Boala este un excelent invatator.

In primul rand ne aduce aminte ca moartea este aproape.

In al doilea rand ne smereste.

In al treilea rand ne ajuta sa intelegem pe dinlauntru suferintele altora.

Cumpatare

Sa ramai cu gandul la granita dintre nestemata,
Si iluzia nestematei.

Scara Nesfarsita

Prima treapta spirituala este si ultima.
Fara-de-grija.

Calugaria
 

Calugaria este o suspendare a respiratiei,
Respiratia aerului lumii.

Putini pot fi calugari
Fara sa se sufoce.

Esenta Rugaciunii
 

Un munte de cuvinte
 

Sa urci incet pe un munte de cuvinte,
Ca sa ajungi la Cuvantul din care izvorasc toate.

Sa urci cu rabdare pe un munte de intelesuri,
Ca sa ajungi la Intelesul din care toate prind viata.

Asceza
 

Sa fii bland cu fiecare secunda.

Amuzament
 

De ce crezi ca stii ce este inexistenta?


Afla ce este non-existenta,
Coboara in intunericul mormantului,

Si atunci vei afla ce este de fapt viata.

Este amuzant faptul ca mintea crede ca stie sensul lui,
‘A exista’ si 'a nu exista’.

Unire - Hiatus
 

A fi unit cu Hristos inseamna
Sa fii plin si gol in acelasi timp.

Orice dezechilibru infinitezimal intre cele doua extreme
Inseamna hiatus.

Aceasta este calea stramta a vederii.

Aparente
 

Nu toti cei ce afirma ca sunt atei sunt atei.
Nu toti cei ce marturisesc ca sunt credinciosi sunt credinciosi.

A spus doar un cuvant
 

A spus doar un cuvant,
Phat,
Iar zbuciumul cerului si al marii
A devenit intr-o clipita o sfanta liniste.

A spus doar cuvant,
Phat,
Iar viforul cuvintelor
S-a preschimbat in gingasia unei alintari.

A spus doar un cuvant,
Phat,
Iar cascadele de timp
S-au contopit instantaneu cu finetea curcubeelor.

A spus doar un cuvant,
Phat,
Iar valtoarea demonilor
S-a risipit subit, ca un fum in stralucirea diminetii.

A spus doar un cuvant,
Phat,
Iar materia lumii
S-a evaporat fulgerator, de parca niciodata n-ar fi existat.

Trupul
 

Ce este acest trup?

Fie ca este templu al Divinului,
Fie ca este mormant zugravit frumos pe dinafara,
In esenta nu-mi apartine.

Nicio caramida a trupului nu este o caramida a eului.

Este un trup strain daruit de parinti.
Este un trup strain care candva ma va lasa dezgolit,
Si se va reintorce pe dea-ntregul in propriile sale elemente,
Din care creste si descreste.

Este un trup care se hraneste din exterior,
Mananca materie si se intoarce in materie.

Este lumina si intuneric deopotriva,
Libertate si inlantuire,
Cunoastere si minciuna,
Suferinta si bucurie,
Cadere si inaltare.

Ce sunt trupurile celorlalti?

Custi de suflete,
In care ma oglindesc fidel.

Ce este Biserica?
 

Intelesul grosier - comunitatea.

Intelesul subtil - "noi in Dumnezeu".

Intelesul foarte subtil - realizarea cognitiva a pluralitatii ca singularitate.

A nu manca de dulce
 

A nu manca de dulcele lumii
Inseamna sa-ti hranesti trupul cu trupul Lui Dumnezeu.

Aceasta hranire minunata este posibila
Numai atunci cand mintea devine vazatoare de Dumnezeu.

A ierta
 

Iarta toate greselile
Celora ce au fost,
Celora ce sunt,
Celora ce vor fi.

Stinge cu racoarea inimii tale
Oceanele de foc ale urii.

Iarta vicisitudinile elementelor
Pamant, apa, foc, aer,
Ce se molesteaza neincetat unele pe altele,
In afara si inlauntrul tau.

Iarta-ti trupul,
Servitorul tau inselator, care te impinge in multe greseli,
Si care te va parasi atunci cand te vei agata cu disperare de el,
In momentul mortii.

Intelege ca toate slabiciunile tale si ale celorlalti
Vin din necunoastere.

Ca niciodata nu ai fost cunoscator.

Cea mai frumoasa lectie - cel mai placut joc
 

Sa intri in forma si sa iesi din forma,
Sa cazi in gol -
Sa te prinzi de curcubeu.

Acest balans minunat al mintii,
Care descopera progresiv esenta a ceea ce vede.

Prima este usurare – catharsis
A doua este de fiecare data o prima atingere
Cu mana intinsa a mintii.

O perpetua senzatie de prospetime,
De noutate virginala,
Care n-a fost vazuta niciodata de nimeni.

Ca nu poti sa fii,
Si in acelasi timp sa o privesti.

Cuvant sau Necuvant?

Cuvant sau necuvant?
Ce vezi sau ce nu vezi?
Ce crezi sau ce este?

Suntem cuvinte.

Caci necuvintele sunt ascunse
Adanc in noi.

Zbor

Recunoasterea a ‘ceea ce este’
Aduce usurare.

Usurarile peste usurari,
Ne fac impoderabili,
Fara pic de greutate.

Atunci incepe zborul,
Prin materie.

Distructie si Creatie


Pentru a sesiza natura esentiala,
Neschimbatoare,
Trebuie sa distrugem complet aceasta lume.
De nenumarate ori.

Si de fiecare data,
Sa o recreem din nou.

"Liber arbitru"

Fiecare alege
Ce vrea sa vada.

Bodhicitta sau Gandul Lui Hristos

Toti aspiram spre noblete,
Insa exista un singur drum spre noblete.

Nu averi, nu pozitii inalte, nu cunoastere lumeasca.
Ci gandul Bodhicittei.

Exista doar o singura bogatie adevarata,
Gandul Bodhicittei.

Dintre toate virtutile,
Bodhicita este cea mai rara, mai nepretuita,
Cea mai puternica.

Doar o singura virtute are puterea sa transforme
Nisipul in nestemate.
Sa ridice din hauri in cel mai inalt cer.

Doar o singura virtute dezleaga desavarsit Harul
Care va curge din abundenta, fara oprire.

O singura virtute ne poate trece in siguranta,
Oceanul suferintelor spre libertate si fericire fara sfarsit.

O singura virtute are elixirul nemuririi,
Caci cine bea din ea are putere asupra mortii.

Daca celelalte virtuti sunt stele,
Bodhicita este un soare stralucitor.

Constientizarea Suferintei – Primul Adevar Nobil


Cel lumesc se aseamana cu un calator
care intra intr-un han plin cu demoni,
dar el vede doar forme firesti sau atragatoare.

Cel cu vedere sesizeaza demonii prin perdeaua iluziei.
Acolo unde pare ca este firescul, vede moarte,
Acolo unde pare ca este frumsetea care atrage, vede furia.

Fara aceasta vedere nimeni nu cauta sincer sa scape,
Nu cauta un refugiu.


Recomand filmul Journey to the West - Conquering the Demons

Mina de Aur

Dumnezeu este ca o Mina de Aur.
Cuvintele sfinte - ca niste tarnacoape.

Puterea Lui Dumnezeu


Puterea Lui Dumnezeu este asa de mare,
Incat cu o singura cuanta din infinitele sale raze orbitoare,
Poate preschimba in orice clipa, instantaneu,
Toate lumile supuse schimbarii,
Toate iadurile,
In oceane de lumina dumnezeiasca,
Si ridica la treapta perfectiunii iubitoare,
Toate fiintele,
Intr-o clipita.

wow cata perseverenta
 

Buna,
Florin, pentru perseverenta cu care continui sa bombardezi un site dedicat crestinilor, cu si despre budism, ai merita un loc in taramurile superioare :).

Glumesc, am ajuns aici cautand ceva de dharma si am fost surprinsa sa vad acest subiect pe un forum cu si despre crestinism.Eu tocmai am urmat un curs despre budism si m-a socat putin, sa explic de ce:

- pentru ca mi-a explicat intr-un mod foarte profund perspectiva si invatatura budista despre care credeam ca stiu cu ce se mananca dar de fapt nu stiam nimic;

-m-a facut sa inteleg, sper, cat de important este cum ma port cu orice obiect insufletit de pe acest pamant, pornind de la cel mai mic animalut pana la cea mai complexa fiinta-omul;

- m-a ajutat sa inteleg ca nimic nu ramane fara ecou, ca voi plati pentru cele rele si voi fi rasplatita pentru cele bune;

- mi-a oferit o mai buna intelegere a crestinismului (trebuie sa ai o oarecare deschidere ca sa consatati ca in afara anumitor aspecte pe care nu vreau sa le dezbat aici, nu e mare diferenta intre cele doua);

-m-a ajutat sa inteleg ca nu e suficient doar sa ma rog, trebuie sa devin eu insami asemeni lui Iisus sau Maica, adica sa ma schimb, sa ies din ignoranta, prostie si greseli si sa incep sa devin mai buna si intelegatoare;

- m-a ajutat sa constientizez mai bine greselile facute dar si cele pe care continui sa le fac, printre altele, mandrie, barfa, manie, obiceiul de a judeca si eticheta sau a vorbi de rau;

-m-a ajutat sa inteleg compasiunea pentru animale, suferinta pe care le-o provocam si importanta acestui lucru in viata noastra;

-am inteles ca trebuie sa respect calea si religia fiecaruia, nimeni nu se afla pe calea gresita, ci se afla exact acolo unde trebuie sa fie, mai devreme s-au mai tarziu va realiza singur ce e bine si ce nu e bine pentru el dar asta nu inseamna ca islamismul este bun si crestinismul e rau, pur si simplu este; perceptia noastra limitata si ingusta nu ne lasa sa vedem ca toate ne invata de bine; Aici nu ma refer la culte si secte religioase care au luat-o pe aratura, cu discernamant inveti sa te feresti de ele.

-am invatat ca nici o religie, cult sau filozofie nu este rea sau mai buna decat alta, atata timp cat promoveaza si respecta principiile de baza pe care trebuie sa ne conducem viata: iubire, iertare, compasiune, bunatate.

Ce m-a surprins a fost ca lama ghese, ne-a spus sa nu renuntam la religia noastra dar sa le respectam pe celelalte si sa luam ce-i bun pentru evolutia si intelegerea noastra.In timpul rugaciunilor, ne-a invitat sa ne rugam lui Iisus sau Maica Domnului sau celor fata de care suntem apropiati.

Am scris aceste lucruri doar ca sa evidentiez o experienta placuta pentru mine din care am inteles ca in orice cult sau religie poti gasi lucruri de folos pentru suflet, dar sa fie observate cu atentie si discernamant. Eu n-am sa renunt la crestinism, are atatea lucruri frumoase si folositoare si e calea pe care m-am nascut.
Probabil in urma acestui comentariu, voi fi bombardata cu trimiteri la diferite citate din biblie sau certata.

Nu vreau polemici, nu vreau sa demonstrez nimanui nimic, nu vreau sa convertesc pe nimeni sau sa-i modific parerea.

Ce sa mai vorbim? E bine oricum si in orice religie caci "nimeni nu se afla pe calea gresita".

Buna Diana,

Este fateta liberala a psihologiei religioase.

Insa in mod necesar avem nevoie si de aspectul conservator al acesteia.

Liberalismul te descatuseaza de identitate ( identitati circumstantiale “Nu spune sunt Fiu al lui Avraam, etc….”, identitati generate de pareri/agatari ale mintii).


Conservatorismul iti ofera identitate (sapand dupa Adevar iL descoperim si ne unim progresiv cu El prin forta identificarii/asumarii identitatii: "Marturiseste-Ma !").

Daca cineva gusta din virtutea conservatorismului si exagereaza calitatile acestuia cade in fundamentalism si se indeparteaza de Cale.

Daca cineva supraliciteaza liberalismul cade in superficialitate si se indeparteaza de Cale.

Ambele aspecte trebuie intelese profund, imbinate armonios si aduse, in mod paradoxal, la coincidenta.

Materialitatea iubirii


Iubirea nu este doar gand ci si substanta.

Este substanta-gand.

A insista doar pe aspectul ganditor in cultivarea iubirii,
fara a cunoaste cum se genereaza substanta acesteia,
este ca si cum cineva ar sadi seminte fara sa le ude.

Focul rece

Atractia, respingerea si furia sunt toate foc dumnezeiesc racit in materie.

Rabdare intelegatoare

Opreste-te, priveste si intelege cum curge lumea,
Cea dinlauntru si cea din afara.

Priveste fluxurile din interiorul lor.

De ce sa-ti iubesti aproapele

Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti,
Pentru ca aproapele tau,
Esti tu insuti.


Budism Cittamātra

Lipsa vederii

Omul vrea si vrea,
Pentru ca nu vede
Ca deja are totul.

Stadiile evolutive ale pacatelor

„fenomene intrinsec existente”
„apucare de sine”
„iubire de sine”
„patimile atractiei, aversiunii si indiferentei”
„trup contaminat”

---------------------
Privind fenomenele externe (trupuri/ambient) si cele interne (senzatii/ganduri/emotii) ca existand prin sine, intr-un mod intrinsec, autonom, vom concepe in mod natural si un „eu intrinsec, independent”.

Acest pacat foarte subtire se numeste „apucare de sine” sau „parere de sine”.

„Apucarea de sine” vede persoanele ca fiind „intrinsec diferite”.

Aceasta vedere gresita (pacatoasa) suscita in mod natural „iubirea de sine”.

Cu „iubire de sine”, cand mintea percepe forme frumoase se declanseaza in mod spontan „patima atractiei”.


Cu „iubire de sine”, cand mintea percepe forme dizgratioase se declanseaza in mod spontan „patima aversiunii/furiei”.


Cu „iubire de sine”, cand mintea percepe forme neutre se dezvolta in mod natural „patima indiferentei/nepasarii”.


Aceste pacate ne forteaza sa comitem fapte care vor avea ca efect grefarea unui trup contaminat, patruns de suferinta.

Iar un trup contaminat va perpetua in mod natural dezvoltarea pacatelor.

---------------

Spunem ca un prunc/copil este "nevinovat",
pentru ca "apucarea de sine" la aceasta varsta este firava, incipienta, aproape insesizabila.

Fara apucare de sine o persoana este minunata, perfecta.

Insa pe masura ce creste, aceasta se va ingrosa in mod natural.

Numai cultivarea factorului mental corect, "intelepciunea naturii ultime",
poate contracara eficient aceasta dezvoltare a "raului radacina" si in cele din urma sa-l elimine complet.

Pazirea salasuirii mintii in Dumnezeu

Stiind ca samsara este impredictibila,
Ca cei de langa noi sunt rapiti unul cate unul,
Fara de veste,
Si noi, in orice clipa ne putem prabusi in iadurile
Care se casca larg chiar sub picioarele noastre.
Sa stam deci cu frica,
Sa alungam impresia de falsa siguranta
Care tine ochiul intelepciunii inchis.
Sa fim tot timpul in cochilia refugiului.

Chandrakirti (sec.7), la inceputul lucrarii sale “Ghid catre Calea de Mijloc”
nu aduce un omagiu direct sfintilor, asa cum era obiceiul,
ci milei nemarginite care este cauza tuturor sfintilor.

Lauda Milei Nemarginite

“Sfintii mici si cei mijlocii
Sunt nascuti din Budhasi.
Budhasii sunt nascuti din Bodhisattvasi.
Bodhisattvasii sunt nascuti din
Mila nemarginita, adevar si bodhicitta.”

Chandrakirti - Ghid catre Calea de Mijloc

Daca nu se intelege Primul Adevar

Cine nu intelege suferinta
In aspectele ei subtile (de fluctuatie) si foarte subtile (atotpatrunzatoare)
Ramane orb.

Nu va vrea sa iasa din lumile supuse schimbarii.
Iar inima sa nu va fi niciodata miscata de mila nemarginita,
Pentru toate fiintele.

"Despre suferinta atotpatrunzatoare – agregatele samsarice (trupuri de iad, fantomatice, animalice, umane, supraumane)

Trupurile fiintelor samsarice sunt contaminate - in natura suferintei - din trei motive:
-sunt produse din cauze contaminate – naluciri (pacate)
-sunt potentate/depind de naluciri
-reprezinta fundamentul din care se dezvolta nalucirile"

K. Gyatso