şi înşelător de oameni, ne poate sta mărturie şi în privinţa spiritismului.
Altă pricină, pentru care Biserica îşi opreşte fiii de la calea lăturalnică a spiritismului şi a vrăjitoriei de toate treptele e şi aceasta: s-a băgat de seamă că practica spiritismului duce la nebunie. Făcându-se cercetare undeva, într-o casă de nebuni, s-a găsit că 70 de inşi la sută făcuseră spiri-tism. Cum se ajunge la nebunie e uşor de priceput: fiecare şedinţă se poate face numai dacă toţi cei din adunare se învoiesc să împrumute din ei o anumită putere nervoasă, trebuitoare spiritului de dincolo, care scrie sau vorbeşte printr-unul din cei adunaţi. Acela îşi pierde conştiinţa de sine în vremea şedinţei, cade în transă. Împrumutarea puterii nervoase pe care o solicită spiritele spre a putea comunica dincoace e mai mult o învoire la jaf pe socoteala sănătăţii nervilor, jaf care duce, încetul cu încetul, pe unii mai repede, pe alţii mai târziu la a nu se mai putea sluji de minte şi de nervi, căci tâlhărite de spirite slăbesc şi, oarecum zicând, îşi schimbă firea, încât toate le văd printr-un duh străin, altfel decât cealaltă lume normală. Aşa începe pe încetul să se arate nebunia, de cele mai multe ori fără întoarcere.
Biserica e datoare să-şi cruţe fiii de ispita căderii între tâlharii cei de duh; de aceea opreşte lucrul acesta şi-şi previne credincioşii cu sfatul Sfântului Pavel, dat Tesalonicenilor, iscoditori şi ei de taine:
„Taina fărădelegii se înfiripează... Ivirea „aceluia” va fi prin lucrarea lui Satan, însoţită prin tot felul de puteri şi de semne şi de minuni mincinoase, şi de amăgiri nelegiuite, pentru fiii pierzării, fiindcă n-au primit iubirea adevărului, ca să se mântuiască. Pentru aceea Dumnezeu le trimite amăgiri puternice, ca să dea (dar) crezământ minciunii, şi să cadă sub osândă toţi cei ce n-au crezut adevărul, ci au îndrăgit nedreptatea” (2 Tesaloniceni 2, 7-12).
Căci cale nedreaptă îndrăgesc toţi acei ce iscodesc lăturalnic tainele lui Dumnezeu, cele închise în zile viitoare.