valeleu! ce ispita urata.. asta e un drac mare! asta nu ne priveste pe noi mai.. e bine sa fie lamurite lucrurile si pentru asta s-au jertfit si s-au zbatut sfintii nostri.. sa reluam discutia mi se pare ca anuleaz tot efortul lor.. de mii de ani catolici poarta aceasta erezie printre multe altele si nu-i va intoarce o discutie pe un forum..cel mai indicat este sa evitam POLEMICILE pe orice tema dar cu atat mai mult asta.. e ca si cand ai scobi cu un lemnisor in piatra.. e sisifica treaba..
ma uit ca unii au scris KILOMETRIIII de dogme pe care nu stiu cine se incumeta sa le citeasca.. mai bine sa respiram adanc si sa zicem Prea Sfanta Treime miluieste-ne pre noi, Doamne curateste pacatele noastre, Stapane ,iarta faradelegile noastre, Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre pentru Sfant Numele Tau,Amin! |
nu prea m-am bagat in discutiile pe teme "catolice", dar
Citat:
(si mai ales ca esti un fost ortodox, cu preoti ortodocsi in familie, care prin nu stiu ce "revelatie" te-ai convertit la catolicism). |
Citat:
"14.Iar apostolii din Ierusalim, auzind că Samaria a primit cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru și pe Ioan, 15. Care, coborând, s-au rugat pentru ei, ca să primească Duhul Sfânt. 16. Căci nu Se pogorâse încă peste nici unul dintre ei, ci erau numai botezați în numele Domnului Iisus. 17. Atunci își puneau mâinile peste ei, și ei luau Duhul Sfânt. " Fapte 8:14 http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=26&cap=8 Sau poate chiar aceasta,este o icoana a purcederii Duhului din Tatal si odihnei in Fiul ( sau trimiterii in lume prin Fiul )...icoana fiind aceea ca Fiul isi pune mereu miinile peste creatie. |
Citat:
Deși Crezul Sf. Atanasie cel Mare este unul dintre cele trei crezuri importante ale Bisericii timpurii, autorul și originea sa răman necunoscute. A fost astfel intitulat după binecunoscutul apologet și teolog din secolul al IV-lea, Atanasie, care a jucat un rol semnificativ in definirea și apărarea doctrinelor creștine ortodoxe referitoare la Sfanta Treime și la persoana Hristosului, ceea ce constituie trăsăturile centrale ale acestui crez. După cum se știe, Athanasie a murit in anul 373 d.Hr., iar Crezul atanasian reflectă indeaproape cuvintele Crezului niceean adoptat de Sinodul ecumenic de la Calcedon din 451 d.Hr., sugerand că a fost scris candva după această dată. El nu apare menționat in documente istorice decat către sfarșitul secolului al VII-lea, fiind probabil redactat in Biserica Apuseană in secolul al VI-lea sau inceputul secolului al VII-lea. Totuși, deoarece opera de scriere a Crezului niceean a inceput odată cu Conciliul de la Niceea, in 325 d.Hr., este foarte probabil ca Anathasie să fi contribuit in mare măsură la cizelarea limbajului specific trinitar la care a recurs Biserica din secolele al V-lea și al VI-lea, in ambele crezuri. http://www.osmth.ro/athanasie.htm Tot la aceasta adresa se poate citi Crezul atanasian. |
Mai soro Anca osmth e siteul unor cruciati sau ceva in genul acesta.
|
Citat:
|
Iata insa ca Sf. Fotie explica f clar de ce NU se poate ca Sf. duh sa purceada de la Tatal si de la Fiul:
Invataturile Sf Fotie impotriva susținătorilor Vechii Rome; despre faptul că Duhul Sfânt purcede numai de la Tatăl și nu de la Tatăl și de la Fiul 1. Dacă Duhul este simplu, dar purcede de la Tatăl și de la Fiul, trebuie neapărat să admitem că ei sunt o singură persoană. Astfel este reintrodusă o confuzie sabeliană a persoanelor, sau mai bine zis, semi-sabeliană. 2. Dacă Duhul purcede de la Tatăl și de la Fiul, El va fi dublu sau compus. Dacă Duhul Sfânt este raportat la Două Origini, la Două Principii, ce devine atunci Monarhia, atât de mult cântată, a Sfintei Treimi? 3. Dacă Tatăl Îl purcede pe Duhul și Fiul Îl purcede de asemenea, Tatăl va fi o Cauză a Duhului, în același timp apropiată și îndepărtată, datorită acestei purcederi și de la Fiul. 4. Dacă purcederea Duhului Sfânt de la Tatăl este desăvârșită, purcederea de la Fiul va fi superfluă. 5. Dacă purcederea Duhului de la Fiul este aceeași cu purcederea de la Tatăl, atributul personal al purcederii Le va fi comun. Dar cum devine un atribut personal, comun? Dacă cele două purcederi sunt opuse, nu se vor distruge una pe alta, pentru că cele aflate în opoziție se distrug totdeauna una pe alta? În sfârșit, dacă ele sunt diferite, o „primă parte" a Duhului va fi purces într-un fel și o „a doua parte", în alt fel, iar El va fi atunci „compus" din părți inegale. 6. Pentru că Fiul și Duhul izvorăsc dintr-o singură Cauză, adică Tatăl, și dacă Fiul, la rândul Său, este Izvorul Duhului, atunci trebuie ca și Duhul să fie Izvorul Fiului. Pentru că Tatăl Îi „proiectează" cu aceeași cinste, și pe Unul și pe Celălalt. 7. Dacă Fiul are în comun cu Tatăl, purcederea Duhului Sfânt, atunci Duhul Sfânt participă El Însuși la această purcedere. Într-adevăr, tot ceea ce Tatăl are în comun cu Fiul, are în comun și cu Duhul Sfânt. La fel, Duhul va fi în același timp și Cauză și Cauzat, ceea ce este mai monstruos decât toată mitologia păgână. 8. Dacă Fiul purcede și El, dar Duhul nu are puterea de a purcede, Duhul va avea mai puțină putere decât Fiul, și recădem în demența lui Macedonie. 9. Ei invocă în apărarea lor, autoritatea lui Ambrozie, care ar fi enunțat pe Filioque în cartea sa „Despre Duhul Sfânt", apoi pe cea a lui Ieronim și a lui Augustin. Putem răspunde următoarele: ori pnevmatomahii au făcut interpolări în operele lor; ori acești Sfinți Părinți s-au exprimat astfel pentru a-și menaja ascultătorii, așa cum a făcut Sfântul Vasile cel Mare, când a ținut sub tăcere, pentru un timp, teologia Prea Sfântului Duh; sau pur și simplu, oameni fiind, au părăsit într-o anumită întâmplare, calea cea dreaptă, după cum s-a întâmplat multora dintre cei mai mari, printre care îi putem aminti pe: Dionisie de Alexandria, Metodie de Patara, Pierios, Pamfil, Teognost, Irineu de Lyon, și ucenicul său, Hipolit. Noi nu acceptăm unele dintre afirmațiile lor, deși îi cinstim pe ei. 10. Acești trei Sfinți Părinți – Ambrozie, Ieronim și Augustin – au afirmat pe Filioque, după cum spun cei din Roma. Dar episcopii celor Șapte Sinoade n-au suflat despre aceasta nici un cuvânt. Dar toate aceste Sfinte Sinoade succesive au stabilit Definiția credinței noastre, iar papii, lumini ale Bisericii de la Roma, și-au adus, fără rezerve, aprobarea și sprijinul față de hotărârile acestor Sfinte Sinoade. Mai mult, ei au stabilit că nu se poate adăuga sau retrage nici o dogmă din Simbolul de Credință, și că cel care ar îndrăzni să facă o asemenea faptă, să fie cu totul dat afară din Biserică. 11. Totuși, dumnezeiescul Grigorie Dialogul, care a înflorit în grădina Bisericii la puțin timp după Sinodul al VI-lea ecumenic, a învățat, în operele sale în latină, teologia purcederii Duhului Sfânt numai de la Tatăl. Zaharia care, o sută șaizeci și cinci de ani mai târziu, a tradus Dialogurile în grecește, dă acest text: „Duhul Mângâietor iese de la Tatăl și rămâne în Fiul": această dogmă o cunoșteau de la Înaintemergătorul, care a văzut pe „Duhul pogorându-Se sub formă de porumbel și rămânând deasupra Lui" (In. 1,32). 12. Leon și Benoit, alți episcopi celebri de la Roma, mai târziu, au enunțat o hotărâre, de a se citi Crezul în grecește la Sfânta Liturghie, la Roma și în toate celelalte Biserici care depindeau de ea, pentru a evita ca sărăcia limbii vorbite curent, să fie cuiva prilej de neînțelegere și de hulă. Același Leon, deschizând vistieria Bisericii Apostolice din Roma, a luat de acolo două scuturi care fuseseră așezate odată cu obiectele sfinte, și care aveau înscrise, cu litere grecești și în limba greacă, o versiune a Crezului ortodox. Și a dat ca să fie citite în prezența întregului popor roman. Să adăugăm faptul că, până în timpul cuviosului Serghie, Patriarhul Constantinopolului, episcopii din Roma, din primele momente ale pontificatului lor, trimiteau tuturor Scaunelor Patriarhale, scrisori conținând mărturisiri de credință, ce conțineau și Simbolul de credință absolut intact. |
Citat:
Fiul Tatalui se intrupeaza "de la" Duhul Sfant, cu toate acestea nu marturisim nicidecum ca Fiul se intrupeaza si "din" Duhul Sfant! Intocmai si Duhul Sfant ne vine noua de la Tatal prin Fiul, insa nu spunem nicidecum ca Duhul Sfant vine din Fiul! Sfantul Duh purcede (izvoraste) exlclusiv din Tatal si se da noua prin Fiul. Si persoanele egale se pot trimite intre ele. Fiul trimite Duhul Sfant. Tatal trimite pe Fiul in lume desi Tatal si Fiul sunt una (Ioan 10,30; Ioan 5,19), adica sunt egali in toate (putere, vointa, iubire etc.) in afara de cauza (Tatal este cauza Fiului prin nastere. Aceasta este SINGURA diferenta intre Tatal si Fiul). Duhul Sfant nu poate fi subordonat existential Fiului. A spune ca Duhul Sfant purcede (izvoraste) si din Fiul ar insemna ca existenta Duhului Sfant depinde si de Fiul, ceea ce ar face fara sens toata dogma Sfintei Treimi a Sfintei Scripturi si a Sfintilor Parinti. Sfantul Ioan Damschin spune clar : Sfântul Duh izvoraste "din Tatăl , nu însă în chip de naștere, ci în chip de purcedere. " ... Duhul Sfânt “este din Tatăl și-L numim Duh al Tatălui. Nu spunem ca Duhul este din Fiul, dar îl numim Duhul Fiului… și se dă nouă prin Fiul. " " Sfantul Ioan Dmaschin Dogmatica cartea I cap 8. |
Sfântul Ioan Damaschin (676-749)
"Dumnezeu este și Tatăl, cel care există veșnic, nenăscut, pentru că nu s-a născut din cineva, dar a născut pe Fiul cel de o veșnicie cu El. Dumnezeu este și Fiul, care este totdeauna cu Tatăl și este născut din El în afară de timp, veșnic, nestricăcios, impasibil, nedespărțit. Dumnezeu este și Duhul cel Sfânt, putere sfințitoare, enipostatică; purcede în chip nedespărțit din Tatăl și se odihnește în Fiul, deoființă cu Tatăl și cu Fiul."
Sursa: Cartea Întâi, CAPITOLUL XIII. Despre locul lui Dumnezeu și că numai Dumnezeirea este necircumscrisă (Sfântul Ioan Damaschin - Dogmatica - Editura IBMBOR, 2005, pag. 48) |
Sfântul Grigorie Palama (1296-1359), Arhiepiscop de Tesalonic
Mărturisire a credinței ortodoxe expusă de preasfințitul mitropolit al Tesalonicului, Grigorie Palama
Citat:
|
Ora este GMT +3. Ora este acum 06:30:27. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2024, Jelsoft Enterprises Ltd.