Tocmai de aia sunt de parere (stiu- multi colegi de forum a sa spuna ca nu "crestineste") ca inainte de a te casatori e bine sa fii impreuna cu persoana respectiva un timp mai indelungat (nici exagerat de mare), pentru a aveea posibilitate sa o cunosti, in masura in care poti cunoaste un om.

Cei care dupa ce s-au "cunoscut"" de cateva luni si gata la ofiterul starii civile fac o mare greseala.

Nici macar intr-o familie de crestini practicanti din toate punctele de vedere nu gaanteaza nimeni ca va fi o casnicie de durata. Pana si in familiile de genul pot aparea divorturi, iar in cel mai rau caz, unul din soti poate ajunge sa nu mai aiba strop de demnitate, sa fie agresat sau mai stiu eu ce, doar pentru ca "nu e crestineste sa divortezi, Biserica nu iti da voie". Dar la cate se acumuleaza si ce ajung sa gandeasca unul despre celalalt... ajung sa-si faca mai multe pacate decat daca divorteaza.

Exista cazuri, nu zic ca-s multe sau putine, ca habar nu am, dar ele exista.
Cea mai sanatoasa modalitate de a trai, eu zic ca e combinand viata lumeasca cu invataturile crestine. Nu e bin nici cand o faci DOAR intr-un fel, dar nu e bine nici daca o faci DOAR in celalalt fel. ECHILIBRUL in tot ceea ce faci est crucial pentru o ezvoltare armonioasa.

Florine din Vaslui, nu vreau să mă contrazic cu tine, ci doar să te invit la un exerciţiu de luciditate. Faptul de a iubi şi a fi iubit nu poate fi impus ca o condiţie, fiindcă oamenii, în general, trăiesc sub vremi şi sunt influenţaţi de mulţi factori exteriori cuplului, ca să nu mai spun că nu există garanţii (cu o singură excepţie) că iubirea începuturilor va dăinui peste ani.
Tu vrei să ne convingi că eşti deja pregătit, şi că nimic nu-ţi lipseşte, să abordezi cu curaj marea dragoste. Înţelepciunea populară însă te avertizează că "socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din târg", prin urmare ar fi indicat să te pregăteşti pentru multe neprevăzute.
Dacă ar fi să mă îngrijoreze ceva în felul cum pui tu problema, m-aş opri asupra tendinţei de a jongla exclusiv cu "certitudini aeriene". N-ai întrebări, nedumeriri ci doar o ofertă imponderabilă ce ignoră numeroasele subterane ale naturii umane căzute. La tine totul pare încheiat deja înainte de a începe, ca şi cum ceilalţi oamenii ar fi nişte roboţi care urmează traiectorii riguros fixe.

Nu am zis nicioadata ca oamenii ar fi "roboti"" sau ca ar urma ""trasee prestabilite""! Am zis doar ca stiu foarte clar ce vreau, iar atunci când am ocazia actionez in consecinta.
Prea multa filozofie pentru niste lucruri normale. Acum sa va spun la modul concret cum as proceda, cum m-as comporta, etc nu cred ca are rost- pur si simplu natural, FIRESC, normal!

Deci tu de fiecare data cand mergi la cumparaturi, te intorci acasa cu exact ce ai cautat. :)
Adica ...stii...ce ar putea merge gresit?

Apropo, in ce lume perfecta traiesti?

Domnule AlinB, aveti un talent deoasebit de Gica contra la orice subiect discutat! Eu m-am saturat sa va tot explic nise lucruri simple, care tin de firescul uman, iar dupa aia dumneavoastra sa dezvoltati o intreaga filozofie contra!

Ai atins esenta. Ai perfecta dreptate. Nu as fi putut sa o spun mai bine.

Intradevar, bine spus! Traind in lume (nu la manastire) trebuie sa tinem cont si sa echilibram ambele fatete ale personalitatii umane: cea trupeasca, lumeasca si cea emotionala si religioasa.

FOARTE CORECT spus doamna

trebuie sa dam Cezarului, cele ce sunt ale Cezarului si Lui Dumnezeu, cele ce sunt ale lui Dumnezeu

Eu cred că e foarte gresit ceea ce spui, Corinusha. Sau poate nu stii ce-s ăia 'crestini practicanti'.

hm..poate n-oi sti, dar si crestinii practicanti pot fi frustrati. Sau crezi ca ei sunt perfecti, ca ei duc o viata perfecta, ca ei sunt fericiti cum o di, ca nu aduna frustrari, ca nu se gandesc ce ar fi dost daca etc?

Nu tin sa spun adevarul, dar, nu vad garantarea fericirii intr-o casatorie intre crestini practicanti; probabilistic e imposibil.

Hay, dar felicitari celor care duc o viata fara frustrari acumulate, fara nimic negativ, celor in a caror viata totul e lapte si miere sau celor care accepta negresit si fara urma de regrete lucrurile urate din viata.

Te afli intr-o confuzie vizavi de anumite notiuni asa ca e normal sa emiti rationamente gresite si sa tragi concluzii gresite.

Ex. ce inseamna:

"crestini practicanti"
"frustrati"
"a fi perfect"
"o viata perfecta"
"fericiti"
"garantarea fericirii"

Cred ca majoritatea sunt culese din telenovele, in special logica care le leaga, altfel nu se explica..

Porumbita
 

Si eu sunt suflet solo cu 26 de primaveri in carca.

La mine in oras, de vreo 10 ani, e o frenezie cu plecatul: ori la Cluj, ori in occident. Cu alte cuvinte ori la destrabalare, ori la facut de euroi.

Deci, astept ca porumbitele care si-au luat zborul, astea la o varsta acceptabila (cu liceence nu ma mai bag in seama, oricat de atractive ar fi, i-am promis Domnului ca nu voi mai condus de porniri animalice)...deci...revenind, la care din porumbitele astea nu li se va lipi inima de Babilon, va fi o potentiala mireasa pentru mine. Mai am de asteptat cativa ani.

Intr-un cuvant: statornicie.

P.S: "Porumbita", cu gandul la acel psalm (mi-l amintesc vag), in care se face aluzie la porumbelul trimis de Noe, care negasind loc unde sa-si odihneasca picoarele, se intoarce la Arca.

Doamne ajuta!

Claudiu_FT, mi se pare că exagerezi puţin.

Mulţi dintre cei care pleacă "la Cluj" (sau la Timişoara, sau la Bucureşti, sau la Iaşi) pleacă pentru că li se oferă oportunităţi pe care nu le au în orăşelul natal. Cumnatul meu e plecat dintr-un orăşel de provincie, la Timişoara, pentru a-şi putea exercita profesia, căci locuri de muncă în orăşel nu prea există, şi cu atât mai puţin în domeniul lui (e inginer IT). Ce-ar fi trebuit să facă, om cu facultate, să rămână la vaci; să vândă la buticul din piaţă ?

Din acelaşi orăşel, multe persoane fără atâta carte au plecat în Occident, nu "la făcut de euroi", ci pur şi simplu la muncă, pentru a-şi putea întreţine familiile, pentru a-şi putea zidi o casă, pentru a munci şi trăi omeneşte.

Ce te faci dacă locuieşti într-un orăşel fost monoindustrial, în care aceea singură industrie a fost îngropată/vândută de guvernanţi, a cărui fost primar este condamnat pentru corupţie, iar actualul primar nu face nimic pentru oraş, unde agricultură nu se poate face, pentru că e oraş de munte ?

Mihai
 

La mine in orasel s-ar schimba multe daca s-ar intoarce cei plecati. Si nu ma dezic de ce am zis. Cel putin, eu ma simt legat de locul natal, orasul si tara mea. Aici, acum, e schimbarea.

Cine tinteste Viata de Apoi se multumeste cu viata asta de aici. Intelege ce inseamna mainile la munca si mintea la Cer e calea.

Cariera, succes, prosperitate...nu cred ca asta e calea mantuirii.

Dar hai sa nu fim OFF-TOPIC!

Doamne ajută !
 

Foarte frumos spus, Claudiu. Dar de ce zici că mai ai de asteptat câtiva ani? din ce oras esti? poate citeste vreo porumbită din asta si se întoarce la matcă. :) Apropo, cu ce s-ar putea ocupa ea acolo în orăselul tău? Sau ai în minte modelul de familie cu full-time mom?

Pai mai are de asteptat, chiar si mai mult. 90% din pasari cauta, protector/finantator.
Il cauta la grosimea portofelului, grosimea contului in banca, marca masinii si cate case
are. Deci mai are de asteptat.

La fel cum si barbatii"crestini"cauta femei epilate,parfumate"discret",machiate discret"cremuite,elegante,cu forme vizibile pt a se sminti cat mai tare!
Ca doar nu o sa caute femei sterse,nemachiate,necoafate sau cu batic si rochie lunga! Fereasca Domnul!

Nu, pt ca femeia alege intotdeauna si nu barbatul ! Barbatul fie crestin/pagan poate sa
doreasca ce vrea el, daca femeia nu doreste , nu se intampla.

In ambele exista o fiziologie. O lege naturala, care vine de la creatorul naturii.

Din instinct, femeile se intereseaza de portofelul barbatului, de ce posibilitati materiale are in prezent si, mai ales, in viitor. Fiindca, intr-o familie crestina, rolul de "provider" il are in primul rand barbatul. In cele materiale in cel putin aceeasi masura ca in cele spirituale. Femeia, care are o chemare spre maternitate (chemare pe care o poate sau nu constientiza) isi pune problema "in ce fel va avea tot ce trebuie puiul meu ?".

Din acelasi motiv, si barbatii cauta femei frumoase. Ei pot face unele concesii in ceea ce priveste trasaturile chipului, dar mai putin in ceea ce priveste corpul. Fiindca femeia detine ponderea genetica in a transmite caracteristicile morfologice si metabolice progeniturii. Cu alte cuvinte, este mult mai probabil ca fiica unei grase sa fie o grasa decat ca fiica unui gras sa fie o grasa.

Prin urmare, fetele crestine care iau in considerare posibilitatile materiale ale baiatului (mai ales in viitor, in potenta mai degraba decat in act) bine fac. Dimpotriva, daca nu le intereseaza deloc aces lucru, o eventuala chemare speciala (calugarie, apostolat) este de luat in calcul.

De asemenea, si baietii crestini care se uita dupa fete cu forme frumoase ale corpului, bine fac. Fiindca asa cum sunt mamele lor la trup, asa vor fi copiii. Iar de nu se uita la aceasta, poate fi un semn de chemare spre calugarie/preotie si sfatuiesc pe asemenea baieti sa intre in faza de discernamant vocational.

Bună Corinusha
 

Sinceră să fiu, cred că dacă sunt practicanti cu adevărat trec usor peste impulsurile de frustrare. Dar ce vorbă e asta: "nu se gândesc ce-ar fi fost dacă"? Dacă ce? da si tu niste exemple, să vedem.

Cum zicea si Alin, nu prea ai clare notiunile. Si nu se pune problema de a garanta ceva. Ci de a avea un mod de viata echilibrat, care are un sistem de valori adecvat trăirii în armonie si cu Dumnezeu si cu semenii.

Păi nu întelegi? Nu e vorba că "e totul lapte si miere" după acceptiunea ta. În viata de zi cu zi a face voia lui Dumnezeu te modelează în asa fel că nu mai duci povara "frustrărilor", a lui "ce-ar fi fost dacă", etc.

PS: felicitari pentru bebelus, si nu te mai enerva. <mai ales nu cu DragosP :))>
Ai început să mergi la biserică, te împărtăsesti regulat? ar trebui să mergi des, mai ales că esti si însărcinată.

Doamne ajută!

Pe bune? asa se învată la Medicină?

In ultimele cateva decenii, da. Si este admirabil ca Dumnezeu a sadit in inima oamenilor o conduita instinctiva care are in vedere lucruri pe care medicina le-a descoperit doar in ultimul timp.

Iar asemenea lucruri ne fac mai circumspecti in a cataloga drept "reminiscente ale unor raporturi sociale revolute" idealuri precum "frumoasa ca Sara" si "bogat ca Abraham". Ceea ce a fost dintotdeauna valabil, in orice caz de secole si milenii si, mai ales, ce este sadit in inima omului, este probabil sa corespunda unei legitati pe care noi poate ca nu o cunoastem acum, dar o vom putea cunoaste candva.

exeplu: daca ar fi divortat inainte sa se ajunga la nefericire totala, ba chiar la chin.


De acord cu modul de viata echilibrat; dar eu incercam sa spun ca si intr-un cuplu de crestini practicanti apar probleme, ca oriunde, iar acele probleme, SE POT (intr-un procent fie cat de mic) agrava si se poate ajunge la sentimente contrar a ceea ce ei sunt; contrare crestinismului (invidie, deznadejde, chiar ura), si atunci se pot acumula frustrari. Cum ziceam, o fi o probabilitate ff mica, dar e foarte usor ca unele momente/intamplari sa iti schimbe perceptia asupra tot cu 180 grade.


Nu are nimeni grantia ca prin a face voia lui Dumnezeu (poate fortat cumva de tine insuti), ajungi sa nu mai simti frustrari, sa devii impacat cu orice se intampla. Desi recunosc ca, ce mai probabil, daa fci voi lui Dumnezeu ai sanse mult mi mari sa ajungi sa fii impacat cu tot ce se intampla, decat daca nu faci voia Lui.

Multumesc. Incerc sa nu ma mai enervez, dar cred ca ma "ajuta" si nivelul asta ridicat e hormoni; ca tare trec de la o stare la alta in cateva minute :))

Lucarul mainilor
 

Oriunde este ceva de facut. Atat ca toata lumea vrea munca de birou. Daca sti Excel, Microsoft word si sti sa dai niste mail-uri, nu mai esti facut pentru munca de jos. Sincer, prefer o vanzatoare, o ospatara... decat o femeie independenta, o feminista (alta stupiditate).

Am foste porumbite, care si-au luat zborul, insa cand le revad sunt depresive si nemultumite cu viata lor, desi fac ce si-au propus. Pai? Cariera, succes...si cand tragi linie?

Totusi, acum ca nu mai sunt copil, chiar m-am gandit ce vreau cu viata mea. Si desigur mi-a venit in cap plecarea, fiindca am primit oferte avantajoase din exterior. Dar mi-am dat restart si mi-am dat seama, ca viata e drumul spre mantuire. Am doua variante: monahism sau viata de familie. Totusi vreau copilul meu sa aiba o mama de calitate. Vreau sa mosteneasca credinta, dragoste, blandete...pai daca eu aleg o "rebela" nemultumita, cu convingeri religioase in bataia vantului, cum va arata familia mea?

Am prieteni care s-au casatorit si au chiar cate un copil. Se schimba radical inima omului. O mama e o femeie implinita. Se inlocuieste stralucirea sexuala cu smerenia si blandetea mamei. Asta am citit eu. Asa da, asa cred ca vrea sa ne fie inima Dumnezeu.

In concluzie, porumbita trebuie sa imi fie partenera spre mantuire. Restul sunt detalii. Statornicie. Apoi o sa facem inconjorul lumii, ca daca mi se pune pata, imi iau ghiozdanul in spate si o fac si pe asta.

Doamne ajuta!

Problema in aceste orase mici (si eu locuiesc intr-un astfel de oras) este lipsa aproape totala a industriei (majoritatea fabricilor si uzinelor existente in 1989 s-au desfiintat), si in plus nici locurile de munca care existau in 1990 in transporturi si telecomunicati (ma refer aici in primul rand la transport feroviar- nu stiu cati ceferisti mai lucreaza in orasul dumneavoastra-, dar si in domenii precum posta-telefoane, energie electrica, termoficare, transport in comun urban, gospodarie comunala) marea majoritate nu mai exista astazi!
In plus, putinele locuri de munca existente in comert si servicii sunt destul de slab platite, iar pentru cei care au o anumita meserie (electricieni, tamplari, fierar-betonisti, zidari, etc) din domeniul constructiilor civile, in orasele mici, si acestia au putine sanse sa-si gaseasca de munca, deoarece in afara de cateva vile sau case, nu se mai construieste nimic in astfel de orase (ma refer la mari ansambluri de blocuri sau unitati industriale).
Aceasta este principala cauza pentru care lumea in general si tineretul in special cauta sa plece din astfel de orase mici .

Pe de alta parte, viata intr-un oras mic are si un anumit farmec- este mult mai multa liniste, comunicarea si apropierea dintre oameni este mult mai buna (in general fiecare se cunoaste cu fiecare) si evident este mult mai putina poluare si aglomeratie generata de automobile.

Oricum, eu va doresc mult succes sa gasiti ceea ce cautati, pentru a va simti implinit si fericit in orasul dumneavoastra.

Într-o familie în care AMBII soti sunt credinciosi practicanti NU se ajunge la divort. Ei n-au cum să se chinuie unul pe altul, pentru că luptă cu patimile, cu mândria si cu egoismul si învată cu adevarat că în familie nu mai esti 2, ci unul (mă refer la soti). Sanse mari să NU se ajungă la divort sunt si în familiile în care măcar unul din soti este credincios si este lăsat să îsi practice credinta.

Ar trebui să întelegi totusi că a trai aproape de Dumnezeu nu înseamnă vorbe goale. Te schimbi si te modelezi în timp, ai asteptări mai mari de la tine, si vezi cu adevărat chipul lui Hristos în aproapele si "îi porti neputintele" - ca să folosesc o expresie consacrată.

Dar nu mi-ai răspuns la ultima întrebare: ai început să mergi la biserică (mai des)?

doar o mică observație
 

Da, dar ai mare grijă cu muzica aia (vezi topicul cu pricina) să nu dea fetele-porumbitele bir cu fugitii! :) serios!

Sau mai bine zii ca femeia indepedenta te intimideaza :)



Paii vezi, sunt exact la momentul la care pot sa inteleaga ca nu exista cu adevarat independenta :)
Si ca le poti oferi exact ce le lipseste :)

merita pus la postarea zilei :21:

Nu stiu dc dar te cam vad la pasivitatea asta inca asteptand peste vreo 10 ani :)

Femeia poate fi facuta sa doreasca dar poate fi contraindicat :21:

Se pot, se poate...vezi ca in cazul asta practic s-a depasit terenul "crestinului practicant" si se ajunge intr-o stare de corinoshenie unde orice e posibil :)

Ba da, chiar exista garantia asta, problema e ca tu nu prea stii ce inseamna "voia lui Dumnezeu".
E bine macar ca vezi ca prin ceatza ca "exista sansa".

Frumos zisasi.
Eu lasasem completarile/explicatiile pentru partea a doua, dar matalutza le-ai priceput si asezat pe foaia forumistica tare fain :105:

Atunci cand ai o proasta definitie a fericirii, printr-un set de ambitii lumesti, e normal sa fii frustrat cand vezi ca nu le realizezi.

Insa voia lui Dumnezeu, care duce pe om spre adeavarata fericire, o poti face indiferent de context, ba dimpotriva cu atat mai mult in contextele in care falsa fericire este lovita.

Sau cum zicea in semnatura lui Cezar:

"Nu mai daţi atâta însemnătate întâmplărilor din afară. Fiţi mai mult înlăuntrul vostru, în inimă, cu Domnul, iar pe celelalte lăsaţi-le!"
(Stareţul Tadei)

Independente
 

Alin, stii care este rata divorturilor in lume? Cati copii sunt crescuti fara un parinte? Femeia independenta cand acumuleaza frustrari isi ia valiza si pleaca. Deobicei copilul ramane la mama. Stiu cazuri concrete. "Nu mai imi place de el, vreau altceva." Femeile divorteaza cum imi schimb eu sosetele.

Ce bine arata, ce desteapta, ce rafinata. Hai sa o combin sa imi demonstrez ca sunt mascul capabil. Astea-s bombe cu ceas, crede-ma Aline. O femeie fara frica de Dumnezeu sta cu tine pana se plictiseste. Ea nu intelege care e miza. Cu partenerul de viata construiesti mantuirea, nu doar o casa.

Alin, cati ani ai? Esti insurat?

Nu a zis nimeni sa iei una necredincioasa sau cu o credinta superficiala.

Dar care e opusul femeii independente de care iti este frica? Femeia dependenta? Dependenta de ce?

Dar de ce o lasi să acumuleze frustrări? mai ales fată de familie.

Se refera la frustrari false/inchipuite/nemotivate, cred.

Mai bine zice el cum vede lucrurile :)

Oricum exista cazuri si mai rele: femeia dependenta SI frustrata.

Păi bărbatul, ca si cap de familie, trebuie sa le spulbere. Nu? mai ales dacă e si credincios.

off topic: de ce-i cheamă Darth pe toti cei din semnătura ta? :)