Aniversarea, la 31 octombrie 2017, a 500 de ani de la începuturile Reformei Protestante s-a încheiat cu un apel la iertare reciprocă, între catolici şi protestanţi, pentru denigrarea reciprocă de-a lungul secolelor, după cum se vede în Comunicatul comun al Federaţiei Mondiale a Luteranilor şi al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, din 31 octombrie 2017.
Acest eveniment constituie şi un prilej de evidenţiere a relaţiilor intercreştine ortodoxe-luterane, în general, şi a relaţiilor istorice dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Evanghelică Luterană din Transilvania, în particular.
Produsă la aproape 500 de ani după marea schismă din anul 1054, dintre Biserica Apuseană şi Biserica Răsăriteană, Reforma protestantă, începută în anul 1517 de teologul german Martin Luther, a fost o amplă mişcare de contestare a puterii papale absolute şi o încercare dramatică de a înlocui autoritatea Papei şi a tradiţiei eclesiale, cu autoritatea unică a Sfintei Scripturi (Sola Scriptura), pe care a tradus-o apoi în limba poporului, dar şi de a înlocui doctrina faptelor meritorii, cu suficienţa credinţei (Sola Fide) şi a harului (Sola Gratia), preoţia clericală, primită prin hirotonie, cu preoţia universală, primită prin botez, teologia scolastică raţionalistă, cu o teologie scripturistică, respingând totodată cultul sfinţilor şi al sfintelor icoane.
Confruntarea polemică şi uneori violentă (războaie religioase) dintre creştinii catolici, fideli Romei papale, şi creştinii protestanţi, despărţiţi de Roma, a durat secole de-a rândul, până la mijlocul secolului 20, când polemica a fost înlocuită cu dialogul ecumenic. Confruntarea polemică dintre catolici şi protestanţi a slăbit considerabil unitatea creştină a Occidentului şi parţial, în plan social, a cauzat secularizarea acestuia. Adesea, ambele tabere aflate în conflict religios încercau să-i atragă de partea lor pe creştinii ortodocşi.
Întâlnirea, convieţuirea şi chiar cooperarea creştinilor ortodocşi români cu creştinii luterani de etnie germană s-au realizat mai ales în Translivania. Reformatorul umanist Johannes Honterus a marcat profund istoria luteranismului german din Transilvania.
Începând cu anul 1544, au fost tipărite primele cărți în limba română prin colaborarea dintre sașii din Transilvania, care au acceptat ideile Reformei luterane, și tipografii ortodocși români, precum Filip Moldoveanul sau diaconul Coresi. Tipografii ortodocși români au beneficiat de sprijinul și susținerea materială a sașilor luterani sibieni sau brașoveni, evidențiind în lucrările lor necesitarea dezvoltării culturale a românilor ortodocşi și grija clericilor pentru hrana spirituală a poporului.
Evoluția istorică a relațiilor dintre românii ortodocși și sașii luterani din Transilvania, în secolul al 19 lea, prezintă numeroase interese comune la nivel instituțional, comunitar și al dezvoltării identității etnice şi religioase. Ambele comunități au fost marcate de activitatea și prestigiul celor două mari personalități ecleziastice – mitropolitul ortodox Andrei Șaguna și episcopul luteran Daniel Teutsch.
Îndelungata tradiţie a relaţiilor de convieţuire paşnică şi bună înţelegere, într-un context de pluralism religios, cultural şi etnic, a permis adesea o cooperare culturală şi socială, precum şi o solidaritate practică în situaţii dificile. Aceasta explică şi faptul că Biserica Ortodoxă Română cultivă în prezent un dialog academic şi o bună cooperare cu Biserica Evanghelică Luterană din Germania (EKD).
Într-o Europă tot mai secularizată, tensionată şi fragmentată spiritual este necesară o mărturisire comună a valorilor eterne ale Evangheliei iubirii lui Hristos pentru umanitate şi o conlucrare practică, social-filantropică, în fața suferințelor multiple pentru a împărtăși oamenilor iubirea milostivă sau darnică a Preasfintei Treimi.
Biroul de presă al Patriarhiei Române

Bla, bla, bla.

Am aflat cu tristeţe despre trecerea din această viaţă a Majestăţii Sale Regele Mihai I al României, veste care a îndoliat şi îndurerat pe toţi românii din ţară şi străinătate.
Personalitate remarcabilă în plan naţional şi internaţional, Regele Mihai I al României rămâne în istorie ca simbol al unităţii şi demnităţii poporului român de pretutindeni şi exemplu de curaj, înțelepciune şi devotament în slujirea patriei şi a neamului românesc în vremurile dificile din timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi în perioada de început a regimului comunist din România.
De-a lungul întregii sale vieți în care a reprezentat cu demnitate poporul român, Majestatea Sa a fost un susţinător permanent al Bisericii Ortodoxe Române, participând adesea la slujbele din Catedrala Patriarhală, precum şi la sfinţirea Catedralei mitropolitane din Timişoara, în anul 1946, împreună cu Patriarhul Nicodim.
În aceste momente de întristare, în numele Sfântului Sinod, al clerului şi credincioşilor Bisericii Ortodoxe Române, adresăm sincere condoleanţe Casei Regale a României şi ne rugăm Mântuitorului nostru Iisus Hristos să aşeze sufletul Majestăţii Sale Regele Mihai I al României în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi şi să dăruiască alinare sufletească tuturor celor îndureraţi de trecerea sa din această viaţă.
În toate bisericile din Patriarhia Română se vor înălța rugăciuni pentru odihna sufletului Regelui Mihai.
Veșnica lui pomenire din neam în neam!
Cu părintești condoleanțe și binecuvântare pentru membrii Casei Regale şi pentru toţi cei îndoliaţi,
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat cu prilejul şedinţei solemne comune a Senatului şi Camerei Deputaţilor ale Parlamentului României, dedicată omagierii Majestăţii Sale Regele Mihai I al României, luni, 11 decembrie 2017:
Omagiem astăzi personalitatea luminoasă a Majestății Sale Regele Mihai I al României, pentru marile virtuţi care l-au călăuzit de-a lungul întregii sale vieți: credința în Dumnezeu, iubirea faţă de poporul român, răbdarea în suferinţă, demnitatea în comportament şi puterea de-a ierta pe cei ostili.
Mare personalitate istorică a veacului său, monarh, mareșal al României, veteran al celui de-Al II-lea Război Mondial, eroic în actul de la 23 august 1944, Regele Mihai I al României a fost, în același timp, un credincios statornic al Bisericii Ortodoxe Române, un om cu o credință puternică pe care nu s-a sfiit niciodată să o mărturisească în public, trăind potrivit principiului călăuzitor al Monarhiei Române „Nihil sine Deo” („Nimic fără Dumnezeu”).
Născut la 25 octombrie 1921, în ajunul sărbătorii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir (la orele 19.40), tânărul prinț a fost botezat de către Mitropolitul Primat al României, viitorul Patriarh Miron Cristea, duminică, 22 ianuarie 1922.
În prima parte a copilăriei, definitorie pentru formarea personalității unui om, tânărul principe Mihai s-a bucurat de educația duhovnicească a mamei sale, Regina Elena, o femeie deosebit de credincioasă și evlavioasă. Mai târziu, Regele avea să mărturisească, adesea, faptul că de la mama sa Elena a deprins obiceiul de a se ruga des, de a citi Scriptura, de a frecventa Biserica, de a se spovedi și împărtăşi.
În perioada primei domnii, 20 iulie 1927 – 8 iunie 1930, Regele minor Mihai I s-a bucurat de protecția și grija părintească a Patriarhului Miron Cristea, membru al Regenței Regale, din care mai făceau parte principele Nicolae, unchiul tânărului Rege, și Gheorghe Buzdugan, președintele Înaltei Curți de Casație. Mărturiile vremii și fotografiile care se păstrează arată această relație apropiată dintre Rege și Patriarh ca una dintre nepot și bunic.
Între anii 1932-1940, la clasa palatină organizată special de tatăl său, Regele Carol al II-lea, pentru educația tânărului prinț, devenit Mare Voievod de Alba Iulia, acesta a avut ca profesor de religie pe preotul academician Nicolae M. Popescu, o mare personalitate a epocii, care, împreună cu savanții Nicolae Iorga și Simion Mehedinți, a contribuit mult la formarea intelectuală și spirituală a viitorului Rege.
În toată această perioadă a formării sale, Principele Mihai venea în mod frecvent la Catedrala Patriarhală sau la diferite biserici din București participând la Sfintele Liturghii de Paști, de Anul Nou, de Bobotează, la slujbele de Te-Deum din zilele oficiale, dar și în duminicile obișnuite, însoțit de membri ai Familiei Regale sau de oficialități.
După abdicarea Regelui Carol al II-lea, în ziua de 6 septembrie 1940, Marele Voievod de Alba Iulia, Mihai, a depus jurământul de credință în fața Patriarhului Nicodim Munteanu, la Palatul Regal, după care, în Catedrala Patriarhală din Bucureşti, a primit din mâinile aceluiași Patriarh ungerea cu Sfântul și Marele Mir, devenind Rege al României.
Relațiile Regelui Mihai I cu Biserica se vor intensifica acum și din perspectivă instituțională.
Noul Rege va participa la marile sărbători religioase şi chiar la sfințiri de biserici, ca de pildă în ziua de 6 octombrie 1946, când a avut loc târnosirea Catedralei Mitropolitane din Timișoara, de către Patriarhul Nicodim, Regele Mihai numărându-se între ctitorii acestei noi şi impunătoare catedrale.
În baza prevederilor constituționale, Regele Mihai I va învesti, la Palatul Regal, pe noii ierarhi aleși ai Bisericii Ortodoxe Române: Mitropolitul Tit Simedrea al Bucovinei (1941), Episcopul Veniamin Nistor al Caransebeșului (1941), și alții.
Actul de abdicare forţată, de la 30 decembrie 1947, şi plecarea Regelui Mihai I din România într-un îndelungat și nedrept exil a fost o grea lovitură pentru România, dar şi pentru Biserică, deoarece în anii următori regimul comunist va începe o cruntă perioadă de persecuții împotriva Bisericii şi împotriva celor care manifestau fidelitate sau admiraţie faţă de Monarhie.
În pofida politicii de ștergere a tuturor urmelor care aminteau de contribuția Monarhiei la progresul României, Biserica a găsit soluții inteligente de salvare a inscripțiilor sau pisaniilor în care apărea numele Regelui sau a tablourilor votive ale acestuia, ca de pildă tabloul votiv din Catedrala din Timișoara, din Mănăstirea Sâmbăta de Sus, din biserica de parohie de la Dragoslavele – Argeș, din biserica de la parohia Salcia, jud. Dolj, şi altele.
În exilul îndelungat al Regelui Mihai, credința sa puternică l-a ajutat să treacă răbdător, biruitor și demn peste toate necazurile și nedreptățile îndurate, potrivit propriilor sale mărturisiri. Deşi geografic departe de România, Regele Mihai a continuat să frecventeze Biserica Ortodoxă al cărui fiu spiritual era prin Botez şi care, la Atena, în ziua de 10 iunie 1948, va oficia Cununia sa cu principesa Ana de Bourbon, ca apoi, tot în Biserica Ortodoxă, ei să-şi boteze şi cele cinci fiice.
《VA URMA 》

《continuare 》
 

La doi ani după prăbuşirea regimului comunist, vizita Majestății Sale Regele Mihai, în România, din zilele de 25-27 aprilie 1992, a avut o semnificație profundă. Alungat din România, în anul 1947, de regimul comunist instalat la putere, Regele Mihai revine, după 45 de ani, în anul 1992, în ţară, la Mănăstirea Putna, ctitorie a Sfântului Domnitor Ştefan cel Mare, pentru a participa la Sărbătoarea Paștelui sau a Învierii Domnului, confirmând astfel că, după crucea suferinţei, a sosit învierea sau eliberarea poporului român de sub stăpânirea comunistă ateistă.
De atunci, în ultimele două decenii, prezența Regelui Mihai în România, la marile sărbători creștine sau la diverse evenimente importante din viața Bisericii a devenit una familiară şi mult apreciată de cler şi popor.
A fost la Catedrala Patriarhală şi la Reşedinţa Patriarhală din București, în anii 1997, 2000, 2001 şi 2006. A fost la Catedrala Mitropolitană şi la Reşedinţa Mitropolitană din Iaşi, în anii 1997 şi 1999, a fost la Catedrala Mitropolitană şi Reşedinţa Mitropolitană din Timişoara, în anii 1997, 2002 şi 2008, a fost la Catedrala Mitropolitană şi Reşedinţa Mitropolitană din Craiova, în anii 2005 şi 2007, precum şi la alte Catedrale eparhiale, în care a fost primit cu onoruri bisericești deosebite.
A vizitat multe biserici şi mănăstiri din România, fiind primit cu respect şi mare bucurie. La Mănăstirea Sihăstria de Neamţ a dorit să aibă o întrevedere cu marele duhovnic Cleopa Ilie, care l-a preţuit şi l-a admirat foarte mult pe Rege.
La 15 martie 1998, Regele Mihai a participat, în Paris, la hirotonia Mitropolitului Iosif Pop al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, arătând astfel românilor din Occident legătura sa cu Biserica poporului român.
Apoi, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Iosif i-a devenit duhovnic și confident. La 30 septembrie 2007, Regele Mihai a participat personal la evenimentul întronizării noastre ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, adresând un mesaj celor prezenţi în Palatul Patriarhiei de azi, adică în fostul Palat al Parlamentului României în care Majestatea Sa a fost prezent, în anul 1946, pe când era Rege al României.
Ultimii ani ai vieții Regelui Mihai s-au identificat într-un fel cu viața de rugăciune a călugărului, deoarece fiind înconjurat și îngrijit de maici călugărițe, le cerea acestora să facă pravila lor zilnică de rugăciune cu voce tare, în prezența sa. A fost vizitat adeseori de Mitropolitul Iosif de la Paris şi de preotul ortodox român Adrian Diaconu de la Geneva și Lausanne, cărora le solicita diferite slujbe şi rugăciuni.
Regele Mihai a trăit cu discreție, dar cu intensitate, credința sa în care a fost botezat și pe care a păstrat-o cu multă grijă în toată viața sa ca fiind cea mai prețioasă comoară primită de la mama sa, Regina Elena, şi de la poporul român evlavios. Această credinţă l-a ajutat să fie statornic în iubirea sa faţă de poporul român, de Biserică şi de familie. Totuşi, trebuie să menţionăm că, deşi era un creştin ortodox în cuvânt şi faptă, Regele Mihai era, în acelaşi timp, respectuos faţă de alte culte religioase, fiind un om al păcii interetnice şi interreligioase.
Regele Mihai I al României a militat şi a contribuit intens pentru integrarea României în NATO şi în Uniunea Europeană, pentru că preţuia mult libertatea şi democraţia, dar, după realizarea acestor deziderate, a adresat Parlamentului României, în 25 octombrie 2011, îndemnul de a cultiva, de asemenea, identitatea şi demnitatea naţională, valori pe care Regele Mihai le-a apărat prin exemplul personal în tot timpul vieţii sale.
Prin personalitatea, viaţa şi lucrarea sa, Regele Mihai I al României va rămâne în memoria poporului român o făclie de Înviere în vremuri de răscruce.
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

În cadrul ceremoniilor religioase oficiate cu prilejul înmormântării Regelui Mihai I al României vor exista trei momente în care vor fi trase clopotele catedralelor, mănăstirilor şi bisericilor din întreaga ţară, după cum urmează:Miercuri, 13 decembrie 2017, ora 11:00, la sosirea sicriului cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai I pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă;Sâmbătă, 16 decembrie 2017, ora 12:30, la începutul slujbei de prohodire (înmormântare) din interiorul Catedralei Patriarhale;Sâmbătă, 16 decembrie 2017, ora 18:30, la începutul ceremoniei religioase de îngropare în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală din Curtea de Argeş.
Întrucât spaţiul Catedralei Patriarhale din București este insuficient de încăpător pentru toţi invitaţii, Casa Regală a solicitat Patriarhiei Române ca în interiorul Catedralei şi în spaţiile din imediata ei proximitate să aibă acces doar Familia Regală şi un număr restrâns de invitaţi, în timpul slujbei de prohodire (înmormântare), sâmbătă, 16 decembrie 2017, orele 12:30 – 14:00.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Puteai deschide un topic dedicat regelui, merita mai mult decât artiştii cărora le-ai ascordat mai multă atenţie. :)

Comunicat de presă:
 

Sicriul cu trupul neînsuflețit al Regelui Mihai I a ajuns miercuri în România. Aeronava care a adus trupul Majestăţii Sale defuncte a aterizat pe Aeroportul Otopeni în jurul orei 11:00.
Opt militari ai Brigăzii 30 Gardă au scos sicriul din aeronavă şi, în sunetul fanfarei, a fost aşezat pe cataflacul amenjat pe platforma din faţa Salonului Oficial al Aeroportului.
După intonarea imnului de stat al României şi a imnului regal a fost oficiat un ceremonial religios. Slujba a fost condusă de IPS Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei. Din sobor au făcut parte: arhim. Nectarie Sofelea, Exarh Administrativ al Arhiepiscopiei Bucureştilor, arhim. Policarp Chiţulescu, Directorul Bibliotecii Sfântului Sinod al BOR.

De asemenea, la slujbă a fost prezent IPS Mitropolit Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de grupul psaltic Tronos al Catedralei patriarhale, condus de Arhid. Mihail Bucă.
La ceremonialul militar şi religios au asistat membrii Familiei Regale, demnitari ai statului român şi alte oficialităţi.
Sicriul va fi transportat şi aşezat în Holul de Onoare al Castelului Peleș, unde oficialitățile vor transmite condoleanțe după un program prestabilit pe baza listelor comunicate în prealabil Protocolului Regal.
Astăzi, la ora 18:00, trupul neînsuflețit al Majestății Sale va fi transportat de la Castelul Peleș în Sala Tronului din Palatul Regal (Calea Victoriei, nr. 49-53), unde va ajunge la ora 20:30. Ceremonia va avea caracter privat.
Cei care vor dori să depună flori la catafalcul Majestății Sale vor putea veni la Sala Tronului de la Palatul Regal din București, după următorul program:
Miercuri, 13 decembrie, între orele 21:00 – 24:00;Joi, 14 decembrie, între orele 08:00 – 22:00;Vineri, 15 decembrie, între orele 08:00 – 22:00.
Cei prezenți la Palatul Regal pentru a aduce un ultim omagiu Regelui Mihai I, sunt rugați să respecte un set de reguli impuse de solemnitatea momentului, după cum se precizează în comunicatul Casei Regale.
Sâmbătă, 16 decembrie 2017, la ora 10:30, va fi oficiat în Sala Tronului de la Palatul Regal un scurt serviciu religios. Presa nu va avea acces în Sala Tronului pe durata ceremoniei.
La ora 10:55, sicriul cu trupul neînsuflețit al Regelui Mihai va fi așezat pe un catafalc în Piața Palatului Regal. Acolo va avea loc o scurtă ceremonie religioasă și militară. Accesul publicului în Piața Palatului este liber, în zonele special amenajate pentru participanți. Accesul presei este liber.
De la ora 11:25 la ora 12:15, Cortegiul funerar va merge, cu viteză redusă, pe traseul Piața Palatului Regal – Calea Victoriei – Splaiul Independenței – Piața Unirii – Intrarea pe Dealul Mitropoliei.
De la ora 12:30 la ora 14:00, în Catedrala Patriarhală va avea loc slujba de înmormântare, la care nu vor avea acces publicul și nici presa.
Între ora 14.00 și ora 18.20, cortegiul se va deplasa la Curtea de Argeș.
Sâmbătă, la ora 18.45, va avea loc înhumarea Regelui Mihai I în Noua Catedrală de la Curtea de Argeș. Ceremonia va fi privată, în prezența Custodelui Coroanei, a Familiei Regale a României și a membrilor Familiilor Regale străine prezenți la eveniment. Publicul va avea acces doar în fața porții de intrare în parcul Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului. Presa va avea acces în fața Noii Catedrale de la Curtea de Argeș.

Biroul de presă al Patriarhiei

Comunicat de presă:
 

În cadrul ceremoniilor religioase oficiate cu prilejul înmormântării Regelui Mihai I al României vor exista trei momente în care vor fi trase clopotele catedralelor, mănăstirilor şi bisericilor din întreaga ţară, după cum urmează:Miercuri, 13 decembrie 2017, ora 11:00, la sosirea sicriului cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai I pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă;Sâmbătă, 16 decembrie 2017, ora 12:30, la începutul slujbei de prohodire (înmormântare) din interiorul Catedralei Patriarhale;Sâmbătă, 16 decembrie 2017, ora 18:30, la începutul ceremoniei religioase de îngropare în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală din Curtea de Argeş.
Întrucât spaţiul Catedralei Patriarhale din București este insuficient de încăpător pentru toţi invitaţii, Casa Regală a solicitat Patriarhiei Române ca în interiorul Catedralei şi în spaţiile din imediata ei proximitate să aibă acces doar Familia Regală şi un număr restrâns de invitaţi, în timpul slujbei de prohodire (înmormântare), sâmbătă, 16 decembrie 2017, orele 12:30 – 14:00.
Biroul de Presă al Patriarhiei

În ziua de 18 decembrie 2017, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul căreia au fost luate mai multe hotărâri:Au fost desemnați cei trei ierarhi eparhioți care anual se vor adăuga la membrii de drept ai Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Române (Președintele Sinodului Permanent și Mitropoliții din Țară și străinătate).
Pentru Sinodul Permanent din anul 2018 au fost desemnați Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit onorific Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor și Preasfințitul Părinte Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande.
Sfântul Sinod a adus precizări privind distincția dintre taxe și contribuții benevole oferite de către credincioși pentru funcționarea unităților de cult.
Taxele stabilite de consiliul parohial se referă doar la sumele plătite de credincioși pentru concesionarea și întreținerea locurilor de înmormântare din cimitire.
Contribuțiile benevole reprezintă sumele oferite de credincioși cu ocazia săvârșirii unor Sfinte Taine și ierurgii. Cuantumul acestora este stabilit de către Consiliul Parohial și are în vedere cheltuielile de funcționare a parohiilor.
Sfântul Sinod a reiterat interdicția condiționării oficierii de către preot a slujbei înmormântării de plata vreunei taxe mai ales în cazul familiilor sărace, dar parohiile consideră necesare contribuțiile benevole ca donație din partea familiei pentru întreținerea bisericii parohiale. În aceste cazuri, preotul trebuie să elibereze chitanțe familiilor care au donat banii respectivi.
Sfântul Sinod a aprobat înființarea programului de licență Artă Sacră în cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, începând cu anul universitar 2018-2019.Sfântul Sinod a aprobat noile steme ale următoarelor eparhii: Arhiepiscopia Craiovei, Arhiepiscopia Tomisului, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Episcopia Ortodoxă Română a Ungariei, Episcopia Daciei Felix și Episcopia Ortodoxă Română a Canadei.Totodată, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat act cu apreciere de referatul Sectorului relații bisericești, interreligioase și comunități bisericești externe al Administrației Patriarhale privind participarea delegației Bisericii Ortodoxe Române, conduse de Patriarhul României, la evenimentele organizate la Moscova în perioada 2-5 decembrie 2017 cu prilejul sărbătoririi centenarului restabilirii Patriarhiei în Biserica Ortodoxă Rusă.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române

În toate bisericile şi mănăstirile ortodoxe din ţară şi străinătate ale Patriarhiei Române va fi oficiată vineri, 22 decembrie 2017, o slujbă de pomenire a eroilor care s-au jertfit în decembrie 1989 pentru libertatea, credinţa şi demnitatea poporului român.
Slujba de pomenire a eroilor din decembrie 1989 de la Catedrala patriarhală va fi oficiată de la ora 12.00.
În zilele de 21 şi 22 decembrie 2017, la cimitirele, monumentele şi troiţele închinate eroilor din decembrie 1989 din întreaga ţară, ierarhi, preoţi şi diaconi vor oficia slujbe de pomenire a celor care şi-au jertfit viaţa în urmă cu 28 de ani, pentru libertatea poporului român.
În Bucureşti, slujbe de pomenire ale eroilor din decembrie 1989 vor fi oficiate la:
Troiţa din CimitirulEroilor Revoluţiei (cartierul Pieptănari, sector 4), 21 decembrie 2017, ora 10.00;Troiţele de la Piaţa Universităţii, 21 decembrie 2017, ora 12.30;Monumentul pentru Cinstirea Eroilor Revoluţiei (Piaţa Revoluţiei), 22 decembrie 2017, ora 9.00;Troiţa de la Radio, 22 decembrie 2017, ora 10.00;Troiţa de la Televiziune, 22 decembrie 2017, ora 11.00Troiţa Paraşutiştilor din curtea Televiziunii, 22 decembrie 2017, ora 11.30.
Slujbe de pomenire ale eroilor din decembrie 1989 vor mai fi oficiate de asemenea la Monumentul Eroilor căzuţi la Revoluţie (bulevardul Timişoarei, sector 6 Bucureşti) şi la Monumentul Eroilor Jandarmi (Aeroportul Internaţional Henri Coandă-Otopeni).
Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Cu prilejul Sărbătorii Nașterii Domnului, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, transmite un mesaj tuturor românilor.
Patriarhul îndeamnă la milostenie, întrucât Sărbătoarea Crăciunului este sărbătoarea milostivirii și a bucuriei. Cel care dăruiește semenilor săi umple sufletul său de iubirea milostivă a lui Dumnezeu.
În această perioadă, insistă Preafericirea Sa, suntem chemați să oferim mai mult ajutor celor aflați în nevoi și să răspândim în jurul nostru pace și bucurie din pacea și bucuria lui Hristos.
Sărbătoarea Nașterii Domnului sau Crăciunul este Sărbătoarea în care prăznuim iubirea smerită a lui Dumnezeu față de oameni. Dumnezeu Cel veșnic trimite pe Fiul Său în lume ca să mântuiască lumea. Hristos Domnul Se face om pământean pentru ca pe pământeni să-i ridice la viață veșnică cerească. Se naște din Fecioara Maria prin lucrarea Duhului Sfânt ca să sfințească umanitatea din interiorul ei. Se naște într-o peșteră a pământului pentru a sfinți pământul din interiorul lui.
Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos la Betleem ne arată legătura dintre cer și pământ, dintre îngeri și oameni. Atunci au cântat îngerii «Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, pe pământ pace, între oameni bunăvoire».
Prin urmare, Sărbătoarea Nașterii Domnului este o sărbătoare a preaslăvirii lui Dumnezeu Care Se face om din iubire pentru oameni și pentru mântuirea lor, o sărbătoare a păcii sufletești, o sărbătoare a bucuriei sau a bunei voiri între oameni.
De aceea, cu prilejul Sărbătorii Nașterii Domnului oferim daruri celor dragi și celor care sunt neajutorați. Oferim daruri ale iubirii noastre ca răspuns la iubirea lui Dumnezeu pentru noi. Cu alte cuvinte, Sărbătoarea Crăciunului este sărbătoarea milostivirii și, în același timp, a bucuriei. Cel care dăruiește semenilor săi umple sufletul său de iubirea milostivă a lui Dumnezeu.
Cu prilejul acestei mari sărbători a creștinătății ne gândim în mod deosebit la românii din țară, dar și din afara țării, la românii de lângă granițele actuale ale României, dar și la românii din diaspora. Îi pomenim în rugăciunile noastre și trebuie să arătăm semne de frățietate și de comuniune românească.
De asemenea, în aceste zile suntem chemați să ajutăm pe cei săraci, pe cei bătrâni, pe oamenii bolnavi, însingurați și neajutorați, să răspândim în jurul nostru pace și bucurie din pacea și bucuria lui Hristos.
Cu prilejul Sărbătorii Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, Anului Nou și Botezului Domnului vă dorim tuturor sănătate și mântuire, pace și bucurie, întru mulți și binecuvântați ani!
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Cu prilejul Anului Nou 2018 vă dorim tuturor sănătate și mântuire, pace și bucurie întru mulţi şi binecuvântaţi ani!
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Bucureşti, 30 decembrie 2017
Sanctităţii Sale Tawadros II,
Papa şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Copte
Sanctitatea Voastră,
Am aflat cu durere şi îngrijorare despre atentatul terorist comis vineri, 29 decembrie 2017, în apropierea bisericii creştine copte Mar Mina din Cairo, care a cauzat moartea a nouă persoane şi rănirea altora.
În numele ierarhilor, clericilor şi credincioşilor Bisericii Ortodoxe Romane, transmitem sentimente de compasiune familiilor celor ucişi sau răniţi şi ne rugăm pentru sufletele celor decedaţi, ca Hristos-Domnul, Cel Răstignit şi Înviat, să le odihnească în lumina iubirii Sale.
În aceste momente de mare durere, exprimăm solidaritatea noastră cu Biserica Ortodoxă Coptă şi ne rugăm ca pacea să înlocuiască violenţa, iar religia să nu fie semn al morţii, ci al vieţii şi înţelegerii între oameni.
Cu stimă şi dragoste în Hristos Domnul,
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2018 drept Anul Omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 pe tot cuprinsul Patriarhiei Române.
Credința creștină este, încă de la apariția poporului român în istorie, principalul element constitutiv al conștiinței de sine a românilor, al identității românești, alături de latinitate sau romanitate.
Este o realitate istorică incontestabilă faptul că etnogeneza românească și creștinarea au fost două procese concomitente și convergente. Încreştinaţi sau creștinați, adică uniți cu Hristos prin Botez, pe când se formau ca popor nou în istorie, românii poartă în sufletele lor pecetea tainei Crucii și Învierii lui Hristos, trăind ritmic istoria ca pe o Cruce și o Înviere, suferință și speranță, întristare și bucurie.
Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuție majoră la promovarea conștiinței identităţii şi a unității spirituale a neamului românesc.
Ea a cultivat cu insistență în sufletele credincioșilor români conștiința că au aceeași obârșie, ca neam, aceeași limbă romanică (neolatină) și aceeași credință creștină. Altfel spus, adevărul originii daco-romane și al latinității limbii sau adevărul „romanităţii românilor” a fost conștientizat în Biserică și transmis de ierarhi, preoți și diaconi prin predici, dar mai ales prin tipărirea cărților bisericești și difuzarea lor în toate provinciile locuite de români, inclusiv în Transilvania.
În predosloviile sau prefețele tipăriturilor importante întâlnim adesea afirmarea originii romane și unității de credință a românilor. Toți clericii tipografi au avut conștiința că tipăriturile lor sunt adresate întregii seminții românești.
După ce limba română orală a luat forma scrisului, ea a fost folosită pentru a traduce textul Sfintei Scripturi din limba greacă, în limba vie a poporului român. Când a devenit și limbă de cult sau liturgică, limba română a dobândit statutul de limbă de cultură şi civilizație creștină. Liturghia săvârșită în limba română în toate provinciile locuite de români a devenit, astfel, un factor de unificare spirituală etnică, de promovare a conştiinţei identității și unităţii naționale, dar și a culturii românești.
Mihai Eminescu, cunoscând rolul Bisericii și al credinței creștine în dezvoltarea culturii și a limbii române ca veșmânt viu al învățăturilor de credință și al cultului liturgic, a numit Biserica Ortodoxă Română „maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii și unitatea etnică a poporului”[1].
Biserica Ortodoxă Română a slujit întotdeauna poporul român și a sprijinit aspirațiile lui. În acest sens, marele istoric Nicolae Iorga scria: „Mitropoliții, episcopii, egumenii și așa de adesea ori și smeriții călugări ori umilii preoți de mir au dat poporului, ei singuri aproape, toată învățătura, au înzestrat neamul cu o limbă literară, cu o literatură sfântă, cu o artă în legătură cu gustul și nevoile lui, au sprijinit Statul fără să se lase a fi înghițiți de dânsul, au călăuzit neamul pe drumul pământului fără a-și desface ochii de la cer (…), dând istoriei noastre cărturari, caligrafi, sculptori în lemn, argintari, oameni de Stat, ostași, mucenici și sfinți”[2].
Cultivând conștiința unității de credință și neam, Biserica Ortodoxă Română a contribuit la pregătirea marilor evenimente istorice, având ca scop unitatea naţională a românilor, şi anume: Unirea Principatelor din 1859, obținerea Independenței de stat a României (1877-1878) și Marea Unire din 1918, decisivă pentru constituirea statului național unitar România.
Sărbătorim în acest an, 2018, împlinirea Centenarului de la înfăptuirea Unirii Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Regatul României, în anul 1918, după încheierea Primului Război Mondial. Intrarea României în această conflagrație mondială (4/17 august 1916) a urmărit, de fapt, întregirea neamului românesc și făurirea statului național unitar.
În cei doi ani de război, clerul ortodox român a fost foarte activ: o parte a clerului ortodox român din Regatul României a însoțit trupele române pe câmpurile de luptă, o altă parte a rămas alături de credincioșii din teritoriile româneşti ocupate de trupele germane și bulgare, iar mulți monahi și monahii din mănăstiri s-au angajat ca voluntari în serviciile sanitare ale Armatei române.
În 27 martie/9 aprilie 1918, la Chișinău, Sfatul Țării a hotărât cu majoritate de voturi Unirea Basarabiei cu România. În cuvântul regelui Ferdinand, rostit în cadrul dejunului oficial de la Palatul Regal din Iași, oferit în cinstea delegației basarabene, era menționată importanța momentului: „V-ați alipit în timpuri grele pentru Țara Mamă, ca un copil tânăr, însă cu inima adevărat românească. Salutăm în voi o parte frumoasă a unui vis care niciodată nu se va șterge (…) Trăiască copilul cel mai mic, dar poate cel mai voinic, al României Mari”[3].
La 15/28 noiembrie 1918, în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuți, s-au desfășurat lucrările Congresului General al Bucovinei, care a hotărât „Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”[4].
Desăvârşirea României mari a fost înfăptuită prin proclamarea Unirii Transilvaniei cu România, în 18 noiembrie /1 decembrie 1918, la Alba Iulia. Cele două Biserici românești din Transilvania, Ortodoxă și Greco-Catolică, dincolo de anumite suspiciuni și neînțelegeri între ele, au contribuit mult la efortul de emancipare națională.
În dimineața zilei de 1 decembrie 1918, la sfârșitul Sfintei Liturghii, săvârșite în biserica ortodoxă din Alba Iulia, episcopul Miron Cristea al Caransebeşului, a citit rugăciunea pentru dezrobirea neamului românesc. Cuprinsul profund al rugăciunii rostite a creat o emoție foarte puternică în rândul celor prezenți, încât întreaga biserică a intonat apoi imnul Deșteaptă-te, române. Se spune că atunci: „nu era nici un ochiu uscat. Din ochii tuturor curgeau sfintele lacrimi ale învierii noastre naționale”[5].
Ședința Adunării Naționale Constituante s-a încheiat cu un cuvânt festiv al episcopului ortodox Ioan I. Papp al Aradului, care accentua ideea potrivit căreia clerul și poporul sunt „una în cugete și simțiri, sunt una în dorințele și aspirațiunile naționale”[6].
Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a avut urmări pozitive pentru noul stat român întregit și pentru Biserica Ortodoxă Română. La 18/31 decembrie 1919, în scaunul vacant de mitropolit primat al României a fost ales episcopul Caransebeșului, Miron Cristea, care, în anul 1925, a devenit primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, urmând apoi desfășurarea procesului de organizare unitară a Bisericii din întreaga Românie.
La 15 octombrie 1922, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba Iulia, regele Ferdinand I și regina Maria au fost încoronați ca suverani ai României Mari, act ce simboliza unirea tuturor românilor „de la Nistru până la Tisa” sub același sceptru.
Comemorarea făuritorilor Marii Uniri și a contribuției istorice majore a acestora la îndeplinirea idealului național de unitate constituie o ofrandă de recunoștință, dar și prilej pentru generația actuală de a cunoaște mai bine virtuțile lor, de a le prețui și a le pune în lucrare, fiind chipuri de lumină și întărire spirituală pentru viața și lucrarea Bisericii astăzi.
După Revoluția din decembrie 1989, ziua de 1 decembrie 1918 a devenit Ziua Națională a României, Ziua Unității și Demnității Naționale a Românilor. Întrucât unitatea teritorială realizată în anul 1918 nu mai este astăzi pe deplin aceeași, trebuie să sporim mai mult comuniunea cu frații noștri români din apropierea granițelor actuale ale României și cu românii de pretutindeni. De asemenea, trebuie să apărăm și să cultivăm unitatea de credință și neam, pentru a promova demnitatea poporului român în dialog și cooperare cu celelalte popoare ale lumii.
Prin milostivirea lui Dumnezeu, cu rugăciunile Maicii Domnului și ale tuturor sfinților, prin dărnicia clerului și credincioșilor din Patriarhia Română, dar și a Guvernului României, a municipiului Bucureşti şi a unor primării şi consilii judeţene din ţară, în ziua de 30 noiembrie 2018, la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, va fi sfințită Catedrala Națională, acest edificiu nou fiind o necesitate liturgică practică, dar și un simbol al spiritualității românești.
Catedrala Mântuirii Neamului sau Catedrala Națională, cu hramul principal Înălțarea Domnului și Ziua Eroilor, unește simbolic iubirea faţă de Dumnezeu a unui popor creştin, jertfelnic şi darnic, cu recunoștința pe care o datorăm permanent Eroilor Neamului.
Ne rugăm Preasfintei Treimi să ne dăruiască tuturor bucuria comuniunii frățești în păstrarea dreptei credințe, a unității și a demnității noastre naționale.
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Note:
[1] Timpul, 14 august 1882, în: Mihai Eminescu, Opere, vol. 13, Bucureşti, Ed. Academiei, 1989, pp. 168-169.
[2] Nicolae Iorga, Istoriei Bisericii româneşti şi a vieţii religioase a românilor, vol. I, ediţie revăzută şi adăugită, Bucureşti, Ed. Ministeriului de Culte, 21928, p. 4.
[3] „Basarabenii în Iași și toastul Sfatului Țării la palatul Regal”, Mișcarea, 1 aprilie 1918, apud I. Agrigoroaiei, „Marea Unire”, în: Gheorghe Platon (coord.), Istoria Românilor, volumul VII, tom II, Ed. Enciclopedică, București, 2003, p. 496.
[4] 1918 la români. Desăvârșirea unității național-statale a poporului român. Documente externe. 1916-1918, vol. 2, București, 1983, p. 1240, apud I. Agrigoroaiei, „Marea Unire”, p. 506.
[5] Biserica și Școala, XLII (1918), 47, p. 2.
[6] Biserica și Școala, XLII (1918), 49, p. 1.

Miercuri, 24 ianuarie 2018, se împlinesc 159 de ani de la Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859), moment deosebit din istoria poporului român, înfăptuit la Bucureşti de Adunarea Electivă a Munteniei, care a ales domnitor al Ţării Româneşti pe Alexandru Ioan Cuza, într-o clădire a Bisericii Ortodoxe Române de pe Dealul Mitropoliei, pe locul căreia se află astăzi Palatul Patriarhiei.
De aceea, la Sfânta Liturghie oficiată miercuri, 24 ianuarie 2018, în Catedrala Patriarhală, vor fi pomeniţi Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropoliţii Nifon al Ţării Româneşti şi Sofronie Miclescu al Moldovei, precum şi ceilalţi făuritori ai Unirii Principatelor Române.
După Sfânta Liturghie, începând cu ora 10.00, va fi oficiată slujba de Te Deum ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru realizarea acestui act fundamental din istoria noastră naţională, la care Biserica Ortodoxă Română a contribuit în mod semnificativ.
Totodată, în ziua de 24 ianuarie 2018, ierarhii şi preoţii Bisericii Ortodoxe Române vor oficia slujba de Te Deum în toate bisericile din Patriarhia Română, în memoria celor care au contribuit la realizarea Unirii Principatelor, iar la sfârșitul slujbei, la toate bisericile, vor fi trase clopotele timp de un minut.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Academia Română şi Patriarhia Română organizează în ziua de miercuri, 24 ianuarie 2018, Sesiunea de comunicări științifice „Unirea Principatelor Române, temelie a Marii Uniri de la 1918”.
La acest important eveniment, care va avea loc la Palatul Patriarhiei, vor participa Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preşedintele României, Domnul Klaus Iohannis, Președintele Academiei Române, Domnul Academician Cristian Hera, şi Domnul Academician Dan Berindei, care vor susţine câte un cuvânt în deschiderea Sesiunii ştiinţifice.
Programul evenimentului este următorul:
Orele 815 – 1000: Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală.Orele 1000 – 1020: Te-Deum în Catedrala Patriarhală.Orele 1025 – 1040: Depunere coroane de flori la statuia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza.Orele 1045 – 1300: Sesiunea de comunicări științifice şi lansarea unor volume apărute la Editura Basilica – în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Sinodul Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei s-a întrunit marţi la Reşedinţa Patriarhală sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. În cadrul şedinţei a fost aprobată propunerea ca Sfânta Cuv. Matrona din Moscova să fie introdusă în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.
Pentru finalizarea demersurilor este necesară validarea din partea Sfântului Sinod care se va întruni în viitorul apropiat în şedinţă de lucru.
Sfânta Matrona a fost canonizată de Biserica Ortodoxă a Rusiei în anul 1999. Aflat în Moscova în luna decembrie a anului trecut, la festivităţile prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la restabilirea patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă, Părintele Patriarh Daniel a slujit la mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Moscova unde se află moaştele sfintei Matrona.
Părintele Patriarh Daniel a adus cinstire moaștelor Sfintei Matrona
În cadrul şedinţei de marţi a Sinodului Mitropolitan au fost definitivate slujbele şi acatistele unor sfinţi care urmează să fie înaintate Sfântului Sinod:
Acatistul Sfântului Mare Mucenic Hristosfor;Slujba şi Acatistul Sfinţilor Claudiu, Sempronian, Castor şi Nicostrat;Slujba şi Acatistul Sfinţilor 26 mucenici din Goţia;Acatistul Sfântului Apostol şi Evanghelist Luca;Slujba şi Acatistul icoanei Maicii Domnului „Siriaca” de la Mănăstirea Ghighiu.
De asemenea, pe ordinea de zi s-a aflat introducerea de amendamente la Regulamentul Organismelor Centrale din Biserica Ortodoxă Română şi la Regulamentul Administrării Bunurilor Bisericeşti, precum şi alte aspecte de ordin administrativ.
În timpul şedinţei ierarhii au numit un membru titular pentru consistoriul Superior Bisericesc şi au fost stabilite anumite aspecte organizatorice privind tabăra pentru tineret „Tradiţie şi noutate”.
La şedinţa Sinodului Mitropolitan din data de 6 februarie, prezidată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, au participat următorii ierarhi:
Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și exarh patriarhal,Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului,Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului,Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos,Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor,Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului,Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului,Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii,Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei,Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Potrivit Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, Mitropolitul, împreună cu Arhiepiscopii, Episcopii, precum şi Episcopii vicari şi Arhiereii vicari de la Eparhiile sufragane alcătuiesc Sinodul Mitropolitan.

Membrii Consiliului Național Bisericesc s-au întrunit marți în ședință anuală sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. În cadrul ședinței care se desfășoară în aceste momente la Reședința Patriarhală este evaluată activitatea Bisericii din anul trecut și sunt stabilite propuneri pentru anul în curs.
Părintele Patriarh a prezentat raportul sinteză privind activitățile din Patriarhia Română în anul 2017, raport în care a precizat stadiul lucrărilor realizate la Catedrala Mântuirii Neamului și a spus că festivitătile legate de sfințirea locașului de cult vor dura cinci zile, din 25 până în 30 noiembrie.
De asemenea, Preafericirea Sa a anunțat că în data de 25 noiembrie 2018 va veni la București Patriarhul Ecumenic Bartolomeu pentru a participa la sfințirea Catedralei Naționale.
Miercuri se vor întruni la Palatul Patriarhiei membrii Adunării Naționale Bisericești, organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române. Adunarea este alcătuită din aproape 150 de persoane, câte trei reprezentanți ai fiecărei eparhii, un cleric și doi mireni. Ei vor aproba raportul întocmit de Consiliul Național Bisericesc și vor formula propuneri pentru dezvoltarea activităților Bisericii.
Evaluările și rapoartele făcute în aceste zile vor fi prezentate membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care se vor reuni joi în ședință de lucru.
Știre în curs de actualizare…

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu va participa la sfinţirea Catedralei Naţionale, a anunţat marţi Părintele Patriarh Daniel în cadrul şedinţei Consiliului Național Bisericesc întrunit la Reşedinţa Patriarhală.
Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, a fost invitat verbal de Părintele Patriarh Daniel în timpul Sfântului și Marelui Sinod care a avut loc în Creta în anul 2016, apoi prin intermediul unei scrisori oficiale.
Anul trecut, Patriarhul Ecumenic și-a exprimat dorința de a participa la acest eveniment deosebit de important pentru Ortodoxia românească într-un interviu acordat postului de televiziune al Patriarhiei Române.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, încă de anul trecut, după Sfântul și Marele Sinod din Creta, m-a chemat să iau parte la târnosirea acestei Catedrale. De fiecare dată, când revin în România, pentru mine este un prilej special de bucurie, veselie și cinstire, cu atât mai mult atunci când voi veni, dacă mă voi învrednici să vin, la un eveniment atât de mare și istoric, cum va fi inaugurarea noii Catedrale Patriarhale în inima Bucureștilor, spunea Sanctitatea Sa în interviul din 27 august 2017.
Festivitătile legate de sfințirea locașului de cult vor dura cinci zile, din 25 până în 30 noiembrie, a evidenţiat astăzi Patriarhul Daniel care prezentat şi stadiul actual al lucrărilor la Catedrala Naţională.
„Au fost realizate în proporție de 80% lucrările de execuție a suprastructurii Catedralei Naționale, între cotele + 36,00 – + 62,00 metri”, a spus Preafericirea Sa.

Sfântul Sinod se va întruni joi în ședință de lucru la Reşedinţa Patriarhală. Înscrierea Sfintei Cuvioase Matrona în calendarul BOR şi alegerea de arhierei vicari sunt pe ordinea de zi a şedinţei care va fi prezidată de Patriarhul Daniel.
‘Sfântul Sinod are pe ordinea de zi peste 30 de temeiuri ale vieţii bisericeşti şi vor fi şi două alegeri de arhiereu vicar la două eparhii din afara graniţelor ţării’, a declarat pentru Trinitas Tv Părintele Ionuţ-Gabriel Corduneanu, Vicar administrativ patriarhal.
Iniţiativa introducerii Sf. Matrona din Moscova în calendar a aparţinut ierarhilor Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei care au făcut recent această propunere.
Tot în cadrul ultimei şedinţe a Sinodului Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei au fost definitivate slujbele şi acatistele anumitor sfinţi care vor fi înaintate mâine Sfântului Sinod spre aprobare.
Miercuri, membrii Sfântului Sinod au participat la şedinţa Adunării Naţionale Bisericeşti în timpul căreia au fost aprobate hotărârile ANB şi raportul CNB.
Sfântul Sinod este cea mai înaltă autoritate a Bisericii Ortodoxe Române, în toate domeniile ei de activitate. Acesta este compus din Patriarh, toți mitropoliții, arhiepiscopii, episcopii eparhioți, episcopii-vicari și arhiereii-vicari în funcție.

În ziua de 15 februarie 2018, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
În cadrul acestei ședințe a avut loc alegerea Arhiereului-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei și a Arhiereului-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei.
Sfântul Sinod l-a ales prin vot secret pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Atanasie (Tudor) Rusnac ca Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei. Noul Arhiereu-vicar va purta titulatura Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania.
De asemenea, Sfântul Sinod l-a ales prin vot secret pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Teofil (Petru) Roman ca Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei. Noul Arhiereu-vicar va purta titulatura Preasfințitul Părinte Teofil de Iberia.
În cadrul aceleiași ședințe au fost luate și alte hotărâri, dintre care amintim:
A fost completată tematica omagială și comemorativă a anului 2018 „Anul omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918” cu un nou capitol: Consecințele Marii Uniri. Lumini de Centenar: moștenitori și fructificatori ai Marii Uniri timp de 100 de ani.
Vor fi evidențiate astfel personalitățile care prin realizările lor au fructificat acest mare moment al istoriei noastre naționale, ctitori de lăcașuri de cult, promotori și apărători ai culturii, spiritualității și educației creștine românești.
În contextul Anului Centenarului 2018, Sfântul Sinod încurajează intensificarea programelor pastorale, culturale și spirituale de promovare a unității de credință și de neam în comunitățile ortodoxe românești din afara României, în special folosirea limbii române în cultul divin, în activitățile cu tineretul și în familie.Având în vedere contribuția Bisericii la promovarea unei educații pentru unitate și demnitate națională s-a luat hotărârea ca Centrele eparhiale să continue oferirea sprijinului financiar și material unităților școlare care au nevoie de reparație, renovare și dotare.Întrucât activitățile culturale și artistice desfășurate în lăcașurile de cult pot provoca tendințe de auto-secularizare a spațiului sacru din Biserica Ortodoxă Română, Sfântul Sinod stabilește ca aceste activități culturale să fie organizate în alte spații ale parohiilor, sau în spații publice închiriate pentru acest scop.Filmările în lăcașurile de cult vor fi realizate doar cu acordul Centrelor eparhiale și numai în cazurile în care se dorește evidențierea patrimoniului liturgic și arhitectural-istoric al respectivelor Biserici. La fel, transmiterea în direct pe internet a slujbelor din biserici va fi realizată doar cu acordul Centrelor eparhiale, cu obligația respectării normelor liturgice și tipiconale.A fost aprobată înscrierea în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, începând cu anul 2019, a pomenirii Sfintei Matrona de la Moscova, cu zi de prăznuire în data de 2 mai;De asemenea, a fost aprobată înscrierea în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, începând cu anul 2019, a cinstirii Sfintei Icoane a Maicii Domnului – Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu din Arhiepiscopia Bucureștilor în ziua praznicului Izvorului Tămăduirii. Au fost aprobate și textele Acatistului și Slujbei Sfintei Icoane a Maicii Domnului – Siriaca.A fost aprobat textul Acatistului și al Slujbei Sfinților Mc. Claudiu, Castor, Sempronian și Nicostrat (9 noiembrie) și cele ale Sfinților 26 de Mucenici din Goția (26 martie). De asemenea, au fost aprobate și textele a două Acatiste, anume Acatistul Sf. Apostol și Evanghelist Luca (18 octombrie) și cel al Acatistului Sf. Mc. Hristofor (9 mai).
Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Vot secret...mda, sigur...si s-a votat intre cine si cine? cine au fost contracandidatii? sau cum a fost? Nu au fost...Noi, fiii duhovnicesti ai parintelui Teofil stim din luna noiembrie ca va pleca arhiereu vicar in Spania in locul vacantat de PS Ignatie...Doar se astepta numirea oficiala...
Of, of...e voia Domnului, asa e...insa la catedrala din Cluj e jale si tristete; ne lasa orfani.

Sincer îmi pare rău să aud astfel de cuvinte , dar sunt sigur ca Dumnezeu veghează asupra voastră și a noastră in general .
Nadejde și credință :)

După alegerea ca arhierei vicari în ședința de joi a Sfântului Sinod, Arhimandriții Atanasie Rusnac și Teofil Roman au oferit câteva declarații privitor la misiunea care îi așteaptă în diaspora, în noile slujiri din Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, respectiv a Spaniei și Portugaliei.
Arhim. Atanasie (Tudor) Rusnac, arhiereu vicar ales al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, a mulțumit lui Dumnezeu și ocrotitorului său spiritual, Sfântul Atanasie cel Mare, „pentru toate binecuvântările pe care le-a primit în această zi”. De asemenea și-a exprimat aprecierea față de Părintele Patriarh și de membrii Sf. Sinod, dar în special i-a mulțumit duhovnicului său, PS Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei.
Potrivit Radio Trinitas, Arhim. Atanasie a spus că situația Eparhiei Ortodoxe Române a Italiei îi este deja cunoscută, fiind acolo de zece ani, alături de PS Siluan. Din 2011 și până în prezent a îndeplinit funcția de Vicar Eparhial al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei.
Referitor la misiunea pe care o va avea, noul arhiereu vicar ales a declarat: „Trebuie să continuăm să facem același lucru: să fim alături de oameni, de credincioși, de bolnavi, săraci, întemnițați, de cei care au nevoie de un cuvânt de mângâiere, să facem slujirea lui Dumnezeu cu inimă deschisă și în același spirit de misionarism, dând totul pentru Dumnezeu și mai puțin pentru noi”.
Arhim. Atanasie a transmis un mesaj clericilor și credincioșilor din Eparhie cărora le-a mulțumit pentru rugăciune și încurajare.
Noul vicar le-a spus clericilor din eparhie că speră la „o împreună-lucrare, o co-responsabilizare și la o misiune care să fie mai aproape de oameni, mai aproape de familiile preoților”, iar credincioșilor le-a dorit „un post binecuvântat” și a mărturisit că dorește să fie alături de ei la Înviere.
Noul arhiereu vicar va purta titulatura Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania.
Arhim. Teofil (Petru) Roman, arhiereu vicar ales al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, a spus că „primește chemarea PS Timotei și alegerea Sf. Sinod ca fiind chemarea și alegerea Domnului Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos”.
Noul arhiereu vicar ales și-a exprimat de asemenea mulțumirea față de Dumnezeu și față de cei care l-au ajutat să ajungă în acest moment între care și duhovnicului său, PS Vasile Someșanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.
Întrebat fiind ce perspective are asupra viitorului, Arhim. Teofil a spus: „Cred că numai Dumnezeu știe ce mă așteaptă și pe aceasta mă bazez la acest început de drum”. Noul arhiereu vicar ales a afirmat că merge în ținuturile Spaniei și Portugaliei după voia lui Dumnezeu spre a sluji Sfintei Sale Biserici și „spre a-i face ascultare Preasfințitului Părinte Timotei”.
Arhim. Teofil a spus că speră ca întâlnirea cu credincioșii din diaspora să fie una frumoasă și a mărturisit că se gândește în acest moment „mai mult la credincioșii de la Cluj care rămân triști” după plecarea sa.
Noul arhiereu vicar ales a fost din 2008 eclesiarhul Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca și timp de douăzeci de ani colaborator al postului de radio „Renașterea” al Arhiepiscopiei Clujului.
Noul arhiereu vicar va purta titulatura Preasfințitul Părinte Teofil de Iberia.

Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca, în lăcaşurile de cult, să fie interzise desfăşurarea şi filmarea activităţilor culturale şi artistice, pe motiv că acestea "pot provoca tentinţe de auto-secularizare" a spaţiului bisericesc. Vor fi acceptate filmările la nunţi sau botezuri.
"Întrucât activităţile culturale şi artistice desfăşurate în lăcaşurile de cult, pot provoca tendinţe de auto-secularizare a spaţiului sacru din Biserica Ortodoxă Română, Sfântul Sinod stabileşte ca aceste activităţi culturale să fie organizate în alte spaţii ale parohiilor sau în spaţii publice închiriate pentru acest scop", reiese dintr-un comunicat de presă transmis de Patriarhia Română.
De asemenea, vor fi acceptate filmări care au ca scop promovarea istoriei şi patrimoniului bisericii respective.
"Filmările în lăcaşurile de cult vor fi realizate doar cu acordul Centrelor eparhiale şi numai în cazurile în care se doreşte evidenţierea patrimoniului liturgic şi arhitectural-istoric al respectivelor Biserici. La fel, transmiterea în direct pe internet a slujbelor din biserici va fi realizată doar cu acordul Centrelor eparhiale, cu obligaţia respectării normelor liturgice şi tipiconale", mai reiese din comunicatul instituţiei.
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române a explicat, că vor fi acceptate filmărille făcute în cadrul unor evenimente de familie aşa cum sunt nunţile sau botezurile.
"Hotărârea Sinodului nu are legătură cu filmările făcute de persoane private cu ocazia unor evenimente importante din viaţa familiei, aşa cum este Botezul şi Sf. Cununie, ci face referire exclusiv la spectacole (teatru, concerte simfonice, operă) sau filmări ale unor scene de film. Spaţiul bisericii e unul eminamente liturgic, nu artistic. Biserica rămâne desigur implicată in colaborarea cu cei care organizează asemenea acte culturale, dar doreşte respectarea graniţei între un spaţiu sacru şi un spaţiu secular pentru a evita amestecarea registrelor", a menţionat Vasile Bănescu.

În legătură cu apariția în presă a unei informații false legate de presupusa intenție a Patriarhiei Române de a construi unul sau mai multe imobile rezidențiale pe un teren din zona Pajura care îi aparține, facem următoarele necesare precizări:
Terenul în cauză este proprietatea Patriarhiei Române, fiind cumpărat în anul 2006, iar pe o parte din el funcţionează Așezământul social Justinian Patriarhul, care este un centru comunitar compus din două unități de asistență socială licențiate care figurează în Registrul furnizorilor de servicii sociale:
Centru de găzduire în regim de urgență pentru victimele violenței domestice, în cadrul căreia anual aproximativ 100 de persoane abuzate (mame cu copii) beneficiază de servicii sociale în regim de urgență
şi
Centru de zi pentru copii, care are 30 de beneficiari – copii proveniți din familii defavorizate aflate în evidența Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1.
Cât priveşte demersul Patriarhiei Române, acesta vizează doar terenul din spatele Așezământului social Justinian Patriarhul şi constituie o solicitare de revenire la PUZ-ul inițial, de teren cu destinaţie rezidențială, aşa cum a fost anterior construirii unui mare centru comercial din zonă. Actuala solicitare, perfect legală, a Patriarhiei Române, urmăreşte scoaterea din categoria regimului industrial şi trecerea în cel rezidenţial a terenului respectiv, cu un regim de înălţime mai mare, raportat la zonă.
Scopul este acela de a se ajunge la o valoare corectă a terenului, pentru o eventuală vânzare a acestui teren, exclusiv în scopul de a organiza şi susține activitățile social-filantropice şi culturale ale centrelor Patriarhiei Române din Bucureşti şi Ilfov. Dacă pe acel teren va fi construit un imobil, acesta nu va aparține Patriarhiei Române, care nu construiește „cartiere” rezidențiale, ci lăcașuri de cult sau centre sociale şi culturale bisericești.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Întrucât Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, astăzi, 28 februarie 2018, noi avertizări cod galben şi cod portocaliu de viscol, ger şi ninsori abundente, mai ales în sud-estul ţării, după ce, în zilele precedente, mai multe comunităţi rurale au fost sever afectate, Patriarhia Română face un insistent apel către Centrele eparhiale, clerul şi credincioşii parohiilor din zonele respective să ofere sprijin concret familiilor sărmane şi persoanelor vârstnice care au nevoie de ajutor.
În acest sens, îi îndemnăm pe preoţii şi credincioşii din parohiile care se confruntă cu situaţii de urgenţă provocate de ger, ninsori şi viscol să îi ajute pe cei aflaţi în nevoi cu apă, ceai şi alimente, pentru a putea depăşi mai uşor momentele dificile din aceste zile.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Duminică, 25 martie 2018, în ziua sărbătorii Buna Vestire, va avea loc la Iași Proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, și a Sfântului Gheorghe Pelerinul. La eveniment vor participa Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, numeroși ierarhi, clerici și credincioși.
Potrivit comunicatului transmis de Arhiepiscopia Iașilor, programul evenimentului este următorul:
Sâmbătă, 24 martie, ora 12:00 – întâmpinarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Catedrala Mitropolitană;Sâmbătă, 24 martie, ora 16:00 – ultimul parastas pentru Mitropolitul Iosif Naniescu și pentru Moș Gheorghe Lazăr în Catedrala Mitropolitană, urmat de slujba Privegherii;Duminică, 25 martie, ora 09:00 – Sfânta Liturghie în Catedrala Mitropolitană din Iași, urmată de Proclamarea canonizării Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, și a Sfântului Gheorghe Pelerinul.
Mitropolitul Iosif Naniescu şi nevoitorul Gheorghe Lazăr au fost canonizaţi în cadrul şedinţei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din data de 5 octombrie 2017.
Mitropolitul Iosif Naniescu s-a născut în Basarabia, la 15 iulie 1818, primind la botez numele Ioan. La călugărie a primit, de la marele episcop Chesarie al Buzăului, numele de Iosif, după numele întâiului episcop al Argeșului. Fiind hirotonit episcop vicar al Mitropoliei Țării Românești, cu titulatura Iosif al Mirelor, urma cu vrednicie faptelor Sfântului Ierarh Nicolae.
În anul 1873 fost ales episcop al Argeșului, iar peste doi ani, mitropolit al Moldovei. Împlinindu-și făgăduința către fostul mitropolit Veniamin Costachi, făcută în vedenie pe când mergea către Iași ca nou ales mitropolit, Iosif a terminat, în anul 1886, zidirea Catedralei mitropolitane din Iași, începută de marele Veniamin.
De asemenea, a mutat Seminarul lui Veniamin de la Socola chiar în palatul domnitorului care îl surghiunise pe ierarhul Veniamin, iar bisericile Sfântul Nicolae Domnesc și Sfinții Trei Ierarhi le-a înnoit. Moaștele Cuvioasei Parascheva le-a mutat de la Mănăstirea Trei Ierarhi în Catedrala nouă a Mitropoliei, în anul 1889, punându-le în raclă nouă de argint, după ce văzuse racla veche cuprinsă de flăcări și sfintele moaște rămânând nearse, prin dumnezeiască minune. Cele mai alese fapte bune ale mitropolitului Iosif erau însă acestea două: sfințenia vieții și milostenia. Cu aceste două mari virtuți a cucerit inimile cele mai împietrite, a câștigat cinstea celor mari, a ridicat de jos pe mulți deznădăjduiți, a adunat în jurul său pe cei săraci și nebăgați în seamă și a adus la Hristos pe mulți, chiar și necreștini, prin pilda vieții sale.
De multe ori se împrumuta pentru a ajuta pe cei nevoiași și întotdeauna oferea bani măcar de o pâine. Mitropolitul avea și darul smereniei și al ascultării desăvârșite față de voia lui Dumnezeu. Păstorind, cu multă vrednicie Mitropolia Moldovei vreme de 27 de ani, s-a mutat la cereștile lăcașuri cu pace în anul 1902. Poporul l-a numit Iosif cel Sfânt și Milostiv. De aceea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul Sfinților, stabilind ca zi de pomenire a sa 26 ianuarie, când a trecut la cele veșnice. După proclamarea canonizării, sfintele sale moaște vor fi depuse spre închinare în Catedrala Mitropolitană din Iași.
Sfântul GheorghePelerinul s-a născut în anul 1864, în Șugag (astăzi în județul Alba). După ce a trăit 14 ani în căsnicie, în anul 1883, cu încuviințarea soţiei, a luat hotărârea să meargă la Ierusalim, ca pelerin. Luând cu sine Evanghelia și Psaltirea, a mers pe jos până la Constanța, apoi cu vaporul până la Ierusalim. Apoi s-a dus și la Betleem, Ierihon, Iordan, Nazaret, Tabor. A rămas 40 de zile în nevoință aspră și post, în pustia Egiptului de Sus.
La un moment dat, suferind multe ispite de la diavolul, pentru a se întări în răbdare și în smerenie, a decis să umble desculț și cu capul descoperit până la sfârșitul vieții, indiferent de anotimp. După ce a mers în pelerinaj și la Sfântul Munte Athos, s-a întors în satul său, dar n-a rămas mult timp aici, ci și-a început călătoria, ca în vremurile apostolice, făcându-se pelerin străin și călător în hotarele țării. În 1895, dreptcredinciosul Gheorghe a trecut Carpații și s-a așezat la Piatra Neamț, unde a primit o cămăruță în turnul clopotniță al bisericii Sfântul Ioan Domnesc. A ajuns cunoscut de preoți, călugări și mireni, care îl prețuiau ca pe un adevărat om duhovnicesc. Noaptea dormea cel mult trei ore în chilia sa din turn, apoi, în biserică, înălța rugăciuni către Dumnezeu și făcea sute de metanii.
Ziua străbătea străzile orașului, șoptind neîncetat psalmi, desculț și cu capul descoperit, vara și iarna. În 1916, de praznicul Adormirii Maicii Domnului, Moș Gheorghe a fost găsit răposat, tocmai când țara intra în război iar clopotarul bisericii Sfântului Ioan din Piatra Neamț urca să tragă clopotele, așa cum proorocise Sfântul. După 18 ani, unul dintre ucenicii lui, vrând să-i mute cinstitele moaște la Râșca, a venit cu căruța la Piatra Neamț și, dezgropându-le și punându-le într-un sicriaș, a pornit la drum. Dar, prin dumnezeiasca rânduială, căruța nu a ajuns la Râșca, ci la mânăstirea Văratec, în a cărei gropniță au și fost așezate până astăzi.
Sfântul Gheorghe Pelerinul a viețuit în smerenie și osteneală, fiind propovăduitor, prin viață și prin cuvânt, al Evangheliei lui Hristos, pentru care a fost hărăzit de Dumnezeu cu bogat har, prin care a săvârșit minuni și vindecări, atât în vremea vieții pământești, cât și după moarte, fiind cinstit de credincioși. De aceea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul Sfinților, cu zi de pomenire la 17 august.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis un mesaj de condoleanțe familiilor îndoliate ale românilor decedaţi în urma exploziei produse la o uzină chimică din Cehia. În urma accidentului care s-a produs joi, la ora locală 10:00, cinci români și-au pierdut viața.
Cu multă tristeţe am aflat vestea trecerii neaşteptate din această viaţă a celor cinci muncitori români în urma exploziei produse la uzina chimică din localitatea Kralupy nad Vltavou din Cehia.
În aceste momente grele de suferinţă şi durere pentru familii, colegi şi pentru toţi cei care i-au cunoscut, le adresăm tuturor un cuvânt părintesc de mângâiere sufletească şi îi încredinţăm de întreaga noastră compasiune.
Ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Biruitorul morţii, să odihnească cu drepţii sufletele celor ce au trecut la Domnul, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit, iar pe cei îndoliați și îndurerați să îi întărească întru nădejdea Învierii celei de obște și a iubirii milostive a Preasfintei Treimi.
Veşnica lor pomenire din neam în neam!
Cu părinteşti condoleanţe şi binecuvântări, pentru familiile îndurerate,
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

În ziua de marți, 27 martie 2018, se împlinesc 100 de ani de la actul istoric al Unirii Basarabiei cu Patria mamă.
În acest context, Patriarhia Română anunţă următorul program al acestei zile aniversare:
ora 1000 – participarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului dedicată evenimentului aniversat, la Palatul Parlamentului României;ora 1100 – Catedrala Patriarhală: slujba de Te Deum şi Trisaghion pentru membrii Sfatului Țării, care au votat Unirea Basarabiei cu România și pentru toți susținătorii acestui act istoric;ora 1200 – sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei Române: vernisajul Expoziției de documente, fotografii şi cărţi referitoare la Unirea Basarabiei cu România;ora 1300 – la cimitirul Mănăstirii Cernica, precum şi în alte cimitire din București și din țară, unde sunt înmormântați făuritori ai Unirii Basarabiei cu România, se va oficia slujba de parastas pentru pomenirea acestora;potrivit hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, nr. 1.127 din 15 februarie 2018, cu prilejul aniversării Unirii Basarabiei cu România vor fi oficiate slujbe de Te Deum și se vor trage clopotele în toate bisericile din cuprinsul Patriarhiei Române timp de un minut.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Proclamarea Solemnă a canonizării Sf. Ier. Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, a avut loc duminică, 25 martie 2018, după oficierea Sfintei Liturghii de Patriarhul României împreună cu paisprezece ierarhi români. Împreună cu Sf. Iosif a fost proclamat și Sf. Gheorghe Pelerinul.
Tomosul de canonizare al Sfântului Iosif a fost citit de IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului.
Tomos Sinodal al Bisericii Ortodoxe Autocefale Române pentru Proclamarea Canonizării Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
Preaiubitului cler, cinului monahal şi drept-credincioşilor creştini din Patriarhia Română,
Har, pace şi bucurie de la Dumnezeu, iar de la Noi, arhiereşti binecuvântări!
După sfintele predanii ale iubitorilor de Dumnezeu Apostoli şi ale Sfinţilor noştri Părinţi, lucru drept şi folositor este pentru plinătatea Bisericii a cinsti cu evlavie pe sfinţii care, cu dragoste şi cu bună cuviinţă, au urmat lui Hristos. Cinstind pe sfinţi, îl cinstim de fapt pe Dumnezeu, „Cel minunat întru sfinţii Săi” (Psalmul 67, 36) şi, aducând laudă slujitorilor Săi, mintea ni se luminează, inima se încălzeşte şi voinţa se întăreşte spre buna lucrare a faptelor celor mântuitoare. De aceea, Prorocul David glăsuieşte: „Eu am cinstit foarte pe prietenii Tăi, Dumnezeule, şi foarte s-a întărit stăpânirea lor” (Psalmul 138, 17).
Unul dintre aceşti prieteni ai lui Dumnezeu este şi Mitropolitul Moldovei, Iosif Naniescu, cinstit de popor şi cu numele de Iosif cel Milostiv.
Acesta s-a născut în Basarabia, la 15 iulie 1818, primind la botez numele Ioan. Rămânând de mic orfan de tată, iar mama sa făcându-se monahie, a intrat ca frate în obştea Mănăstirii Frumoasa, din Basarabia, apoi la Mănăstirea Sfântul Spiridon din Iaşi, în care se afla şi un vestit spital şi unde a învăţat ascultarea, smerenia, precum şi slujirea lui Dumnezeu şi a semenilor aflaţi în suferinţă.
Sfântul şi îngerescul chip monahal l-a primit de la marele episcop Chesarie al Buzăului, care i-a pus numele de Iosif, apoi l-a hirotonit diacon şi l-a îndrumat la învăţătura de carte, pe care a deprins-o la Seminarul de la Buzău, apoi la Academia Sfântul Sava din Bucureşti.
Dobândind cunoştinţe alese si având darul cuvântului, a fost mulţi ani profesor la şcolile din Bucureşti, apoi egumen la mai multe mănăstiri. A fost hirotonit episcop vicar al Mitropoliei Ţării Româneşti, după care a fost ales Episcop al Argeşului în anul 1873, iar, după doi ani, Mitropolit al Moldovei.
El s-a arătat față de toți „milostiv si credincios arhiereu în cele către Dumnezeu” (Evrei 2, 17), aplecându-se cu bunătate şi blândeţe asupra celor sărmani şi necăjiţi. Sfântul Iosif a cârmuit Mitropolia Moldovei timp de 27 de ani (1875-1902), având temelie a vieţii credinţa puternică în Dumnezeu, împodobindu-se cu postul, rugăciunea si cu multe nevoințe sfinte.
El a continuat si a terminat de zidit Catedrala Mitropolitană din Iaşi, Maica bisericilor Moldovei, începută de marele Mitropolit Veniamin Costachi, pe care a înzestrat-o cu cele necesare sfintelor slujbe.
Luând aminte la cuvântul înţeleptului Solomon care a zis „Cel ce are milă de sărman împrumută Domnului” (Înţelepciunea lui Solomon 19, 17), a miluit neîncetat pe cei nevoiaşi, bolnavi, orfani, neputincioşi şi pe elevii săraci. A adormit în Domnul întru mireasma sfinţeniei, la 26 ianuarie în anul 1902, fiind pomenit până astăzi în popor ca Mitropolitul Iosif cel sfânt şi bun.
Smerenia Noastră, la propunerea Sinodului Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, împreună cu toţi membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, privind la iubirea jertfelnică pentru aproapele a Mitropolitului Iosif al Moldovei, la credinţa sa ortodoxă şi la felul său de vieţuire, prin care Domnul iubirii milostive este pururea lăudat, urmând Tradiţiei apostolice şi patristice a Bisericii Ortodoxe şi chemând în ajutorul nostru harul Preasfintei şi de viaţă făcătoarei şi nedespărţitei Treimi,
HOTĂRÂM
Ca, de acum înainte şi până în veac, Părintele nostru Iosif Naniescu, Mitropolitul Moldovei, să fie cinstit în rândul sfinţilor ierarhi de întreaga Biserică Ortodoxă Română, cu numele de Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei.
Pentru pomenirea sa statornicim ziua de 26 ianuarie a fiecărui an, când a trecut la cele veşnice, urmând ca aceasta să fie înscrisă în Sinaxar, în cărţile de cult, precum şi în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.
De asemenea, rânduim să se tipărească viaţa, slujba şi acatistul Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, să i se zugrăvească icoana, care să fie primită cu toată evlavia de drept-credincioşii creştini, iar chipul său să fie zugrăvit la loc potrivit, alături de ceilalţi sfinţi ierarhi de neam român, în bisericile care se vor ridica din temelie sau se vor zugrăvi de acum înainte.
Şi, pentru ca evlavia drept-măritorilor creştini să sporească prin cinstirea şi chemarea în rugăciune a Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, mai rânduim ca el să fie şi ocrotitor al unor biserici noi sau reînnoite.
Pentru deplina statornicire a celor pe care le-am hotărât în chip sinodal şi canonic, am întocmit şi întărim cu semnăturile noastre acest Tomos Sinodal de proclamare a canonizării Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, pe care îl aducem la cunoştinţa preacucernicului cler, a preacuviosului cin monahal şi a drept-credincioşilor creştini din Patriarhia Română.
Acest Tomos Sinodal de canonizare se proclamă astăzi, 25 martie din anul mântuirii 2018, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.
Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi! (2 Corinteni 13, 13).
Preşedintele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
† Daniel
Arhiepiscopul Bucureştilor,
Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locţiitorul tronului Cezareei Capadociei şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
împreună cu toţi membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Sâmbătă, 31 martie 2018, în ajunul praznicului împărătesc al Intrării Domnului în Ierusalim (Floriile), Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor vor organiza în Bucureşti pelerinajul de Florii, la care vor participa ierarhi, preoţi, monahi, monahii şi credincioşii mireni din Capitală şi din judeţul Ilfov.
Acest eveniment religios-misionar este organizat cu sprijinul Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române.
Pelerinajul va începe la Mănăstirea Radu Vodă (orele 16:15) şi se va desfăşura pe următorul traseu: bulevardul Mărăşeşti, bulevardul Dimitrie Cantemir, strada Bibescu Vodă, strada Şerban Vodă (cu oprire la Catedrala mitropolitană Sfântul Spiridon Nou), strada Principatele Unite, strada Ienăchiţă Văcărescu, strada Sfânta Ecaterina (cu oprire la biserica Sfânta Ecaterina, paraclisul Facultăţii de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul), strada Bibescu Vodă, Colina Bucuriei şi se va încheia la Catedrala Patriarhală (în jurul orelor 17:45), unde pelerinii vor fi întâmpinaţi de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Momentele principale ale pelerinajului:
Orele 16:00 – la Mănăstirea Radu Vodă, sfințirea ramurilor de finic de către Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Ramurile sfinţite vor fi apoi dăruite credincioșilor prezenți;Orele 16:15 – plecare în procesiune de la Mănăstirea Radu Vodă spre Patriarhie;Orele 16:45 – la Catedrala mitropolitană Sfântul Spiridon Nou, procesiunea va fi întâmpinată de preoţii şi credincioşii acestei biserici;Orele 17:15 – la biserica Sfânta Ecaterina, procesiunea va fi întâmpinată de preoţii profesori şi studenţii de la Facultatea de Teologie Justinian Patriarhul din Bucureşti;Orele 17:45 – Sosire la Catedrala Patriarhală, unde pelerinii vor fi întâmpinaţi de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care va sfinţi icoana praznicului „Intrării Domnului în Ierusalim”, va rosti rugăciunea de binecuvântare a pelerinilor şi va adresa un cuvânt de învăţătură.
BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în seara zilei de sâmbătă, 7 aprilie 2018, o delegaţie a Patriarhiei Române, condusă de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, va aduce Sfânta Lumină de la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, cu un avion special, închiriat de Patriarhie.
Sfânta Lumină va fi oferită la slujba de Înviere (ora 24:00), de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, clerului şi credincioşilor prezenţi la Catedrala Patriarhală.
Protoieriile din Arhiepiscopia Bucureştilor şi celelalte eparhii ale Patriarhiei Române sunt invitate să trimită delegaţi la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” din Bucureşti (salonul oficial) în seara zilei de 7 aprilie 2018, în jurul orei 18:30, pentru a primi Sfânta Lumină de la Ierusalim.
Biroul de presă al Patriarhiei Române

Mesaj de condoleanţe adresat familiei domnului academician Dinu C. Giurescu şi Academiei Române
Am primit cu adâncă tristețe vestea trecerii din această viaţă, la venerabila vârstă de 91 de ani, a profesorului de istorie și academicianului Dinu C. Giurescu, descendentul unei familii de mari istorici dedicați cercetării şi scrierii „Istoriei Românilor”.
Model de noblețe intelectuală și sufletească, mare patriot român şi fiu devotat al Bisericii Ortodoxe, domnul Dinu C. Giurescu va rămâne în memoria naţională pentru numeroasele și valoroasele sale studii şi lucrări în sfera largă a istoriografiei, în special cele de istorie a românilor și de artă românească.
În aceste momente triste pentru familie şi pentru toţi cei care l-au cunoscut şi preţuit, adresăm tuturor cuvânt părintesc de mângâiere sufletească şi îi încredinţăm de întreaga noastră compasiune.
Ne rugăm milostivului Dumnezeu să odihnească sufletul lui în Împărăţia Sa împreună cu drepţii întru nădejdea Învierii de obşte!
Cu părinteşti binecuvântări şi condoleanţe pentru familia îndoliată şi pentru toţi cei îndureraţi,
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

La sărbătoarea Înălțării Domnului şi Ziua Eroilor din ziua de joi, 17 mai 2018, după Sfânta Liturghie, vor fi oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, troiţele şi monumentele închinate acestora din ţară şi străinătate.
Apoi, la ora 12.00, clopotele bisericilor ortodoxe vor fi trase în semn de recunoştinţă faţă de eroii care s-au jertfit pentru neam, credinţă şi ţară.
În plan bisericesc, pomenirea eroilor neamului românesc la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920 şi a continuat până la instaurarea regimului comunist în 30 decembrie 1947.
După căderea regimului comunist, această tradiție a fost consfinţită prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 şi 2001.
Prin legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, sărbătoarea Înălţării Domnului Iisus Hristos a fost proclamată Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român.
Reamintim că şi la fiecare Sfântă Liturghie sunt pomeniţi eroii, ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român.
Biroul de presă al Patriarhiei Române

În data de 21 mai 2018, în contextul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri și al împlinirii a 80 de ani (1938 - 2018) de la inaugurarea Marii Fresce a Ateneului Român, Patriarhia Română și Primăria Capitalei organizează un eveniment cultural excepțional: „Regal pentru Centenar”. Acesta va consta într-un concert de muzică românească susținut de Filarmonica „George Enescu” din București și Corul Filarmonicii „George Enescu”, precum și în lansarea filmului documentar „Marea Frescă a Ateneului Român”.
Sub bagheta maestrului Iosif Ion Prunner, vor fi interpretate compoziții emblematice ale repertoriului românesc clasic: Rapsodia Română (George Enescu), Suita „Mihai Viteazul” (Tiberiu Olah), Codex Caioni (Doru Popovici), Corul Pandurilor (Gheorghe Dumitrescu), Olteneasca și Oratoriul de Paști (Paul Constantinescu), Uvertura operetei „Lăsați-mă să cânt” (Gherase Dendrino), Trei dansuri românești (Theodor Rogalski), Valurile Dunării (Iosif Ion Ivanovici) Dans ţărănesc (Constantin Dumitrescu).
În aceeași seară va fi prezentat trailerul filmului „Marea Frescă a Ateneului Român”. Realizat de televiziunea Patriarhiei Române, TRINITAS TV, cu sprijinul Administrației Monumentelor și Patrimoniului Turistic a Municipiului București, documentarul prezintă dramatica istorie a frescei care înfrumusețează Sala Mare a Ateneului. Operă a pictorului Costin Petrescu (1872-1954), aceasta prezintă în 25 de scene, pe o suprafață de 75 de metri lungime, zbuciumata istorie a poporului român, începând de la războaiele dacice până la făurirea României Mari și momentul încoronării de la Alba Iulia. La un pas de a fi distrusă de regimul comunist, acoperită timp de decenii, fresca Ateneului este și astăzi o mărturie vizuală a istoriei poporului român.
Evenimentul „Regal pentru Centenar” va începe la ora 19:00 și va fi difuzat în direct la Radio TRINITAS și TRINITAS TV. Intrarea se va face pe bază de invitație.
Biroul de presă al Patriarhiei Române

În ziua de 24 mai 2018, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
La solicitarea insistentă a clerului și a credincioșilor mireni din Mitropolia Basarabiei, Sfântul Sinod l-a ales prin vot secret pe Preasfințitul Părinte Antonie de Orhei, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, ca Episcop de Bălți.
De asemenea, Sfântul Sinod l-a ales prin vot secret pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Veniamin Goreanu, Consilier patriarhal, ca Episcop al Basarabiei de Sud.
În cadrul aceleiași ședințe, Sfântul Sinod l-a ales prin vot secret pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Timotei Bel ca Arhiereu-vicar alEpiscopiei Maramureșului și Sătmarului. Noul Arhiereu-vicar va purta titulatura Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul.
Sfântul Sinod a luat și alte hotărâri, dintre care amintim:
A fost aprobată propunerea Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei de înscriere în calendarul Bisericii Ortodoxe Române în ziua de 9 iulie a cinstirii Sfintei Icoane a Maicii Domnului – „Îndrumătoarea” de la Mânăstirea Neamț, începând cu anul 2019. De asemenea, au fost aprobate textele slujbei, sinaxarului, troparului, condacului și acatistului cinstirii acestei Sfinte Icoane.A fost aprobat calendarul bisericesc pentru anul 2019. Sfintele Paști se vor sărbători în ziua de 28 aprilie.A fost reiterată poziția Bisericii Ortodoxe Române privind legalizarea parteneriatelor civile, având în vedere faptul că aceasta va conduce la încurajarea și legalizarea concubinajului, precum și la deresponsabilizarea partenerilor de viață, în detrimentul interesului major al copiilor. Respingerea parteneriatelor civile este și poziția tuturor Bisericilor Ortodoxe, exprimată la Sfântul și Marele Sinod din Creta din anul 2016.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Patriarhia Română se arată îngrijorată de violenţele de vineri, din timpul protestelor din Piaţa Victoriei şi îndeamnă lumea la pace şi dialog. Patriarhia mai transmite că BOR, deşi neutră din punct de vedere politic, e sensibilă la problemele sociale.
“Întreaga ţară este îngrijorată de evenimentele recente soldate cu violenţe ale căror victime sunt atât civili, cât şi forţe de ordine. Biserica Ortodoxă Română, neutră din punct de vedere politic, dar sensibilă la problemele sociale, în calitatea ei de „factor al păcii sociale” îndeamnă la rugăciune, pace, dialog şi coresponsabilitate socială. Ura, violenţa şi polarizarea societăţii nu sunt benefice pentru ţară”, se arată într-un comunicat de presă transmis, sâmbătă, de Patriarhia Română.
De asemenea, Biserica Ortodoxă Română îndeamnă preoţii să se roage pentru unitatea poporului român.
“​Îndemnăm preoţii şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române să săvârşească rugăciuni pentru pacea şi unitatea poporului român, mai ales în anul acesta al centenarului, atât de important pentru noi. În acelaşi timp, trebuie încurajate şi cultivate dialogul şi coresponsabilitatea, pentru binele României”, se mai arată în comunicat.
Jandarmii au intervenit în forţă, vineri seara, cu gaze lacrimogene şi tunuri de apă, în Piaţa Victoria, pentru a dispersa protestatarii aflaţi în faţa sediului Executivului. Peste 400 de persoane, printre care 35 de jandarmi, au primit îngrijiri medicale din partea echipajelor SMURD. Dintre aceste persoane, 40 au fost transportate la spital cu diverse traumatisme.

Pelerinajul la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor (prăznuit la 27 octombrie), organizat ca în fiecare an de Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor, se va desfășura în perioada 25-29 octombrie 2018 după următorul program:
Joi, 25 octombrie 2018, la ora 12.00, va avea loc procesiunea Calea Sfinţilor, cu Sfintele Moaşte şi Icoana Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, de la Catedrala Patriarhală, pe bulevardul Regina Maria din Bucureşti, până la Crucea brâncovenească de la baza Dealului Patriarhiei.
Începând cu aceeași oră, de la Catedrala Mitropolitană Sfântul Spiridon – Nou, vor fi aduse în procesiune Sfintele Moaşte şi Icoana Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, pe traseul Calea Şerban Vodă, strada Bibescu Vodă, până la urcarea pe Dealul Patriarhiei.
La ora 12.30, cele două procesiuni se vor întâlni la Crucea brâncovenească de la baza Dealului Patriarhiei, şi vor înainta împreună până la Catedrala Patriarhală, unde vor fi întâmpinate de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Altarul de vară. Apoi, Sfintele Moaşte şi Sfintele Icoane vor fi depuse spre închinare în baldachinul de pe Colina Patriarhiei, pentru a fi cinstite de pelerini până luni, 29 octombrie 2018.
Vineri, 26 octombrie 2018, la sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, de la ora 9.30, la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală, se va săvârşi Sfânta Liturghie.
Sâmbătă, 27 octombrie 2018, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, începând cu ora 9.00, la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală, va fi săvârșită Sfânta Liturghie de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de ierarhi, preoți şi diaconi.
Duminică, 28 octombrie 2018, la sărbătoarea Sfântului Ierarh Iachint de Vicina, de la ora 9.30, în Catedrala Patriarhală, se va săvârşi Sfânta Liturghie.
Luni, 29 octombrie 2018, de la ora 9.30, în Catedrala Patriarhală, se va săvârși Sfânta Liturghie, iar la ora 12.00, racla cu moaștele Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica se va întoarce la Mănăstirea Cernica.
Biroul de presă al Patriarhiei Române