Cred ca ispitesc mai mult,sunt mai frumoase. Mai ales astea tinerele :9:

Nici nu ma asteptam la alt raspuns! E clar, de vina e FEMEIA! :-))

Acum nu vreau sa dau vina pe femei,dar sunt reprezentantele sexului frumos,deci e normal sa sara in ochii barbatilor. Repet,mai ales astea tinere,aranjate,care arata bine etc.

Intotdeauna va exista in biserica cineva care e la inceput de drum in ale credintei si care nu e imbracat chiar foarte decent.Dar trebuie sa-i dam si aceluia o sansa iar cei care au ajuns mai departe pe drumul desavarsirii cu siguranta nu vor rata apropierea de Dumnezeu din aceasta cauza...Intr-un fel si lipsa completa de ispite ne-ar putea amorti capacitatea de lupta cu acestea si atunci am deveni de fapt mai vulnerabili in fata lor.
Ma refeream la cei mai slabi in acel moment-toti avem zile mai bune si mai rele-si te-as copia spunand ca minte cine spune ca s-a rugat sau concentrat la fel de usor de fiecare data in biserica...Dar sa fii ispitit nu presupune si sa incerci sa lupti cu ispita?
Despre calugari nu cred ca se poate vorbi la general si ei sunt oameni si pot fi de foarte multe feluri...Totusi ne spunea preotul ca pe masura ce iti creste credinta ispitele vor fi tot mai mari si nici ei-preotii-nu sunt lipsiti de ispite...Seamana cu examenele scolare,din ce treci un examen urmeaza altul mai greu...De aceea eu cred ca asta cu imbracamintea ramane undeva,pe la ispitele "de inceput"

Quot capita tot sensus......

femei femei
 

Foarte frumos spui aici.Pacat ca mult mai au barbatii pana sa ajunga acolo.Orisicat nici multe femei care sa faca ce-a facut Maria Magdalena nu prea gasesti azi.Ma refer la ce-a facut in scena asta.

zambet....
 

Sotia ii zice sotului, dupa ce acesta vine beat acasa:
- Daca mai vii o singura data in halul asta acasa, nu-ti mai vorbesc niciodata!
- Iubito! nu ma ispiti!

Maria Magdalena avea părul descoperit şi despletit întrucât era prostituată profesionistă. De aceea este reprezentată cu părul revărsându-se în icoane. Aţi mai văzut multe sfinte reprezentate astfel ? Cum sunt înfăţişate femeile caste în iconografie ? Cum e pictată sau sculptată Sf Fecioară ? Dacă religia dv personală, feministă, doreşte să o copieze pe Sf Maria Magdalena sub aspectul părului despletit, poate că ar fi bine să o copieze şi sub aspectul căinţei.

ispite
 

Foaaarte frumos calatoreo.M-ai facut sa rad.
Nu stiam ca prostituatele se impart in profesioniste si amatoare.Dar credinta si cainta ei ar trebui sa va impiedice s-o caracterizati in continuare asa.El a putut s-o laude pentru sufletul ei dumneavostra de ce va incapatanati sa-i priviti parul? Daca va doriti ca femeile sa-i urmeze exemplul Mariei Magdalena in cele bune poate ar trebui sa fiti dumneavostra primul exemplu al barbatilor in a-L urma pe Iisus in desavarsire.

Deoarece subiectul în discuţie nu era sufletul Mariei Magdalena, ci exact despre problema părului ei se vorbise înainte.

Evitaţi răspunsurile in personam. Vedeţi-vă de mântuirea dv, eu am să văd de a mea.

Mihnea, nu cred ca esti mai presus de Iisus, iar Iisus a scapat-o de acei oameni cu inima impietrita care se uitau mai degraba la pacatele altora decat la cele proprii. Dupa ce i se pusese eticheta in frunte ca este prostituata, oamenii au continuat sa o vada asa in ciuda caintei ei, insa Domnul cunostea inima ei si a laudat-o. Oamenii se opresc la aparente, Iisus insa a vazut dincolo de ele. Cand vor invata barbatii sa se uite si ei dincolo de aparente la sufletul femeii, nu vor mai fi ispititi.
Curaj!

Desavarsirea, perfectiunea apartine lui Dumnezeu, noi suntem facuti dupa Chipul si Asemanarea Sa, ca atare Dumnezeu insusi, cand a venit pe pamant in chipul lui Iisus ne-a spus:

"Fiti, dar, voi desavarsiti, precum Tatal vostru Cel ceresc desavarsit este."

Iisus stie mai bine ca noi ce putem sa facem si ce nu, deci daca ne-a cerut sa fim desavarsiti ca si Tatal Ceresc inseamna ca se poate. Tot ce trebuie este multa iubire pentru sufletul omului.

Ce cred despre ispitirea femeii este foarte simplu: femeia, ca si barbatul, este nascuta cu nevoia de a fi iubita. Aceasta nevoie este sadita in om de Insusi Dumnezeu pentru ca omul sa Il iubeasca si aiba sete de a-l iubi. Si aceasta iubire de Dumnezeu incepe cu iubirea aproapelui.
Avand in vedere ca traim in societate inca patriarhala in care se subintelege mereu in mod gresit ca doar femeia are DATORIA de a iubi in timp ce barbatul are DREPTUL de a fi iubit si PREA PUTIN SI invers, atunci femeia, care are si ea nevoie de a fi iubita la fel de mult ca si barbatul, avand in vedere ca aceasta iubire i se refuza in mod constant, recurge la diverse tertipuri ca sa o obtina. Asa ca eu nu le condamn, chiar daca nu sunt adepta a astfel de metode. Daca femeia ar fi iubita la fel de mult ca si barbatul, nu ar mai ispiti pe nimeni.

Ceea ce este mai trist in toata treaba asta este ca, vorbind cu multi oameni pe diverse teme care discrimineaza femeia pe diverse motive, discriminarea fiind dovada clara de lipsa de iubire fata de cel discriminat, deci purtand discutii pe diverse teme de genul acesta, am observat ca de fapt persoanele care iubesc cel mai putin femeile sunt insasi femeile. La inceputul cercetarilor mele pornisem cu idea preconceputa ca sunt barbatii cei care nu le iubesc pe femei si le discrimineaza, ca sa descopar apoi ca de fapt lipsa de iubire fata de femeie vine mai ales din partea femeii, ea se discrimineaza cel mai mult pe ea insasi.

Si apoi am incercat sa descopar cauzele unei astfel de stari de lucruri care m-a cam luat prin surprindere si am descoperit ca originea acestei anomalii sta in lipsa de incredere a femeii in ea insasi, iar din asta deriva apoi lipsa de iubire fata de femeie si ridicarea in slavi a barbatului in ciuda faptului ca si barbatii au pacatele si neputintele lor la fel de multe ca si femeile. Si discutand apoi si cu altii de pe alte continente, am descoperit ca fenomenul este la scara mondiala, fiind cel mai accentuat in Africa unde femeia este cel mai mult educata sa fie supusa barbatului. Si asa am descoperit si de unde deriva lipsa de incredere a femeii in ea insasi. Ca atare, in locurile unde femeile sunt educate ca nu a fost niciodata voia lui Dumnezeu ca femeia sa fie supusa barbatului ci dimpotriva, este iubita de Dumnezeu in egala masura ca si barbatul si ca atare are aceleasi drepturi ca si el, in aceste locuri femeia capata incredere in ea, se simte iubita si nu mai are nevoie de a ispiti cu tot felul de artificii barbatii pentru a capata si ea un strop de iubire.

Asa ca am inceput sa cercetez cine le educa pe femei ca ar trebui sa fie supuse barbatului si am descoperit ca tot femeile sunt mai mult la originea perpetuarii unei astfel de invataturi decat barbatii. Asa ca am incercat sa descopar de ce se intampla un astfel de paradox. Si l-am descoperit intr-o psihologie foarte simpla care a fost pentru prima data foarte evidenta in timpul unui atentat armat impotriva unei banci intr-o tara nordica. In timpul acestui atentat, barbatii respectivi au luat niste femei ostatic. Femeile au fost atat de socate la nivel psihologic incat, in mod paradoxal, cand a ajuns politia la locul faptei, au inceput sa le ia apararea banditilor zicand ca politaii sunt baietii cei rai care ii hartuiesc pe bietii banditi. A fost o reactie atat de neasteptata pentru cei din afara, incat s-a inceput studierea fenomenului. Si astfel s-a descoperit ca, la nivel psihologic, cand un abuz este prea mare, pentru ca persoana sa poata continua sa traiasca in pace fara sa culpabilizeze dincolo de ceea ce poate suporta (avand in vedere ca intotdeauna victimele se simt vinovate de ceea ce li se intampla fara sa fie de fapt vina lor), deci pentru ca persoana sa nu se simta prea vinovata, mai mult decat ar putea suporta, ajunge sa considere ca normal ceea ce i s-a intamplat si ca sa se convinga pe ea insasi ca intr-adevar este normal, incepe sa faca acelasi lucru si altora, invatandu-le ca asa este normal. Cu alte cuvinte o persoana abuzata va repeta abuzul asupra altora pentru a se justifica pe sine insasi. Asa se explica de ce discriminarea femeii vine mai ales de la femei care astfel ajung sa ia apararea barbatilor care le discrimineaza spunand ca de fapt asa este normal, exact ceea ce s-a intamplat cu femeile din jaful armat.

Iar acum incerc sa imi dau seama cum s-ar putea sparge cercul asta vicios pentru ca in general, persoanele abuzate nu au curajul sa recunoasca abuzul ci lupta cu indarjire sa demonstreze ca abuzul este de fapt normalul. Si din pacate fenomenul este mult mai puternic in lumea religioasa. La inceput nu imi explicam de ce acest paradox, dar apoi am inteles: in lumea religioasa, se pune abuzul pe seama lui Dumnezeu, se considera ca El a vrut asa si ca atare este normal. A incerca a convinge omul ca de fapt nu este chiar asa, el o percepe ca si cand ai dori sa il indepartezi de Dumnezeu, sa ii iei ceea ce are mai important in viata, si ca atare indarjirea de a ramane in cadrul abuzului si a-l considera normal este si mai mare.... Iar cum abuzurile in religie sunt facute mai ales asupra femeii in societatile patriarhale, iata cum femeile abuzate perpetueaza abuzul, pentru ca ele au si mai mare nevoie de Dumnezeu asa ca tin si mai mult cu dintii de abuzul de care ele s-au autoconvins ca este normal pentru ca altfel, daca ar accepta ca s-au inselat si ca au fost niste victime perpetue de atata timp, socul ar fi prea mare iar multe femei nu au curajul sa suporte asa soc din cauza ca au fost setate/formatate de mici cu ideea ca ele ar fi prea slabe... Si cine le-a setat/formatat asa? Tot femeile, adica mamele care le-au crescut si care erau intr-adevar slabe neavand curajul sa accepte adevarata fata a lucrurilor...

Asa ca revin la intrebarea: cum s-ar putea sparge cercul vicios?

Raspunsul cel mai bun ar fi: prin educarea femeii, spunandu-i-se ca si ea este iubita de Dumnezeu la fel de mult ca si barbatul, si ea are drept la mostenirea Tatalui la fel de mult ca si barbatul, iar Dumnezeu vrea ca se fie "precum in Cer, asa si pe pamant", ori in Cer femeia nu este discriminata, nu este supusa barbatului etc si dovada este insasi Sfanta Fecioara. Dumnezeu nu vrea nimic din rautatile oamenilor ci doreste ceea ce a spus cand a fost pe pamant: sa fim toti ca fratii si sa nu fie unul mai mare peste altul, ci daca unul vrea neaparat sa fie mai mare, pai atunci sa se faca pe sine mic si sa slujeasca celor peste care vrea sa fie mai mare.
;)

OK, am inteles punctul tau de vedere :femeia ispiteste pentru ca nu se simte iubita!

Si atunci barbatul ispiteste ca sa isi reconfirme masculinitatea?:-))

Sub incidenta acestei viziuni, inseamna ca femeia este ispitita , tot din lipsa de iubire.Daca i se pare doar ca un barbat o priveste mai intens, e mai amabil, mai galant,etc...e gata, pica pe spate? Din lipsa de iubire face asta,nu?

Hmm..mi se pare o explicatie foarte logica! Desi sunt convinsa ca nu e singura! :-))

Iubire/Discriminare??
 

"Raspunsul cel mai bun ar fi: prin educarea femeii, spunandu-i-se ca si ea este iubita de Dumnezeu la fel de mult ca si barbatul, si ea are drept la mostenirea Tatalui la fel de mult ca si barbatul, iar Dumnezeu vrea ca se fie "precum in Cer, asa si pe pamant", ori in Cer femeia nu este discriminata, nu este supusa barbatului etc si dovada este insasi Sfanta Fecioara. Dumnezeu nu vrea nimic din rautatile oamenilor ci doreste ceea ce a spus cand a fost pe pamant: sa fim toti ca fratii si sa nu fie unul mai mare peste altul, ci daca unul vrea neaparat sa fie mai mare, pai atunci sa se faca pe sine mic si sa slujeasca celor peste care vrea sa fie mai mare."




1. Omul a fost facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Prin pacatul neascultarii, omul a fost izgonit din Rai. Liberul arbitru l-a determinat sa faca tot raul de la inceputul lumii pana acum. Omul este singur raspunzator pentru faptele sale.

„Iar femeii i-a zis: "Voi înmulţi mereu necazurile tale, mai ales în vremea sarcinii tale; în dureri vei naşte copii; atrasă vei fi către bărbatul tău şi el te va stăpâni". Iar lui Adam i-a zis: "Pentru că ai ascultat vorba femeii tale şi ai mâncat din pomul din care ţi-am poruncit: "Să nu mănânci", blestemat va fi pământul pentru tine! Cu osteneală să te hrăneşti din el în toate zilele vieţii tale! Spini şi pălămidă îţi va rodi el şi te vei hrăni cu iarba câmpului!
În sudoarea fetei tale îţi vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care eşti luat; căci pământ eşti şi în pământ te vei întoarce". Şi a pus Adam femeii sale numele Eva, adică viaţă, pentru că ea era să fie mama tuturor celor vii. Apoi a făcut Domnul Dumnezeu lui Adam şi femeii lui îmbrăcăminte de piele şi i-a îmbrăcat. Şi a zis Domnul Dumnezeu: "Iată Adam s-a făcut ca unul dintre Noi, cunoscând binele şi răul. Şi acum nu cumva să-şi întindă mâna şi să ia roade din pomul vieţii, să mănânce şi să trăiască în veci!..."

(Facerea 3; 16-24)

2. „Abuzurile” nu se datoreaza Religiei, oricare ar fi ea. Crestinismul este religia Iubirii. Daca-L iubesti pe Domnul Dumnezeu, il iubesti si pe aproapele tau ca pe tine insuti. Iubirea de Dumnezeu cuprinde si iubirea aproapelui. Cine-L iubeste pe Dumnezeu nu poate sa urasca, sa discrimnineze, sa fure, sa insele, sa violeze, sa leneveasca, sa distruga Natura (toata creatia lui Dumnezeu), nu poate sa jigneasca etc. Unde e iubire, nu poate exista: ura, rautate, josnicie, mandrie, fatarnicie, abuz etc.
3. Daca ne referim la crestini/crestinii ortodocsi, ei stiu ca Dumnezeu este Iubire. Iubirea lui Dumnezeu este fara margini. Iubirea lui Dumnezeu este la fel pentru toti fii Lui. In iubire nu exista discriminare.
4. Sfanta Fecioara Maria este Maica Mantuitorului Iisus Hristos. Corpul Maicii a purtat pe Domnul Iisus Hristos.".....Care pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire S-a pogorat din Ceruri si S-a intrupat de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara si S-a facut om." Maica Domnului este si mama noastra a tuturor. "Deci Iisus, vazand pe mama Sa si pe ucenicul pe care il iubea stand alaturi, a zis mamei Sale: Femeie, iata fiul tau!" Apoi a zis ucenicului: Iata mama ta!!" (Ioan 19: 26,27). Maica Domnului este mai presus de toti sfintii si ingerii lui Dumnezeu. E foarte grav daca cineva crede ca femeile sunt pe acelasi plan cu Maica Domnului.”

Rugaciunea Domneasca "Tatal Nostru"
 

Rugaciunea Domneasca „Tatal Nostru” este cea mai importanta rugaciune a crestinilor. E rugaciunea pe care ne-a lasat-o chiar Manuitorul Iisus Hristos.


Rugaciunea Domneasca „Tatal Nostru”
Care este cel mai desavarsit model de rugaciune?
Modelul cel mai desavarsit de rugaciune este Rugaciunea Domneasca, adica: “Tatal nostru, Care esti in ceruri, Sfinteasca-se numele Tau; Vie imparatia Ta; Faca-se voia Ta, precum in cer si pe pamant.. Painea noastra cea spre fiinta Da-ne-o noua astazi; Si ne iarta noua greselile noastre, Precum si noi iertam gresitilor nostri; Si nu ne duce pe noi in ispita, Ci ne izbaveste de cel rau. Ca a Ta este imparatia si puterea si slava in veci. Amin!” (Matei 6, 9-13).
Care este obarsia rugaciunii Tatal nostru?
Obarsia rugaciunii Tatal nostru este cu totul si in toate cuvintele ei dumnezeiasca, fiind alcatuita de Dumnezeu Fiul, adica de insusi Mantuitorul nostru, la rugamintea unuia dintre Apostoli: “Doamne, invata-ne si pe noi sa ne rugam” (Luca 11, 1). Atunci Mantuitorul i-a invatat rugaciunea Tatal nostru (Matei 6, 9-13). Deci, cand rostim aceasta rugaciune, graim insesi cuvintele Domnului nostru Iisus Hristos; ne rugam cu adevarat in numele Domnului Iisus Hristos. De aceea se numeste Rugaciunea Domneasca.
Prin ce se deosebeste Rugaciunea Domneasca de celelalte rugaciuni?
Rugaciunea Domneasca, cea mai de seama dintre toate rugaciunile, se deosebeste prin puterea ei, prin usurinta de a fi inteleasa si prin bogatia cugetarilor ei.
1. Marea putere a rugaciunii Tatal nostru sta in faptul ca prin ea nu numai ca ne rugam impreuna cu Iisus Hristos; 353 (Origen, Despre rugaciune, XI, 1, trad. cit., p. 221), ci ne rugam cu insesi cuvintele Mantuitorului; 354 (Sf. Ciprian, De Oratione Domenica, trad. cit., cap. II, p. 45). Dumnezeu singur a putut sa invete cum ar vrea sa fie ruga; 355 (Tertulian, Despre Rugaciune, trad. cit., cap. IX, p. 235). De buna seama, acestei rugaciuni i se potriveste cel mai bine cuvantul Domnului: “Orice veti cere de la Tatal intru numele Meu, va va da voua” (Ioan 16, 23).
2. Rugaciunea Tatal nostru este cea mai usoara de inteles dintre toate rugaciunile. Ea este rugaciunea oricui crede in Dumnezeu. Rugaciunea Domneasca “pe cat este de restransa in cuvinte, pe atat este de cuprinzatoare in sens”356 (Ibidem, cap. I, p. 230).
3. In rugaciunea Tatal nostru avem cereri pentru toate trebuintele sufletesti si trupesti; deci pentru toate bunatatile ceresti si pamantesti. Toate cate le cerem in rugaciunile noastre se afla cuprinse in Rugaciunea Domneasca357 (Sf. Ciprian, De Oratione Domenica, trad. cit., cap. II, p. 45). De veti strabate toate rugaciunile, zice Fericitul Augustin, nu veti afla nimic care sa nu fie cuprins in Rugaciunea Domneasca.
August 18th, 2009

www.catehism.ortodoxiatinerilor.ro

Talcuirea personala....
 

"Raspunsul cel mai bun ar fi: prin educarea femeii, spunandu-i-se ca si ea este iubita de Dumnezeu la fel de mult ca si barbatul, si ea are drept la mostenirea Tatalui la fel de mult ca si barbatul, iar Dumnezeu vrea ca se fie "precum in Cer, asa si pe pamant", ori in Cer femeia nu este discriminata, nu este supusa barbatului etc si dovada este insasi Sfanta Fecioara. Dumnezeu nu vrea nimic din rautatile oamenilor ci doreste ceea ce a spus cand a fost pe pamant: sa fim toti ca fratii si sa nu fie unul mai mare peste altul, ci daca unul vrea neaparat sa fie mai mare, pai atunci sa se faca pe sine mic si sa slujeasca celor peste care vrea sa fie mai mare."
postat de Adriana3



Talcuirea personala pe care o dai cuvintelor ”precum in Cer asa si pre pamant” este complet gresita. E bine sa citesti/recitesti, talcuirile la Rugaciunea Domneasca „Tatal Nostru”, scrise de:
- Sfantul Ioan Gura de Aur, Sfantul Maxim Marturisitorul, Sfantul Nicolae Velimirovici, Parintele Constantin Galeriu, Olivier Clement (sunt doar cativa).


Sf. Maxim Marturisitoru
Talcuirea la Rugaciunea Domneasca "Tatal Nostru"

"Faca-se voia Ta, precum in cer, asa si pe pamant".

Cel ce aduce lui Dumnezeu inchinare in chip tainic, numai prin facultatea ratiunii, despartita de pofta si de iutime, implineste pe pamant voia lui Dumnezeu, cum o fac in cer cetele ingerilor. Acela prin toate s-a facut impreuna slujitor si impreuna vietuitor cu ingerii, precum zice marele Apostol: "Iar petrecerea noastra este in ceruri". Caci in ingeri nu se afla pofta ce slabeste vigoarea mintii prin placere, nici iutimea ce se infurie si latra la cei inruditi fara cuviinta, ci numai ratiunea care duce in chip firesc spre prima ratiune pe cei rationali. Numai de aceasta se bucura Dumnezeu si numai pe ea o cere de la noi robii sai. Aceasta o arata, zicand catre marele David: "Caci ce este Mie in cer si ce am voit de la tine pe pamant?" Nimic nu are Dumnezeu in cer, care sa I se aduca de sfintii ingeri, decat slujirea rationala.
Pe aceasta cerand-o si de la noi, ne-a invatat sa zicem cand ne rugam: "Faca-se voia Ta, precum in cer asa si pe pamant".
Prin urmare sa ne miste si pe noi ratiunea noastra spre cautarea lui Dumnezeu; puterea poftei spre dorirea Lui; iar iutimea sa lupte pentru pastrarea Lui. Mai bine zis, mintea sa se intinda intreaga spre Dumnezeu, intarita de iutime ca de un tonic si aprinsa de dorul poftirii dusa la culme. Imitand astfel pe ingerii din cer, ne vom afla slujind lui Dumnezeu prin toate, infatisand pe pamant aceeasi vietuire ca si ingerii, neavand mintea miscata spre nimic din cele de dupa Dumnezeu, intocmai ca aceia.
www.crestinortodox.ro

Credeam ca vorbim despre relatia dintre aspectul exterior si suflet si importanta fiecaruia.Am sa evit raspunsurile de care ziceti,nu am stiut ca nu-i voie.Imi cer scuze daca am gresit.Dar am sa va urmez sfatul si am sa-mi vad de mantuirea mea.

Doamne-ajuta!

Nici macar nu ma pot "lauda" ca am descoperit de una singura totul, ci ideea am citit-o prima data la maicuta Siluana care se exprima asa:

"Femeia de astăzi, fata de astăzi, pleacă cu un mare handicap în viaţă: ea nu e iubită."

si mai apoi zice:

"Aceste fete vor porni în căutarea unui bărbat care să le ofere iubirea tatălui, nu iubirea... Cele care nu sunt acoperite deloc duhovniceşte vor ajunge să aibă multe relaţii, pentru că nu vor fi fericite decât în perioada în care bărbatul chiar este atent, iubitor, atent să descopere persoana. Când vorbim de fata credincioasă, eu nu vorbesc de cele care au plecat în mănăstire din pură vocaţie de a fi cu Dumnezeu, acolo e altă categorie şi suntem puţine. Deci, fata creştină, fata credincioasă, care e dezamăgită de mizeria din lume, de violenţa din familie, îşi va pune toată nevoia ei de dragoste de tată pe duhovnic. „Duhovnicul este cel care trebuie să mă iubească, să-mi împlinească toate nevoile emoţionale şi duhovniceşti de care n-am avut parte în familie.” Este o iubire pătimaşă, nu în sensul desfrânării, Doamne fereşte!, ci pătimaşă în sensul de iubire ca pentru tată, care exclude pe fraţi, care exclude pe ceilalţi. Şi atunci, dacă duhovnicul stă mai mult de vorbă cu cineva, dacă spovedeşte mai mult pe cineva, dacă dă mai multă atenţie cuiva, "înseamnă că pe mine nu mă iubeşte. Şi dacă nu mă iubeşte, înseamnă că nu sunt bună. Şi atunci, înseamnă că cealaltă e bună. Deci, sunt cu ochii pe ea: ce are?" Dacă maica stareţă e mai atentă sau se bazează pe un om, pe un econom, asta poate să stârnească invidie la celelalte măicuţe, din nevoia de a fi iubite, din a confunda iubirea cu atenţia exclusivă. Deci, ele nu doresc decât să recupereze ce n-au avut în familie."

De ce zici ca este gresita talcuirea mea? Cu ce contrazice ceea ce ai scris tu citand de la sfinti? Spune te rog, unde se face mai mult voia lui Dumnezeu, in Cer sau pe Pamant? In Cer, asa-i? Esti deacord ca in Cer se face in totalitate voia lui Dumnezeu? Deci daca esti deacord, inseamna ca ceea ce doreste Dumnezeu pentru oameni este ceea ce traiesc sfintii in Cer, nu? Si ca atare ceea ce trebuie noi sa dorim este sa ajungem alaturi de sfinti ca sa traim si noi in intregime dupa voia lui Dumnezeu, nu? Deci iata cum Dumnezeu doreste pe pamant ceea ce este si in Cer, daca am face cu totii voia lui Dumnezeu nu s-ar intampla altceva decat ca am trai pe pamant ca si in Cer. Si in Cer cum se traieste? Cu discriminare? Dupa cum ai spus, acolo unde este iubire nu poate exista discriminare, insa pe pamant exista discriminare cat cuprinde: pe baza de sex, de culoarea pielii, avere etc, deci nu exista suficienta iubire asa cum exista in Cer unde nu-i nici urma de discriminare pentru ca acolo se face voia lui Dumnezeu care este una singura: sa ne iubim cu totii ca fratii.
Asa ca intreb inca o data: unde este greseala in interpretare?

Cat despre Facerea, dupa cum observi, discriminarea a intrat in lume prin pacat si nicidecum nu a fost creata de Dumnezeu. Iar Dumnezeu nici nu a dorit-o, El doar i-a spus omului care sunt efectele pacatului. De exemplu, eu iti spun tie sa nu bagi mana in foc pentru ca in ziua in care o vei baga te vei arde.Tu nu asculti si bagi mana in foc. Iar eu iti spun: pentru ca nu ai ascultat si ai bagat mana in foc, o sa simti o durere mare, mana se va inrosi si te vei umple de basici dureroase. Tu ce o sa imi spui? Ca te-am pedepsit eu si te-am blestemat cu toata durerea si bubele? Ai putea spune asa daca este pentru prima data ca vezi focul si habar nu ai ca tot ceea ce ti-am spus nu este decat consecinta unei arsuri. Asta nu inseamna ca am vrut eu sa iti fie atat de rau, dimpotriva, eu vin si iti spun ca daca vrei te pot vindeca pentru ca sunt medic. Ei iata ca asa a venit Iisus si ne-a vindecat de bubele si durerile provocate de pacat, inclusiv de pacatul original. Daca cineva traieste in pacat si nu vrea sa fie curatat de Iisus, atunci intr-adevar este ca la Facerea, daca insa traieste in Iisus, este spalat de bubele si durerile pacatului original si ca atare ceea ce ai citat tu nu mai este valabil. Eu nu apartin Vechiului Testament ci a Noului, iar daca tu esti botezat, inseamna ca si tu ai pacatul original sters.

Cat adevar..:-)Foarte frumos explicat, desi e trist..

Iata o posibila greseala: aceea de a astepta de la altii dragostea, in loc sa dam noi dragostea.
Sfintii ajunsi in cer si-au probat dragostea fata de Dumnezeu trecand prin Furcile Caudine, in vreme ce noi pe pamant inca nu am probat nimic. Cum sa gasesti aceleasi conditii de dragoste pe pamant, in prezenta ispitelor din partea diavolului?!?
Aici suntem pusi la incercare, suntem cernuti... de unde si discriminarile si tot raul pe care il intalnim.
Si apoi femeia nu este discriminata. Se discrimineaza singura prin ceea ce face.

Mare adevar zici aici.si eu am observat ca femeile se lovesc cel mai tare una pe alta.

Traim intr-o epoca tragica, de injosire a valorii umane, iar singura orientare corecta este : intoarcerea spre Hristos, care este Lumina si Viata lumii.

Asta ar fi o greseala cat de cat usor de inteles. E cam absurd sa pretind de la celalalt ceea ce nu fac nici eu.
Ce ne facem insa cu cealalta "greseala"... cand iubim si pretindem aceeasi iubire ?!

Cred ca aici sta toata greutatea vietuirii crestine.
Nu atat in a iubi noi cei dintai, ci in a nu pretinde aceeasi dragoste de la cei pe care ii iubim (rude si nerude).

Omul intelept ofera iubire , fara sa astepte nimic in schimb!:25:

Există vreun bărbat înafara sfinților care să nu se gândească la prostii?

Sf. Ioan Gura de Aur
 

<<Raspunsul cel mai bun ar fi: prin educarea femeii, spunandu-i-se ca si ea este iubita de Dumnezeu la fel de mult ca si barbatul, si ea are drept la mostenirea Tatalui la fel de mult ca si barbatul, iar Dumnezeu vrea ca se fie "precum in Cer, asa si pe pamant", ori in Cer femeia nu este discriminata, nu este supusa barbatului etc si dovada este insasi Sfanta Fecioara. Dumnezeu nu vrea nimic din rautatile oamenilor ci doreste ceea ce a spus cand a fost pe pamant: sa fim toti ca fratii si sa nu fie unul mai mare peste altul, ci daca unul vrea neaparat sa fie mai mare, pai atunci sa se faca pe sine mic si sa slujeasca celor peste care vrea sa fie mai mare>>.
(Postat de Adriana3)

„De ce zici ca este gresita talcuirea mea? Cu ce contrazice ceea ce ai scris tu citand de la sfinti? Spune te rog, unde se face mai mult voia lui Dumnezeu, in Cer sau pe Pamant? In Cer, asa-i? Esti deacord ca in Cer se face in totalitate voia lui Dumnezeu? Deci daca esti deacord, inseamna ca ceea ce doreste Dumnezeu pentru oameni este ceea ce traiesc sfintii in Cer, nu? Si ca atare ceea ce trebuie noi sa dorim este sa ajungem alaturi de sfinti ca sa traim si noi in intregime dupa voia lui Dumnezeu, nu? Deci iata cum Dumnezeu doreste pe pamant ceea ce este si in Cer, daca am face cu totii voia lui Dumnezeu nu s-ar intampla altceva decat ca am trai pe pamant ca si in Cer. Si in Cer cum se traieste? Cu discriminare? Dupa cum ai spus, acolo unde este iubire nu poate exista discriminare, insa pe pamant exista discriminare cat cuprinde: pe baza de sex, de culoarea pielii, avere etc, deci nu exista suficienta iubire asa cum exista in Cer unde nu-i nici urma de discriminare pentru ca acolo se face voia lui Dumnezeu care este una singura: sa ne iubim cu totii ca fratii. Asa ca intreb inca o data: unde este greseala in interpretare?”
(Postat de Adriana3)

Raspuns la intrebarea: De ce zici ca este gresita talcuirea mea



„Ai vazut ce urmare minunata! Ne poruncise sa dorim bunatatile viitoare si sa ne grabim pentru plecarea noastra dincolo; dar atâta vreme cât nu se întâmpla asta si locuim aici, ne porunceste sa ne dam toata silinta ca sa vietuim ca îngerii din cer. Hristos ne-a spus: “Trebuie sa doriti cerurile si cele din ceruri!”; dar a poruncit ca, înainte de a ajunge în cer, sa prefacem pamântul în cer; sa traim pe pamânt, ca si cum am trai în cer; sa ne grabim sa facem asa totul. Si pentru acestea sa-L rugam pe Stapânul nostru.
Nimic nu ne împiedica sa ajungem la viata desavârsita a puterilor celor de sus, chiar daca locuim pe pamânt; ca e cu putinta ca acela care traieste aici sa faca totul ca si cum ar si fi acolo.
Cererea aceasta vrea sa spuna: “Dupa cum acolo sus în cer toate se petrec fara de nici o piedica, iar îngerii nu împlinesc numai unele porunci, iar pe altele le calca, ci pe toate le fac si cu totii se supun – ca “sunt puternici în virtute – spune psalmistul – facând cuvântul Lui” (Ps. 102, 21) -, tot asa învredniceste-ne si pe noi oamenii sa nu facem pe jumatate vointa Ta, ci sa o împlinim în întregime, asa cum Tu voiesti!”.
Ai vazut ca ne-a învatat sa fim modesti, aratându-ne ca virtutea nu se datoreaza numai râvnei noastre, ci si harului de sus? Si iarasi, ne-a poruncit ca fiecare din noi, când ne rugam, sa ne rugam si pentru binele întregii lumi. Ca Domnul n-a spus: “Faca-se voia Ta în mine sau în noi”, ci: “Faca-se voia Ta pretutindeni pe pamânt”, ca sa dispara înselaciunea, sa se sadeasca adevarul, sa se stârpeasca orice pacat, sa se întoarca din nou virtutea, sa nu mai fie nici o deosebire între pamânt si cer. “Daca s-ar face asta, spune Domnul, nu s-ar mai deosebi cele de jos de cele de sus – desi prin firea lor sunt deosebite unele de altele -, pentru ca pamântul ne-ar arata alti îngeri”.
Sf. Ioan Gura de Aur
Talcuire la Rugaciunea Domneasca Tatal Nostru
Sura:www.ioanguradeaur.ro

Jertfa Mantuitorului Iisus Hristos
 

„Cat despre Facerea, dupa cum observi, discriminarea a intrat in lume prin pacat si nicidecum nu a fost creata de Dumnezeu. Iar Dumnezeu nici nu a dorit-o, El doar i-a spus omului care sunt efectele pacatului. De exemplu, eu iti spun tie sa nu bagi mana in foc pentru ca in ziua in care o vei baga te vei arde.Tu nu asculti si bagi mana in foc. Iar eu iti spun: pentru ca nu ai ascultat si ai bagat mana in foc, o sa simti o durere mare, mana se va inrosi si te vei umple de basici dureroase. Tu ce o sa imi spui? Ca te-am pedepsit eu si te-am blestemat cu toata durerea si bubele? Ai putea spune asa daca este pentru prima data ca vezi focul si habar nu ai ca tot ceea ce ti-am spus nu este decat consecinta unei arsuri. Asta nu inseamna ca am vrut eu sa iti fie atat de rau, dimpotriva, eu vin si iti spun ca daca vrei te pot vindeca pentru ca sunt medic. Ei iata ca asa a venit Iisus si ne-a vindecat de bubele si durerile provocate de pacat, inclusiv de pacatul original. Daca cineva traieste in pacat si nu vrea sa fie curatat de Iisus, atunci intr-adevar este ca la Facerea, daca insa traieste in Iisus, este spalat de bubele si durerile pacatului original si ca atare ceea ce ai citat tu nu mai este valabil. Eu nu apartin Vechiului Testament ci a Noului, iar daca tu esti botezat, inseamna ca si tu ai pacatul original sters.”
(Postat de Adriana3)

- N-am scris nicaieri ca discriminarea ne-a fost daruita de Dumnezeu. Dumnezeu ne-a creat perfecti. Pacatul protoparintilor, pacatele oamenilor de-a lungul timpurilor, liberul arbitru etc. au facut Lumea de azi cu toate relele ei.
- Prin Jertfa Mantuitorului Iisus Hristos (Dumnezeu intrupat, „nascut dar nu facut, Cel de-o fiinta cu Tatal prin care toate s-au facut. Care pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire S-a pogorat din ceruri si S-a intrupat de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara, si s-a facut om.” ) ne-am recastigat viata vesnica, si mai mult, prin Inaltarea Domnului la Cer a (Dumnezeului Om) si asezarea Lui de-a dreapta Tatului Ceresc, ne-am indumnezeit.

A trebuit sa vina Hristos sa salveze fiinta omeneasca. Si ne-a adus mai mult decat ne-a pierdut Adam! Ne-a dat putinta de a ne indumnezei. Noi, niste fiinte in dimensiunea in care suntem, avem puteri divine! (Parintele Arsenie Papacioc „Ati auzit de iad, dar nu-l cunoasteti” www.crestinortodox.ro , 10 iunie 2010, Sursa: ziarul Lumina)>>



„Dumnezeu ne-a creat numai pentru El”

”Dragii mei, fiinta omeneasca este cu totul superioara intregii creatii. Umanitatea e superioara ingerilor. Dumnezeu a creat ingerii cu o mare misiune. Ei pot mult, pentru ca sunt curati. Dumnezeu ne-a creat singur, numai pentru El. Nu pentru altceva, cu nici un chip! Ne-a creat ca sa fim impreuna cu El in vecii vecilor, iar pentru asa ceva ne-a creat liberi, dar ne-a asortat, ne-a dat inger pazitor, pe care l-ati uitat! Dar n-ati simtit pe dracul pe spinare ca sa vedeti cat de important e ingerul pazitor impotriva lui. Se spune ca este cu neputinta sa nu mori daca vezi un inger in adevarata lui lumina. Ingerul asta are o misiune grozav de importanta. Toate gandurile si cuvintele tale spre Dumnezeire sunt duse de inger la Dumnezeu.”
(Parintele Arsenie Papacioc „Ati auzit de iad, dar nu-l cunoasteti” www.crestinortodox.ro 10 iunie 2010, Sursa: ziarul Lumina).

S-a nascut Om pe lume
 

„Cat despre Facerea, dupa cum observi, discriminarea a intrat in lume prin pacat si nicidecum nu a fost creata de Dumnezeu. Iar Dumnezeu nici nu a dorit-o, El doar i-a spus omului care sunt efectele pacatului. De exemplu, eu iti spun tie sa nu bagi mana in foc pentru ca in ziua in care o vei baga te vei arde.Tu nu asculti si bagi mana in foc. Iar eu iti spun: pentru ca nu ai ascultat si ai bagat mana in foc, o sa simti o durere mare, mana se va inrosi si te vei umple de basici dureroase. Tu ce o sa imi spui? Ca te-am pedepsit eu si te-am blestemat cu toata durerea si bubele? Ai putea spune asa daca este pentru prima data ca vezi focul si habar nu ai ca tot ceea ce ti-am spus nu este decat consecinta unei arsuri. Asta nu inseamna ca am vrut eu sa iti fie atat de rau, dimpotriva, eu vin si iti spun ca daca vrei te pot vindeca pentru ca sunt medic. Ei iata ca asa a venit Iisus si ne-a vindecat de bubele si durerile provocate de pacat, inclusiv de pacatul original. Daca cineva traieste in pacat si nu vrea sa fie curatat de Iisus, atunci intr-adevar este ca la Facerea, daca insa traieste in Iisus, este spalat de bubele si durerile pacatului original si ca atare ceea ce ai citat tu nu mai este valabil. Eu nu apartin Vechiului Testament ci a Noului, iar daca tu esti botezat, inseamna ca si tu ai pacatul original sters.”
(Postat de Adriana3)

"S-a nascut om pe lume" (Ioan16, 21).

„Inainte de Hristos nimeni nu a salutat cu atata entuziasm aparitia unui om ca Cel Care l-a facut pe om. Creatorul universului S-a bucurat mult mai mult pentru om, decat pentru slavitul cor al cetelor ceresti. Omul e mai pretios decat tot restul creatiei.

Desavarsit si incheiat, omul este minunat asa cum minunat e si Dumnezeu. E nemuritor si mai presus de lume decat un microcosmos - e un microtheos. Faptul ca Logosul Cel vesnic al Tatalui S-a facut trup "facandu-Se asemenea oamenilor" (Filipeni 2, 7) inseamna ca, la randul sau, cu darul iubirii Sale, omul se poate face asemenea lui Dumnezeu, pana la identitate cu El.
Intre Dumnezeu si om exista si trebuie sa fie o masura comuna, in ciuda a tot ceea ce este incomensurabil intre ei. Eliminarea acestei idei a comensurabilitatii face cu totul imposibila interpretarea oricarei forme de cunoastere ca adevar - adica ca o corespondenta cu realitatea Fiintei Primordiale. Daca prin natura spiritului sau omul nu este "asemenea lui Dumnezeu", atunci nici Dumnezeu nu S-ar fi putut face om.”

„Desavarsirea asemanarii, insa, nu suprima distanta ontologica intre Dumnezeu Creatorul si omul creat. Tragedia creatiei a venit o data cu caderea omului si ea se continua in nestatornicia noastra permanenta, inclinati spre rau, detestam si combatem raul; in dorul nostru dupa binele absolut, dupa Dumnezeu, Il impingem deoparte si ne impotrivim.
Avand in chip inseparabil in Sine pe Dumnezeu si pe om, Hristos este singura solutie la acest conflict aparent de nerezolvat. El este cu adevarat "Mantuitorul lumii" (Ioan 4, 42). El este masura tuturor lucrurilor, dumnezeiesti si omenesti. El este singura cale spre Tatal. El este soarele ce lumineaza universul. Numai in lumina Sa poate fi vazuta calea. Suntem in chip firesc atrasi spre Cel Preainalt, dar pelerinajul nostru spre El trebuie sa inceapa cu o pogorare in strafundurile iadului.
Sfantul Apostol Pavel a spus despre Hristos: "Iar aceea ca S-a suit - ce inseamna decat ca El mai intai s-a pogorat in partile cele mai de jos ale pamantului? Cel Ce S-a pogorat, El este si Cel ce S-a suit mai presus de toate cerurile, pentru ca sa umple totul" (Efeseni 4, 9-10).
Si aceasta este calea si pentru noi dupa cadere. Coboram la iad in constiinta noastra; din clipa in care ni se descopera chipul Omului vesnic, devenim tot mai intens constienti de starea noastra intunecata.
Suntem coplesiti de intristare. Agonia spiritului nostru e atat de acuta, incat nici o durere fizica nu se poate compara cu aceasta suferinta atemporala. Cu ultimele ramasite ale puterii noastre ne rugam pentru ajutor de Sus.”
„E cu neputinta sa cunoastem Adevarul care este Hristos altfel decat ascultandu-L pe El: "Daca veti ramane intru cuvantul Meu, cu adevarat sunteti ucenici ai Mei. Si veti cunoaste adevarul, iar adevarul va va face liberi... Adevar, adevar va spun: De va pazi cineva cuvantul Meu, in veac nu va vedea moartea ... De Ma iubeste cineva, el va pazi cuvantul Meu si Tatal Meu il va iubi si Noi vom veni la el si ne vom face locas la el" (Ioan 8, 31. 32.51; 14,23).
Treimea ne va face locasul Sau nu pentru o vreme, ci pentru o vesnicie.
Astfel, cei care intr-un fel sau altul Il resping pe Hristos nu stiu Ce si pe Cine resping. Hristos e Intelepciunea, Intelepciunea mai inainte de veci si ascunsa, pe care stapanitorii si slujitorii acestei lumi nu o cunosc. "Graim intelepciunea lui Dumnezeu cea intru taina, cea ascunsa" (1 Corinteni 2, 7).
Inaintea venirii lui Hristos, intreaga lume, toate popoarele pamantului, umblau in intuneric, nestiind calea ce le conduce la imparatia lui Dumnezeu si la Tatal nostru. Acum aceste taine ni s-au descoperit. Ni s-a dat cunostinta sigura a sensului ultim al venirii noastre in lume.
Hristos ne-a vestit iubirea Tatalui pentru noi si ne-a arata in El Insusi pe Tatal. Dar noi L-am rastignit si, atunci cand era spanzurat pe cruce, ne-am batut joc de El; si pana astazi continuam sa ne batem joc de El.”
Parintele Sofronie Saharov
Fragmente din articolul „Prin intuneric la lumina” www.crestinortodox.ro

Taina Sfantului Botez
 

„Cat despre Facerea, dupa cum observi, discriminarea a intrat in lume prin pacat si nicidecum nu a fost creata de Dumnezeu. Iar Dumnezeu nici nu a dorit-o, El doar i-a spus omului care sunt efectele pacatului. De exemplu, eu iti spun tie sa nu bagi mana in foc pentru ca in ziua in care o vei baga te vei arde.Tu nu asculti si bagi mana in foc. Iar eu iti spun: pentru ca nu ai ascultat si ai bagat mana in foc, o sa simti o durere mare, mana se va inrosi si te vei umple de basici dureroase. Tu ce o sa imi spui? Ca te-am pedepsit eu si te-am blestemat cu toata durerea si bubele? Ai putea spune asa daca este pentru prima data ca vezi focul si habar nu ai ca tot ceea ce ti-am spus nu este decat consecinta unei arsuri. Asta nu inseamna ca am vrut eu sa iti fie atat de rau, dimpotriva, eu vin si iti spun ca daca vrei te pot vindeca pentru ca sunt medic. Ei iata ca asa a venit Iisus si ne-a vindecat de bubele si durerile provocate de pacat, inclusiv de pacatul original. Daca cineva traieste in pacat si nu vrea sa fie curatat de Iisus, atunci intr-adevar este ca la Facerea, daca insa traieste in Iisus, este spalat de bubele si durerile pacatului original si ca atare ceea ce ai citat tu nu mai este valabil. Eu nu apartin Vechiului Testament ci a Noului, iar daca tu esti botezat, inseamna ca si tu ai pacatul original sters.”
(Postat de Adriana3)





1) TAINA SFÂNTULUI BOTEZ
Sfintul Botez este întâia dintre Tainele Sfintei Biserici ; este usa prin care se întră în Sfânta Biserică. Si numai ajungând membri ai Bisericii lui Hristos ne putem învrednici si de primirea celorlalte Sfinte Taine.
Taina Sfântulul Botez a fost asezată de Mântuitorul Iisus Hristos prin cuvintele : Mergând, învătati toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui si al Fiului si al Sfântului Duh; (Matei XXVIII, 19). Acestea le-a grăit după învierea Sa din morti.
Dar Taina Sfântului Botez nu este numai usa prin care se intră în Sfânta Biserică a lui Hristos, ci si pentru câstigarea impărătiei lui Dumnezeu, asa cum ne încredintează însusi Mântuitorul, zicând : De nu se va naste cineva din apă si din Duh, nu va putea să intre în împărătia lui Dumnezeu. (Ioan III, 5).
Si înaintemergătorul Mântuitorului Hristos, sfântul Ioan, a botezat la Iordan. Dar botezul lui nu era Taină, ci inchipuia doar curătirea de păcate prin credintă si pocăintă; el era mai mult un îndemn la pocăintă, un semn văzut si pregătitor spre cele ce aveau să vină, cum mărturiseste chiar sfântul Ioan Botezătorul: Eu unul vă botez cu apă spre pocăintă, dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine ; Lui nu sunt vrednic să-I duc încăltămintea. Acesta vă va boteza cu Duh Sfânt si cu foc (Matei III, 11). Mai târziu, si sfântul apostol Pavel, întâlnind în calea sa pe unii care primiseră botezul lui Ioan, i-a întrebat: Primit-ati voi Duhul Sfânt când ati crezut ? lar ei au zis către el: Dar nici n-am auzit, dacă este Duh Sfânt. Si el a zis : Deci în ce v-ati botezat ? Ei au zis: In botezul lui Ioan. Iar Pavel a zis : Ioan a botezat cu botezul pocăintei, spunând poporului să creadă în Cel ce avea să vină după el, adică in Iisus Hristos. Si auzind ei, s-au botezat în numele Domnului Iisus (Fapte XIX, 1—5), adică au primit Botezul crestin.
Sfântul Botez instituit de Mântuitorul Iisus Hristos nu este doar un semn pregătitor pentru cele ce ar fi să vină, ci este o Sfântă Taină a Bisericii lui Hristos.

Efectele primirii Tainei Sfântului Botez sunt : iertarea păcatului strămosesc si a tuturor păcatelor săvârsite înainte de Botez în situatia celor ce se botează mai târziu ; renasterea, sau nasterea la o viată nouă duhovnicească, viată de curătie si sfintenie ; de asemenea, primirea în sânul Sfintei Biserici, adică numărarea celui botezat între fiii ei, putându-se împărtăsi de toate celelalte Sfinte Taine si de bunurile sufletesti pe care Sfânta Biserică le dăruieste membrilor ei (cum s-a mai arătat).
Botezul sterge si vina si pedeapsa pentru păcate, dar el nu nimiceste si urmările păcatului strămosesc, cum sunt: slăbirea vointei si inclinarea spre rău, pofta inimii, suferintele, bolile si moartea.
(CATEHISM ORTODOX - INVATATURA DESPRE CREDINTA CRESTINA ORTODOXA)

Maica Domnului
 

<<Raspunsul cel mai bun ar fi: prin educarea femeii, spunandu-i-se ca si ea este iubita de Dumnezeu la fel de mult ca si barbatul, si ea are drept la mostenirea Tatalui la fel de mult ca si barbatul, iar Dumnezeu vrea ca se fie "precum in Cer, asa si pe pamant", ori in Cer femeia nu este discriminata, nu este supusa barbatului etc si dovada este insasi Sfanta Fecioara. Dumnezeu nu vrea nimic din rautatile oamenilor ci doreste ceea ce a spus cand a fost pe pamant: sa fim toti ca fratii si sa nu fie unul mai mare peste altul, ci daca unul vrea neaparat sa fie mai mare, pai atunci sa se faca pe sine mic si sa slujeasca celor peste care vrea sa fie mai mare>>.
(Postat de Adriana3)


Sa nu uitam cine este Maica Domnului. Sa n-o confudam cu nicio femeie. O putem lua ca model. Dar nicio femeie nu e si nici nu va fi ca Maica lui Dumnezeu.


Cuvinte despre Maica Domnului

• Nu există ortodoxie fără Maica Domnului.
• Maica Domnului a fost şi este locaş al dumnezeieştii Treimi. Aşa i-a spus îngerul când Preasfânta Fecioară a întrebat la Buna Vestire: "Cum va fi aceasta de vreme ce eu nu ştiu de bărbat?". Ea a auzit de la înger atunci: "Duhul Sfânt se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; de aceea şi Sfântul care se va naşte din tine Fiul lui Dumnezeu se va chema." (Luca 1, 34-35). Aici sunt cele trei persoane ale Sfintei Treimi care se unesc în Maica Domnului din clipa în care S-a întrupat Fiul lui Dumnezeu prin umbrirea de sus a Tatălui şi prin lucrarea Sfântului Duh. Deci "Duhul Sfânt se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri – e vorba de Duhul Sfânt şi de Tatăl –şi Sfântul care Se va naşte din tine Fiul lui Dumnezeu se va chema", e vorba de Dumnezeu Fiul.
• Deci Maica Domnului devine locaş al Preasfintei Treimi. Devenind locaş al Preasfintei Treimi, Maica Domnului poate să ne ajute să ni se curăţească şi mintea, ca să devenim locaşuri ale Preasfintei Treimi. Şi locaş al Preasfintei Treimi Maica Domnului este în veşnicie: "Curăţeşte mintea mea cea întinată cu tot felul de păcate şi o fă locaş înfrumuseţat al Preasfintei Treimi."Numai dacă suntem locaşuri înfrumuseţate ale Preasfintei Treimi, prin mijlocirea Maicii Domnului, putem să lăudăm mărirea şi mila cea nemăsurată a Maicii Domnului, noi, netrebnicii robii ei.
• Maica Domnului şi acum este locaş al Preasfintei Treimi. Cum? Că doar L-a născut pe Domnul Hristos. Domnul Hristos S-a despărţit de ea. Da, S-a despărţit, aşa cum se desparte orice copil de mama lui, dar asta nu înseamnă că Domnul Hristos nu mai este undeva în Maica Domnului. Unde? În inima ei, că ea nu L-a purtat numai în pântecele ei, ci L-a purtat şi în inima ei pe Domnul Hristos. Şi de aceea Maica Domnului rămâne pentru veşnicie locaş al Preasfintei Treimi.
• Maica Domnului e ca un rai. Când avem legătură cu Maica Domnului în conştiinţa noastră, în gândurile noastre, în simţirile noastre, e ca şi când am fi intrat în rai. E o bucurie de rai de-a fi în legătură cu Maica Domnului.
• Pe Maica Domnului o numim "rai cuvântător", "rai de taină". Bucuria din legătura cu Maica Domnului este o trăire a raiului.
• Mi-aduc aminte, a fost odată la noi la mănăstire o împrejurare mai grea şi mama a zis: "Apoi, dacă nu mai poţi sta aici, să vii acasă, că doar tu ai unde veni". E ceva atât de înduioşător ... Vedeţi ce înseamnă inima de mamă? Nu te lasă niciodată. Te lasă alţii, nu te vor, te ocolesc, te resping, te marginalizează, te împing, te asupresc. Aşa ceva nu poate face mama! Pot face străinii, dar cine are inimă de mamă, nu poate. "Apoi, dacă nu mai poţi sta aici, să vii acasă, că doar tu ai unde veni ...". Dacă mama cea pământească poate face aşa ceva, gândiţi-vă la Maica Domnului! Maica Domnului să ne părăsească vreodată? Se poate cumva să ne părăsească Maica Domnului? Nu se poate! De ce nu se poate? Pentru că este mamă, pentru că are inimă de mamă. Noi zicem "Maica Domnului" ca şi când am zice un titlu. Or, noi trebuie să ştim că Maica Domnului este mamă. Şi nu este mamă numai pentru Domnul Hristos, este mamă pentru toţi cei care vrem s-o avem de mamă. "Tu dacă nu mai poţi sta aici, să vii acasă, că doar tu ai unde veni." Apoi să ştiţi că Maica Domnului zice tot aşa către noi.
• Se zice că un copil îşi căuta mama. "Nu aţi văzut-o pe mama?", întreba copilul. Şi cineva îi spune: "Mă copile, am văzut o femeie, a trecut adineaori pe aici". Dar zice copilul: "Eu nu caut o femeie, eu o caut pe mama". Nici mamele noastre nu sunt o femeie ca toate femeile, ci sunt unice faţă de celelalte femei. Deci despre Maica Domnului, dacă îngerul a spus: "Binecuvântată eşti tu între femei", nu mai avem noi alt cuvânt să spunem că ea a fost o femeie ca toate femeile, pentru că nu a fost o femeie ca toate femeile.
• Cred că Maica Domnului va fi bună şi cu necinstitorii ei sau, în orice caz, va fi bună cu cei care nu o cinstesc pur şi simplu, nu că au ceva împotriva Maicii Domnului, pentru că este bună şi o să îi înţeleagă şi pe cei care sunt cuprinşi de neputinţa aceasta a mândriei sau de păcate care nu-i lasă să înţeleagă lucrurile aşa cum sunt, pentru că nu se lasă conduşi de Biserică. Părintele Arsenie Boca, Dumnezeu să-l odihnească, zicea că: "în mintea strâmbă şi lucrul drept se strâmbă". Aşa că Maica Domnului o să îi înţeleagă pe cei care au avut minte strâmbă, iar noi dorim ca oamenii să aibă măcar bucuria pe care o avem noi din faptul că suntem cinstitori ai Maicii Domnului.

Arhimandrit Teofil Paraian
Sursa: www.rostonline.org

Aiurea....Nu cred....Sunt "croiti" la acest capitol cam la fel....:21:

Iisus stia foarte bine ca diavolul exista si ispiteste, doar l-a ispitit si pe El, asta insa nu L-a facut sa nu ne ceara sa atingem perfectiunea Tatalui, asa cum a atins-o El, ci dimpotriva, ne-a zis noua, celor de pe pamant, sa fim desavarsiti ca si Tatal din Cer, si aceasta desavarsire El a explicat ca inseamna sa avem aceeasi iubire fata de oameni pe care o are Tatal, adica iubire nu numai pentru cei care ne iubesc pe noi ci si inclusiv pentru vrajmasi, si nu se referea sa avem aceasta iubire doar dupa ce ajungem in Cer, ci dimpotriva la cei care traiau pe pamant le vorbea. Deci daca El ne-a cerut sa facem asta, insamna ca se poate si pe pamant, totul este sa dorim. Ba inca ne-a mai zis ca degeaba ii spunem Doamne, Doamne la judecata daca nu am lucrat aceasta iubire, pentru ca ne va raspunde ca nu ne cunoaste. Si are dreptate, cum sa cunoasca pe cineva care ii zice Doamne, Doamne, dar cand este sa indeplineasca porunca de iubire a Domnului, si singura dealtfel pe care ne-a lasat-o, omul se da inapoi zicand ca nu poate din cauza diavolului? Cel care apartine Domnului nu se indoieste ca poate face tot ceea ce Domnul a cerut, ori El nu a cerut decat un singur lucru: sa fim desavarsiti ca si Tatal Ceresc in iubire.

pentru Volga
 

Volga,

Din cate vad, din nou nu ai scris altceva decat ceea ce am zis si eu, ba chiar ai raspuns si unora care cred ca pe pamant nu se poate trai ca si in Cer, pentru ca tu scrii:

"dar a poruncit ca, înainte de a ajunge în cer, sa prefacem pamântul în cer; sa traim pe pamânt, ca si cum am trai în cer; sa ne grabim sa facem asa totul. Si pentru acestea sa-L rugam pe Stapânul nostru."

Cu tot ceea ce ai scris in mesajele tale sunt deacord, iar cele scrise de tine nu contrazic cu nimic ceea ce am zis si eu, dimpotriva, le intaresc. Asa ca eu nu vad unde este greseala, ci cel mai probabil esti tu cel care nu ai inteles ceea ce am zis eu pentru ca nu am zis absolut nimic care sa contrazica cele scrise de tine.

Si acum iti cer sa fii onest cu tine insuti si sa imi spui daca tot ceea ce ai scris se aplica intru totul si femeilor in practica, nu in teorie. Pentru ca in practica, de indata ce o femeie vrea sa faca si ea TOT ceea ce ii este permis barbatului sa faca in biserica, i se spune ca ea este diferita de barbat si ca atare nu are voie sa practice si ea chiar totul. Si nu vreau sa dau aici cateva exemple foarte clare ca sa nu inceapa iar polemicile. Stii si tu foarte bine ca in practica barbatii au anumite drepturi in biserica care ii sunt refuzate femeii desi in teorie este cum ai scris si tu, nici urma de discriminare din partea lui Dumnezeu. Ca atare este foarte clar ca PE PAMANT femeia este discriminata de oameni in momentul in care se ajunge la PRACTICA, nu la teorie. Deci, nu este la fel de iubita in PRACTICA, nu in teorie. In teorie nu este discriminata, teoriile sunt citite si de femei si se recunosc in ele, cand insa se trece LA PRACTICA, i se spune: "Stop, tu esti diferita de barbat asa ca tie nu iti este permis tot ceea ce ii este permis lui".

tot pentru Volga
 

In ceea ce o priveste pe maica Domnului, uite ce a spus Iisus despre mama Sa:

"Si inca vorbind El multimilor, iata mama si fratii Lui stateau afara, cautand sa vorbeasca cu El.
Cineva I-a zis: Iata mama Ta si fratii Tai stau afara, cautand sa-Ti vorbeasca.
Iar El i-a zis: Cine este mama Mea si cine sunt fratii Mei?
Si, intinzand mana catre ucenicii Sai, a zis: Iata mama Mea si fratii Mei.
Ca oricine va face voia Tatalui Meu Celui din ceruri, acela imi este frate si sora si mama."

(Matei 12: 46-50)

Deci ORICINE care face voia Tatalui din Cer ii este lui Iisus mama. Oricine! Si iata ca din nou este vorba de a face pe pamant voia Tatalui din Cer, adica iubirea lui Dumnezeu si a aproapelui. Daca pe pamant s-ar face ca si in Cer, adica daca pe pamant oamenii s-ar iubi ca si fratii asa cum fac sfintii din Cer iubindu-i pe toti oamenii ca pe ei insisi, atunci orice om ar fi fratele, sora si mama lui Iisus, si ca atare imposibil apoi sa i se zica unei femei ca nu ar fi si pentru ea ceva care este bun pentru barbat sub pretextul ca ea ar fi diferita. Toti oamenii sunt diferiti intre ei dintr-un motiv sau altul, insa toti sunt chemati la a iubi pe toti ceilalti oameni, si toti au puterea de a iubi, putere data de Dumnezeu, asa ca oricine accepta sa isi foloseasca aceasta putere de a iubi dupa cum cere Iisus, ajunge sa fie pe pamant ca si sfintii in Cer, inclusiv ca Sfanta Fecioara. Singura problema este ca nimeni nu a acceptat sa isi foloseasca puterea de a iubi asa cum a acceptat Sfanta Fecioara, de aceea ea este cea mai mare intre sfinti. Cel care iubeste cel mai mult ajunge cel mai mare in Cer, iar pe pamant, aceasta mare iubire se manifesta prin a se face pe sine mic si a sluji celorlalti. Sau cum a zis Domnul ca cel de pe urma va ajunge cel dintai. Sfanta Fecioara este cea mai mare in Cer tocmai pentru ca are cea mai mare iubire fata de oameni si se face pe sine mica pentru a se pune in slujirea acestor oameni. Nici o rugaciune nu o trece cu vederea, nici una, ci vine mereu in ajutor, in timp ce, cei care sunt mari pe pamant, nu se fac pe sine mici atat de usor precum o face Sfanta Fecioara pentru a sari in ajutor. Este la fel ca si Iisus, care, desi avea toate drepturile din lumea asta, nu a venit pe pamant sa zica ca, din moment ce El este Dumnezeu nascut din Dumnezeu, pai atunci oamenii sa ii stea la picioare. El a facut dimpotriva, El a stat la picioarele oamenilor si le-a spalat picioarele spunand ca nu a venit ca sa fie slujit ci ca sa slujeasca pe cei multi. Nu am vazut sa fi zis asa barbatul in relatia cu femeia, sa ii zica ca el nu a venit ca sa i se slujeasca ci ca slujeasca el la altii, si deci si femeii. Daca ar fi zis asa, aceasta discutie nu ar mai fi avut loc, ci toti oamenii si-ar fi slujit unii altora in toate, fara nici o discriminare pe motiv ca suntem diferiti. In PRACTICA insa nici pomeneala, cand este vorba ca barbatul sa faca dupa modelul lui Iisus, nu vine sa ii zica femeii si tuturor celorlalti "Eu nu am venit sa fiu slujit ci sa slujesc celor multi", ci dimpotriva, el vine cu idei de cine este cu un cap mai sus de ceilalti/celelalte, de a face ierarhii bazate pe putere si autoritate etc, deci exact contrariul a ceea ce a invatat Iisus. In teorie sunt foarte tari barbatii, scriu o gramada de tratate de dogmatica, de texte, omelii etc, in PRACTICA insa o impiedica pe femeie sa faca si ea la fel, pe motiv ca este diferita, si in plus, nici chiar in ceea ce ii priveste pe ei nu au facut intocmai dupa cuvintele lui Iisus din moment ce au stabilit o ierarhie bazata pe putere nerespectand cuvintele lui Iisus care a zis:

"Voi insa sa nu va numiti rabi, ca unul este Invatatorul vostru: Hristos, iar voi toti sunteti frati.
Si tata al vostru sa nu numiti pe pamant, ca Tatal vostru unul este, Cel din ceruri.
Nici invatatori sa nu va numiti, ca Invatatorul vostru este unul: Hristos.
Si care este mai mare intre voi sa fie slujitorul vostru."

Eu nu vad in modul de organizare a bisericii de pe pamant sa se fi respectat aceste cuvinte ci vad dimpotriva ca unii fac pe invatatorii in loc sa faca pe fratii, fac pe rabi in loc sa faca pe fratii, le place sa li se spuna tata (parinte) in loc sa faca pe fratii si cand este vorba ca cel mai mare dintre noi sa fie slujitorul nostru, pai atunci ni se face o mustruluiala monstru sub pretextul ca nu am fi smeriti, ca doar pe pamant nu cel mai mare este slujitorul celorlalti, ci cel mai mic slujeste, ca altfel da dovada de lipsa de smerenie.
Te-ai intrebat ce este smerenia si de la cine trebuie sa o invatam? Oamenii ar raspunde "de la Sfanta Fecioara", Iisus insa zice sa o invatam de la El:

"Luati jugul Meu asupra voastra si invatati-va de la Mine, ca sunt bland si smerit cu inima si veti gasi odihna sufletelor voastre."

De la Iisus a invatat si Sfanta Fecioara, asa ca, cine vrea sa se asemene Sfintei Fecioare, se aseamana de fapt lui Iisus de la care aceasta a invatat. Si toti cei care invata de la El asa cum a invatat si Sfanta Fecioara ii sunt lui si frate, si sora, si mama...

Mersi pentru „încurajare”! Vreau să zică unul de pe forum „Eu nu mă gândesc la prostii.”

Daca ar zice: "eu fac tot ceea ce imi sta in putere ca sa nu ma gandesc la prostii" ti-ar ajunge? Nici Domnul nu cere mai mult decat sa facem tot ceea ce noua ne sta in putere, ca restul adauga El.
Asa ca, CURAJ!
;)

Acuma pe bune, daca ar zice, l-ai crede?:-))
:11:

Deși bărbații sunt niște mincinoși, l-aș crede de data asta, pentru că m-am simți mai bine dacă l-aș crede. Nu că n-aș ști că ar putea minți, dar mi-ar face mai bine să-l cred. :21:

Sunt prea mulți ca să-mi mai fie milă de încercările lor. Unul dacă ar fi, n-aș avea nimic, dar când toți sunt obsedați, te calcă pe nervi. Cred că n-am să mă mărit niciodată, n-am cu cine.