Pai tocmai asta subliniez, ca oamenii inteleg gresit ideea de "sfarsitul lumii". Este vorba despre raul din lume, nu de lumea ca umanitate sau ca Pamant. Raul va fi definitiv scos din lume, izolat pentru eternitate in intunericul cel mai dinafara si in gheena pregatita diavolilor cei razvratiti si oamenilor care nu s-au purificat in viata de esenta raului. Atunci va fi "un Cer nou si un Pamant nou" si ceea ce este proorocit se va intampla inevitabil, mai devreme sau mai tarziu.

Este un fapt similar cu ideea de a judeca pe cineva, cum zice sa nu judecam. Nu este voie sa judecam omul care greseste, caci chip al lui Dumnezeu este; este voie insa sa judeci raul pe care-l face omul.

Dar nu asta e subiectul topicului, sa revenim.

Exista doua exceptii (ca sa eviti judecata) - si este bine de stiut:

a) Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce ascultă cuvântul Meu şi crede în Cel ce M-a trimis are viaţă veşnică şi la judecată nu va veni, ci s-a mutat de la moarte la viaţă. Ioan 5, 24

b) Nu judecaţi şi nu veţi fi judecaţi; nu osândiţi şi nu veţi fi osândiţi; iertaţi şi veţi fi iertaţi. Luca 6, 37

Mi se pare o intrebare atat de stupida!!!
De aceia si raspunsul ar fi la fel de stupid.

Raiul poate oferi lipsa plictiselii, adica fericirea bruta, daca putem spune asa. Nu iti trebuie un motiv anume pentru fericire, trebuie doar sa fii fericit. Motivele de fericire sunt necesare numai celor care sunt fericiti cam rar. Cei ce-L cunosc pe Hristos nu mai au nevoie de nimic; au gasit insasi fericirea, implinirea, dragostea desavarsita.

Cea mai mare fericire este nu sa o duci bine si sa le vezi pe toate roz, ci sa vezi raul si sa ai puterea sa-l transformi in bine. Sa vezi ca omul merita moartea de pacatos ce este , dar sa-l ierti si sa-i faci bine, sa te rogi si sa plangi pentru mantuirea lui. E un sentiment divin, caci aceasta putere este numai a lui Dumnezeu si a celor ce calca pe urmele lui Hristos. Cum spune o vorba: 'A gresi e omeneste dar a ierta e dumnezeieste".
[Daca sfintii trecuti dincolo mijlocesc sau nu e alta poveste, dar macar pentru cei vii cred este perfect valabil ce am scris]

Sunt parinti care petrec multa vreme in chilie. Iar cand ies de acolo sa-ti vorbeasca, ti se pare ca fac parte din alta lume - nu vezi pe chipul lor decat bucurie, cuvintele sunt altfel rostite, gesturile curate. Nu ies oameni plictisiti, adusi in culmea disperarii. E un exemplu la care trebuie sa cugetam, atunci cand vorbim de plictiseala care ar trebui sa apara in rai dupa parerea unora. Deci, daca omul nu poate sta doar cu el si cu Dumnezeu, cred ca nu poate sta curat nici cu ceilalti si cu atat mai mult nu se poate afla in rai.

Asa este, sa facem intai Rai in inima noastra, pentru a ne pregati de Raiul Ceresc.

Sfanta Liturghie se intampla

Nu stiu cum e in rai,dar simpla bucurie de a vedea ,ca si cu ochii pamantesti ,slava lui Dumnezeu,cred ca este indeajuns
Nu ne-am plictisit noi de viata asta pamanteasca,in care nu prea se intampla nimic palpitant,sau minunat,sau plin de slava.
Plictiseala apartine acestei lumi.In rai nu vom intra decat daca ne vom transfigura .
Deci sa nu judecam cele eterne ,cu cele trecatoare.

O secunda DOAR sa simti in suflet DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU .
MENTIONEZ O SECUNDA ! Si ai sa vezi ca iti dorest sentimentul la INFINIT !
Din proprie experienta ! Doamne Ajuta !