Ce mi-ai placut, Anastasia !
Chiar ca ar trebui sa-si arate chipul, mai ales cei care sunt pusi pe harta...mi-ar placea sa o vad pe Anca, ca ea-mi tot tine trena randurilor, pur si simplu, cred ca i-as privi ochii si acestia ar fi capabili sa-mi spuna mai multe decat cuvintele afisate (care de altfel, de multe ori nu sunt personale ).
Poate ca si eu sunt pusa deseori pe harta...dar, puteti avea certitudinea chipului meu, nu sa aveti impresia ca va certati cu o himera....sau ca agreati aceiasi...himera.
Pana la urma, cu chip sau fara, tot niste mistere ramanem, caci suntem DEPARTE unul fata de celalalt, departe de faptele ce le-am putea afisa pentru a ne justifica gandirea. (teoria).

Dar cuvintele pe care ti le scriu, draga Florentina, sunt cele in care cred, nu cuvinte de forma. La un moment dat vei intelege, sunt sigura de asta.

De vreme ce ai observat ca altora le scriu din suflet, poate ca tocmai filtrul tau ar trebui curatat. Ai ajuns sa ma apostrofezi chiar si la orice vorba frumoasa.
Cat despre dispozitia de a-mi curata filtrul pe care mi-o dai, sa stii ca sunt atenta la mine si imi curat "filtrele", cum zici, dar tu nu prea observi. Esti precum musca tzetze, stii numai sa intepi. Cand te vei opri din acest sport, vei vedea ca si tie iti scriu frumos, doar ca te faci ca nu observi.

Nu are încredere în cuvinte, în internet, şi poate are dreptate, dar groaznic este când neâncredera asta loveşte şi în acel puţin ce merita încredere. Uşor e a răni, dar grele sunt cele ce cad pe cel ce a pricinuit răni celui nevinovat. Anca dragă, viaţa merge înainte , până la un punct. Mulţi tocmai au uitat de acel punct !

Vorbesti prea codificat, Cristi...poate ca cei necopti ca mine nu prea inteleg.
Iar de am ranit cu ceva, imi cer iertare...din pacate, iertarea are aceiasi calitate virtuala, nu o pot confirma altfel.
...Nu este vorba de neincredere, ci de ceva ce depaseste acest obstacol...realitate.

Eu nu cred in intamplare, si daca au fost spuse unele cuvinte, neintelese acum, au fost spuse ca sa ti le amintesti candva. Totusi cuvintele isi au rolul lor in comunicare si nu putem face total abstractie de ele. Cateodata sunt greu de ales cuvintele potrivite si pe inteles, caci se porneste de la propria intelegere si propria dispozitie de a primi adevarul. Nu cred ca ne putem transpune 100% in situatia altcuiva; de aici si neintelegerile.

Da, sunt intru totul de-acord...ce sa-i faci, asa suntem noi oamenii !

Internetul, sticla monitorului, nu face două parale, de nu simţim nimic dincolo de acestea. Dumnezeu ne-a dat şi acest dar, dar puţini îl folosesc , sau şi-au anulat prin voia lor , această "funcţie". Păcat, păcat de timpul irosit în faţa unui monitor rece ce nu-ţi inspiră şi nu-ţi transmite nimic . Mare Păcat !

A inceput reversul stradaniei, sau cum ?
Am inteles ce-ai vrut sa spui....gata !

Iar cel ce vrea să se transpună în altceva sau în altcineva, nu va avea niciodată curajul să se întâlnească cu omul din spatele monitorului , va fi tot timpul o umbră, un timid, un prefăcut, o clonă umană, lipsit de sentimente.

Am înţeles şi te rog să mă ierţi, dar nu am avut intenţia să te rănesc, ci să-ţi deschid ochii sufletului tău. Aşa este corect între prieteni . Încă odată scuze şi iertare , dragă Ory !

Timpul va demonstra daca e cazul sau nu sa ne vedem, sa ne cunoastem...

M-am referit în general, nu la tine, pentru că tu chiar ai răspuns afirmativ cuiva , parcă lui Dorina, că eşti dispusă în acest sens . De-o fi să fie, va fi, de nu , nu va fi. În general întâlnirile programate, silite, nu prea au sorţi de izbândă, dar speranţa nu trebuie să moară nici când.
Doamne ajută ! +

Anca, era vorba de scris cu obiectivitate, ca suflet banuiesc ca pui in orice. Dar sincer, zau nu stiu de ce mai imi pierd vremea cu tine. Mai bine ma pui pe ignor list sa-i tin companie lui Cristi. Adio si n-am cuvinte!

Aroganta nu este o calitate. Zic sa vorbesti de obiectivitate cand ai tu insati ceva de spus, nu doar de criticat. Am vazut ca mai nou faci aprecieri la textele scrise de altii... in curand ne vei da si note...
Nu ai cum sa-i tii companie lui Cristian, caci nu a fost nici o clipa pe "ignor"...

pacat de (re)numele acestui forum, ca e plin de vorbe mari si vorbe goale
 

cateva cuvinte, de la Sf. Apostol Pavel citire:

"De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător."

si cu dedicatie pentru Sophia, un posibil raspuns la una din intrebarile sale, de ce sunt romanii ne-uniti si izolati: pentru amorul propriu, a se citi mandria de a se crede mai cu mot decat altii, mai destepti, mai cititi, mai credinciosi, mai... mai... cineva spunea ca romanii tot mai cred ca Dumnezeu le-a dat patent de inteligenti si cu asta ii fac praf pe toti, cand de fapt doar de ei se alege praful. bine ar fi sa ne daruiasca Domnul un pic de smerenie.

Asa e Mirela; dar arata tu dragoste si smerenie; fii tu exemplu, daca ai inteles cuvintele tale.
De multe ori spunem si scriem cuvinte pe care nu le transpunem in practica. Uite, ai posibilitatea sa ne dai si sa-mi dai un exemplu bun de urmat.

Nu mi se pare ca romanii sunt asa cum spui.
Daca generalizam inseamna ca avem prejudecati deja.
Cunosc romani care traiesc in State si se au foarte bine ,se intalnesc in week end desi localitatea unde locuiesc se intinde pe o distanta maricica ,dar ei isi fac timp si se vad destul de des.

Cre ar fi rostul sa te prefaci aici?
Eu sa stii ca imi dau seama de personalitatea unor useri fara sa fiu psiholoaga.
De curand a aparut un user nou ,Mosu ,cu un simt al umorului debordant.
Trebuie sa mai si radem ,nu ?
:1:

desigur Anita ca exista si cazuri din acestea, dar totusi este arhicunoscut ca fata de alte comunitati de emigranti romanii sunt printre cei mai faramitati - iar cea care sapa la baza unor relatii armonioase per ansamblu nu poate fi decat mandria.

Iti dau dreptate in parte, Mirela, mandria si ...BANII...si pozitia.

In parte, pentru ca nu sint toti la fel, stiu comunitati foarte unite, si se ajutta mult unii pe altii.
Depinde de persoana, a generaliza, consider ca este gresit.

Uite de exemplu, comunitatea poloneza, este dispersata, insa se unesc doar pentru a bea, femei si barbati. Dar se intilnesc, daca asta vrem sa vedem, nu? Merg la biserica, apoi la baute!

Comunitatea sarbeasca, se intilneste, petrec, apoi se barfesc...

Comunitatea italiana au un stil mai ...particular, ei prefera sa mearga in vacante impreuna, cite 7 zile in Mexico, Accapulco, Dominican Republic, si acolo sa faca petreceri de neuitat. Se mai intalnesc la sarbatorile mari, sau la onomastici, biserica.

Comunitatea romaneasca de aici, a preluat mai mult modelul italian.

In rest, fiecare cu credinta si pacatele lor.

Caracterul romanului se identifica cel mai bine printre straini, tocmai pentru ca acesta se afla intr-o permanenta tranzitie, el merge printre straini cu tot cu frustrarile din interior, cu tot cu mandria prosteasca de a calca un taram mai bun, cu tot cu umilinta de sine ca se pretinde la stralucirea altei lumi, cu tot cu neajunsurile ce altadata il injoseau atat de mult, cu tot cu sensibilitatea de persoana firava si prietenoasa capatata din neam, cu tot cu nevoia de a se ridica printr-un statut material, cu tot cu inteligenta omului supus adaptarii la orice situatie. Cu toate acestea la un loc, el, romanul inseacra sa-si faca loc in lumea NOUA interioara si exterioara, in asa masura incat sa-l cizeleze cumva, sa-l detaseze de umilinta lipsei de respect a tarii caruia nu i-a pasat de el, astfel are tendinta de a se departa de "neamul lui " prin mandira si posibilitatea de-a alege...

Dar este si un motiv pozitiv: romanii se integreaza mai usor ca altii in alte tari, dupa observatiile mele (nu vrea sa generalizez, totusi, exista multe contraexemple). Isi fac prieteni indiferent de natie, si atunci nu au neaparata nevoie sa aiba relatii stranse cu alti romani numai pentru ca sunt romani. Prieteniile se leaga pe baza intereselor comune, nu? ;-)

Cei pe care ii cunosc eu se ajuta dupa modelul italian.
Sunt cateva familii intr-un oras foarte intins ,practic ei locuiesc in afara orasului ,intr-o zona cu paduri ,foarte pitoreasca ,dar distanta nu ii impiedica sa se intalneasca in week-end-uri.
Eu cred ca acei romani care nu cauta prieteni printre cei de un neam cu ei sunt mai departe de Dumnezeu si mai aproape de vitelul de aur.
Credinta in Dumnezeu te apropie foarte mult .
Inainte de '90 romanii plecati erau suspiciosi ,poate pentru ca printre acestia se gaseau informatori?

Anita, exista ortodocsi si prin alte neamuri si poti fi ortodox in strainatate si daca nu esti neaparat intr-o comunitate romaneasca, daca asa a dat Dumnezeu sa fie sau daca parohia romaneasca din zona nu este asa de buna sau nu te multumeste.
Si daca iti faci prieteni printre OAMENI indiferent de neam, ce anume este necrestin isau departe de Dumnezeu in asta? Sa nu confundam natiunea cu credinta.

Am vrut sa spun ca cei cu adevarat credinciosi sunt mai deschisi si mai apropiati sufleteste de cei de un neam cu ei si cu cei de alt neam ,bineinteles.
Dar nu mi se par relatii firesti cele de care vorbeste Mirela si care probabil ca exista de vreme ce le pomeneste.
In primul rand sa fim apropiati de cei de un neam cu noi si daca vrea Dumnezeu , sa ne imprietenim si cu alte persoane ,nu neaparat romani.
E la fel ca in familie ,rudele sunt mai apropiate ,suntem de acelasi singe.

Nu cred ca e neaparat asa.
Cum zice cineva dintr-o carte rudele nu le alegi, insa prietenii da. Tot asa, natia in care te-ai nascut nu o alegi, insa prietenii da.
Cred ca de altfel nu rudele de sange ar trebui sa fie cele mai apropiate pentru un om, ci sotul sau sotia ('caci se va desparti omul de tatal sau si mama sa..').
Cred ca asta inseamna ca trebuie sa depasim legea sangelui, care este naturala. Casatoria este mijlocul prin care e depasita, de aceea snt interzisa casatoriile dintre persoane inrudite char de departe. Altfel, fiecare ar ramane in clanul sau si nu s-ar mai tine cont decat de acea lege a sangelui, care absolutizata te departeaza de Dumnezeu pana la urma.

Si de asemenea, pentru un crestin nu relatile naturale sunt cele mai importante, ci cele umane, in general, pentru ca 'in Hristos nu este nici iudeu nici grec'. Toti am devenit frati si surori.

Sigur, pentru cei din familie exista o responsabilitate. Si tot asa cum nu ne dezicem de cei din familia noastra, ci tinem la ei chiar daca nu suntem pe aceeasi lungime de unda, suntem legati de neamul din care ne tragem prin cultura si limba, si este ridicol sa negam asta. Dar nimeni nu ne obliga sa ne alegem prietenii mai intai dintre ei.

Fani ,pe mine ma odihneste sa am prieteni romani .
Eu nu traiesc in strainatate ,dar si acolo probabil as cauta prieteni printre romani.
Noi avem o caldura sufleteasca pe care cei din vest nu o au ,evident ca mai exista si exceptii.
Doamne ajuta !

Pai, Anita, este alegerea ta si penbtru tine este poate foarte buna, dar nu inseamna ca trebuie generalizata pentru toti. De altfel tu poti numai sa-ti inchipui cum este sa traiesti in strainatate si ce ar face, cine stie cum ar fi daca ai sta 20 de ani in alta tara.
La mine nu a fost asa, m-am imprietenit cu straini - dar si cu romani. Cred ca nu natiunea da caldura sufleteasca ci ce este in sufletul omului. Dar sigur la inceput este mai usor sa te apropii de cei din acelasi neam, poate.
Ce spui tu cam suna a netionalism, un pic... adica numai romanii sa aiba caldura sufleteasca si vesticii sa o aiba doar in cazuri exceptionale?

Da ,in special nordicii sunt mai reci ,nu e nationalism ,e o trasatura de caracter poate formata ca urmare a conditiilor geografice ,a conceptiilor materialiste.
In Italia de ex.nu ma asteptam sa vad atatea manifestari xenofobe.
Italienii sunt mai aproape de noi ca si spaniolii.Dar totusi...
Ai dreptate ,daca ai caldura sufleteasca te imprietenesti mai usor ,dar una e sa iti faci prieteni si alta e sa socializezi .
Sa nu aruncam margaritarele cui nu trebuie ,sa ne dezvaluim sufletul celor ca noi .

Totusi, generalizezi. Nordicii sunt poate mai reci, se imprietenesc mai usor, dar cand se deschid sunt foarte buni prieteni. Daca e nevoie sa generalizam..
Unii sudici sunt aparebnt deschisi, dar de fept au dendinta sa fie superficiali, nu e mare lucru in spatele fatadei.
Da, celor ca noi: indiferent de natie, as zice ;-)
Eu sunt casatorita cu un belgian. Poate veti zice ca din cauza asta gandesc asa, dar cred ca este invers, din cauza ca simt si gandesc asa am ajuns sa ma casatoresc cu un belgian.

Casa de piatra ,important e ca nu ti-ai schimbat credinta si ca ai un om bun linga tine.
Doamne ajuta !

Multumesc, Anita!! Doamne ajuta.
Si sotul meu e ortodox, chiar daca e belgian.. ;-)

Fani, sa nu uitam ca exista deosebiri intre popoarele germanice si cele latine. Si asta e lasat asa de la Dumnezeu. Deci nu avem ce critica in acest sens.

Fiecare om are o masca; cred ca cei din lumea vestica "civilizata" poarta masca cu mare succes. In fapt ei stiu pana unde isi pot permite sa intinda coarda: cu cei, cu care nu-si permit sa intinda coarda, se poarta frumos, si sunt f amabili; cu ceilalti, isi arata adevarata fata. Chiar am auzit in campania electorala spunandu-se: ca ei trebuie sa poarte acea masca, pentru a putea fi ei insisi. Altfel cum iti explici, ca desi se declara impotriva oricarei forme de discriminare rasiala, partidul cu cea mai mare, sau aproape cea mai mare sustinere este cel extremist de dreapta, ajuns chiar si in guvern?!?

Spunand acestea, sa-i lasam pe romani sa fie romani, caci inca mai au sinceritate si naturalete si sa-i intelegem daca trag la ai lor; comparativ cu celealte popoare sofisticate, bogate si cu o fina educatie de acasa, dar cu dese manifestari de rautate, desi nu au cunoscut raul in forma lui cea mai barbara, comunismul.

Oameni simpli de la tara, care vin sa lucreze pe aici au reusit sa cucereasca prin felul lor de a fi aceste inimi impietrite, in ceea ce-i priveste pe straini; si vizitandu-i acasa in conditiile lor precare (WC in curte, etc) vesticii au fost impresionati de caldura romanilor cu care au fost tratati. Acesti oameni simpli si onesti sunt cei mai buni ambasadori ai Romaniei.

Anca, tu in cei 20 de ani pe care i-ai petrecut in occident, asta ai retitut despre vestici, sau nordici, ca sunt reci, poarta masca si se poarta bine cu cine le convine lor?

Eu ii cunosc si pe nemti, si pe francofoni. Exista deosebiri, dar am putut sa leg prietenii stranse cu toti. Si cu unii romani, de altfel.

Chiar ma supara astfel de afirmatii generalizatoare. Care nu sunt nici crestine. Dumnezeu ne invata sa privim la om mai intai, reciteste pilda samariteanului. Intotdeauna vom avea surprize la categorisirile noastre daca deschidem ochii.
Sa-i luam pe oameni asa cum sunt, oameni, mai bine.
O fi existand caldura la romani, dar exista si defecte ca la toate natiile.

Sigur ca exista si amprenta culturala.. dar ea nu e asa usor de definit.

buna ziua
 

nu stiu prea bine cum sa incep.........pentru prima data am intrat aici si-mi place ca am ocazia de a afla diverse pareri in legatura cu credinta in dumnezeu...... spun credinta nu religie.Din punctul meu de vedere tot ce e bun pentru noi si semenii nostri si in tot locul unde se vorbeste de credinta,mai putin conteaza religia. Nu am citit coranul si nici biblia nu am studiat-o,doar am citit,e mare diferenta,dar cred ca tot despre credinta in puterea absoluta este vb. Cineva spunea despre barbatul musulman ca daca divorteaza de sotie,aceasta din urma isi pierde copiii,.e groaznic,intradevar....... Dar cum ramane cu noi ortodocsii,mame care isi abandoneaza singure copiii,ii arunca chiar la gunoi,ii vand,ii ucid lla nastere,ii silesc sa cerseasca,sa fure,sa insele si cate alte grozavii iar barbatii in multe cazuri nu-si recunosc proprii lor copii,nicidecum sa mai participe la cresterea si educatia lor? Pentru aceasta trebuie un judecator care sa-i oblige la plata unei sume mizere.........cel putin barbatii musulmani isi iubesc copiii iar daca mamele mor de dorul copiilor si lupta din rasputeri spre ai castiga,oare ce sacrificiu poate fi mai desavarsit! e foarte dureros sa cersesti un tata sau sa stii ca 'legea' l-a obligat sa te recunoasca....acela va ramane vesnic un strain....si......oare .......cum sa-l cinstesti??? si totusi il cinstesti,indiferent ce religie ai avea!!!!

Fani, nu cumva consideri ca ai monopol pe parerile personale?!?
Daca ai alta parere decat cei care scriu, respectiv decat mine, adu-ti argumentele, si lasa te rog remarcile de genul "atata ai retinut despre vestici?" Am scris in linii mari si din mai multe surse de inspiratie si raspund de cuvintele mele.
Dar te rog sa ma ierti ca imi permit si eu sa am o parere personala. Nu vad de ce parerea mea nu ar fi adevarata, cand stiu ca vorbesc in cunostinta de cauza. Si nu-mi veni cu vesnica scuza ca esti profesoara, ca si eu sunt.

bine zici tu, Anita. nu trebuie sa-ti deschizi sufletul oricui, fie el cat de roman. unii incearca chipurile sa incropeasca o discutie doar asa de amorul artei sau ca sa aiba ce barfi cu altii. m-a mahnit mult in ultima vreme faptul ca oamenii, chiar cei care zic ca sunt credinciosi, sunt lipsiti de scrupule. foarte trist ca se intampla asta, eu am intalnit fenomenul chiar la crestini practicanti, sa le zicem asa, adica cei care veneau la biserica de aici. si mai grav este ca daca le spui ca incalca niste legi (scrise sau nescrise, mai mult sau mai putin administrative) ale bisericii, iti sar in cap si iti tin predici una-doua, in frunte cu preotii. :(

ai dreptate, Fani. si culmea este ca vedem trasaturi crestinesti la oameni care nu se declara crestini, sau cel putin nu din astia ortodocsi ca noi!

Mirela ,nu ii indreptam noi pe oameni ,mai ales daca au atins o anumita varsta.
Eu am observat la parintii nostri de la manastiri ,nu vorbesc mult ,dar faptele lor spun totul ,felul lor modest de a se purta ,cuvintele masurate.
Si mi-am dat seama ca ei se poarta cum spune Hristos in SF.Evanghelie ,la Matei ,cap.5
"Asa sa lumineze lumina voastra inaintea oamenilor, asa incat sa vada faptele voastre cele bune si sa slaveasca pe Tatal vostru Cel din ceruri. "
Prin exemplul nostru ,tolerant si iubitor ii putem schimba si pe cei din jurul nostru ,daca ne vad pe noi poate se schimba si ei
Daca nu ,Dumnezeu cu mila ,sa nu ii judecam si sa ne vedem de mantuirea noastra ,ca mai mult ne pierdem cu astfel de oameni.
Si credinta ,nu e suficient sa mergi la biserica ,cere un efort de schimbare launtrica ,sa ne uram sufletul ,cum spune Hristos.
Daca noi suntem mandri si multumiti de noi ,normal ca facem tot felul de pacate si ii smintim pe cei din jur ,cum pomenesti tu de acei credinciosi.