![]() |
Citat:
Da' el era baiet bun, nu vroia sa supere regimu', doar sa se bage nitel in fata la rand la un apartament.. |
Pai din moment ce aveam neamuri in URSS (la Soroca si Chisinau) era logic ca acolo sa faca tata cerere de emigrare! Oricum, a facut aceea cererea mai mult asa din ambitie, ca sa-i "sperie" un pic pe aia de la partid! Oricum nu ar fi avut de gand- la modul serios- sa emigram in URSS!
Dar tata a avut si un fost coleg de liceu stabilit la New York in SUA (Din anii 60), si care venea in Romania de fiecare data cand se organizau intalniri de promotie cu fostii colegi de liceu! |
De ce nu faci tu un muzeu cu tactu, sa dau si eu un euro, pomana, la intrare?
Daca te prind p-acolo iti dau si o sticla de tuica, sa te trezesti din narcoza grea a comunismului, nesimtitule! |
Citat:
Ca o sa duci bine pe timpul comunismului trebuia sa lucrezi in comert;sa fi tu ala cu painea si cutitul in mana,sa dai televizoare,frigidere,canapele ,ulei,masline si branza altor capete sus puse,la fel de flamande ca toti. Acum iti inteleg punctul de vedere,ca fiind fiul sefului de depozit.Asa mai merge,esti vedeta localitatii. Dar vezi tu,nu toata populatia poate fi sef de depozit,sef de alimentara,sef de aprozar...clasa asta muncitoare era"elita",o elita needucata,nefinisata,mandra de originea ei grosolana. Parintii mei si bunicul dinspre mama,oameni cu studii,mai cititi, au dus-o mai rau decat orice subaltern de al lor. Adevarul este ca au avut coloana vertebrala si nici unul dintre ei nu a fost afiliat cu"Partidul". Mai tarziu am inteles de ce unii intelectuali mureau de foame la propriu. Nu ma intereseaza ca a fost o "perioada infloritoare" in anii 60..70... Eu ca si copil atunci,am apucat cea mai grea perioada in anii 80 ,cand se dadeau banane si portocale o singura data pe an,de Craciun (sau revelion).Existau niste masline vechi,rancezite,probabil scoase de la vanzare in Grecia ,expirate dar trimise la vanzare in Romania comunista. Aveau un gust rau,amarui ,care iti irita gura. Mai tarziu am citit despre pericolul uleiurilor rancede pt sanatate ,fiind provocatoare de cancer. Nu-i de mirare ca dieta romanilor pe perioada comunista formata din margarina,parizel ,cremwursti ,masline expirate,conserve si carne si legume vechi,congelate cu anii a dat roade ravasitoare in populatie dupa numai 2 decenii. Spitatele au fost luate cu asalt,multe cazuri de cancer ,mai ales la pacienti tineri. Imi amintesc ca exista stresul ala zilnic"ce mancam astazi?dar maine?" de aceea se faceau cumparaturi in sistem en-gross ,iar oamenii care stateau la curte ori isi transformasera o camera intreaga in camara de depozit pt alimente neperisabile ori isi construisera o magazie pt acest scop. Uleiul era foarte pretios,cam la fel de pretios ca si in Egiptul antic...gospodinele familiei aveau o tigaie de prajit in care se pastra uleiul si nu se arunca dupa folosire; il aruncau numai dupa vreo 30 de prajeli,cand devenea amar,ars,negru ca smoala. Ehei, cate boli o fi provocat numai acest obicei ,numai Dumnezeu stie... Nu iti permiteai sa-l arunci pt ca era pe ratie,nu traiai cu garantia ca maine vei gasi sa cumperi tot ce-ti trebuie. Voiai sa-i faci fiicei tale cadou niste cercei? Nu se gaseau la magazin...tocmai pt ca toate sefele si sefutele de la magazin ,aveau caietul lor personal de clientela pt care doseau produsele. Mie mi-au comandat niste cercei de la o persoana care calatoarea des in URSS. Singura amintire frumoasa din perioada comunista a fost familia; la greu am fost impreuna,greutatile apropiau oamenii,ii smereau. Ne reuneam mereu la"mosia"bunicilor de la unchiesi pana la nasici si ne bucuram de prezenta fiecaruia,nu aveam mult,ne aveam pe noi insine. Dupa revolutie ,oamenii s-au schimbat odata cu timpurile si s-au trezit ca nu mai au nevoie de rudele de alta data; s-au tras ziduri intre oameni, s-au creat prapastii sufletesti mari. Poate si din cauza ca unii au suferit schimbari radicale,pierderea locului de munca si din nou nesiguranta zilei de maine,de data asta cand magazinele duduiau de marfuri. Poate ca nici nu s-au schimbat...probabil ca au fost asa insa caderea comunismului i-a facut liberi sa-si exprime adevarata fata, aceea de oameni vicleni,absorbiti numai de castigul personal si satisfactia proprie. |
Citat:
Ciocoiu ordinar, i-a facut lu tacsu biserica taman in sufletul celor care au supravietuit holocaustului romanesc. Nenorocitii dracului!.... Milioane de omeni, sute de mii de familii au trebuit sa poarte doliul ucigasiei lor! Mama lor de ucigasi impietriti! |
Haideti sa nu exageram!
Dupa anul 1964 (când Gheorghe-Gheorghiu-Dej a dat decretul de eliberare a detinutilor politici), in general daca-ti vedeai de serviciu si de familie, nu aveai treaba cu securitatea sau militia! Sub nici o forma nu te lua de pe strada degeaba militianul de la ordine si liniste publica! Iar cu a spune glume sau bancuri despre regim. Pai de exemplul pe stadioane la un meci, sau prin restaurante, sau in alte imprejurari, cate glume nu se spuneau despre regim, si nimeni nu a patit nimic din cauza asta, dupa 1964. Cu restrictiile la energie electrica si termica, la mancare, aparute dupa 1980-1982, v-am explicat de ce au aparut! In 1981 Nicolae Ceausescu ia decizia gresita de plata cat mai rapida si fortata a datoriei externe a Romaniei, cifrata atunci la 11 miliarde $. Desi unii din jurul sau i-au atras atentia asupra consecintelor negative a unei astfel de masuri (fostul ministru de externe Ioan Totu i-a spus in fata- Nicule, nu-i bine ce vrei sa faci, apoi Nicolae Vacaroiu de la CSP, Teodor Stolojan de la directia valutara a ministerului de finante, Ion Iliescu, apoi chiar Iulian Vlad de la DSS si altii), totusi, din pacate, Ceausescu nu a vrut sa asculte de aceste pareri avizate si bine intentionate, ci a preferat sa faca cum credea el, dar mai ales sa asculte de sotia sa (pe care paradoxal, desi el a iubit-o sincer, ea a fost cea care i-a facut cel mai mult rau, dupa cum spunea chiar Nicu Ceausescu) si de lingaii din jurul sau (Manea Manescu, Emil Bobu, Tudor Postelnicu, Constantin dascalescu, etc) Chestia nu era ca nu se producea suficienta mancare in Romania atunci! Dimpotriva! Insa canditati mari de produse alimentare plecau la export, pentru plata datoriei externe. Garnituri intregi de tren cu carne de porc plecau de la Comtim la export in URSS, iar uleiul romanesc era exportat in Marea Britanie. Apoi incet-incet, pe parcursul anilor 80, Nicolae Ceausescu devine din ce in ce mai izolat, mai rupt de realitatea din tara, de catre activul de partid si de sotia sa (o toapa de la tara, fara o pregatire corespunzatoare, care s-a vazut peste noaptea pe cai mari). Ceausescu credea ce-i spuneau ce-i din jurul sau si sotia sa, credea ca la mitinguri lumea chiar il aplauda sincer. Exista dovezi clare ca in 1989 Nicolae Ceausescu nu mai era constient de situatia reala din tara -Stupoarea de pe chipul sau când lumea a inceput sa-l huiduie la mitingul din 21 decembrie 1989 -Când plutonierul de militie Constantin Paisie l-a intrebat in padure la Ratoaia (in dupa-amiaza zilei de 22 decembrie 1989) ca de ce nu este unt in alimentara, singurul raspuns a lui Ceausescu a fost ca nu-i adevarat! Oricum, cert este ca Nicolae Ceausescu a crezut sincer in sistemul socialist (asa cum a putut el sa-l inteleaga si sa-l perceapa, prin povestile romantate a unor colegi din inchisoare, si fara a aveea o pregatire scolara solida), si totusi (cu toate greselile si erorile pe care le-a facut dupa 1980) a facut si multe lucruri bune pentru Romania. Multa lume nu regreta de fapt ideologia comunista (care in viata de zi cu zi a oamenilor nu avveea prea mare relevanta), ci anumite realizari practice, concrete, economice si sociale a perioadei de dupa 1964. Lumea regreta ca pe vremea lui nea Nicu fiecare avea locul de munca asigurat, fiecare primea o locuinta de la stat (cu o chirie modica), fiecare isi permitea o data pe an un concediul la mare sau la munte, preturile la utilitati si transport in comun erau foarte mici comparativ cu salariile, accesul la educatie si sanatate era gratuit pentru toata lumea (spaga la doctor se rezuma la un pachet de Kent sau o punga de cafea)! Asta conta in viata de zi cu zi a oamenilor- nu ideologia comunista. Vorba lui tata- Nu am fost comunist, nici macar membru de partid, insa când am vazut cum au jefuit tara si vandut bogatiile tarii la straini astia de dupa 1989, totusi mai patriot si mai pentru popor a fost nea Nicu! |
Citat:
Nu stiu la cine te referi,inteleg ca esti suparat dar sterge comentariul asta pana il vede toata lumea. Te rog eu! |
Apoi sa nu uitam ca in anii 60-70, in scheciurile comice difuzate la TVR cu marii nostri actori (Toma Caragiu, Amza Pelea, etc), anumite aspecte negative de atunci erau criticate deschis!
Scheciuri precum Ca asa-i in tenis, Omul cu soparla, Mefisto (Ca umbli dupa o felie de sunca pana unde mi-am intarcat eu copii) a lui Toma Caragiu, sau Nea Marin si blocurile din Bucuresti (Bine ca picasi tu de la Bailesti, ca daca era sa-i astept pe astia de la IAL ramaneam zidit de viu in casa precum mesterul Manole), Revelion la munte, Nea Marin si adeverinta, a lui Amza Pelea criticau deschis aspectele negative din epoca. Apoi si in unele filme erau criticate voalat aspectele negative din epoca- Buletin de Bucuresti si Casatorie cu repetitie, Secretul lui Bachus, Secretul lui Nemesis, Primavara/vara/toamna/iarna bobocilor, Nea Marin miliardar, etc. Activitatea militiei era descrisa destul de realist in celebra serie Brigada Diverse (cu Iurie Darie, Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Dem Radulescu, Puiu Calinescu, Jean Constantin). |
Mai papagalule, parintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa a facut inchisoare pana in 1984 si expulzat din tara in 1984, exact, cu 4 ani de asa zisa revolutie.
Atat de liberi eram. Nu aveai voie sa iesi din tara, daca ti se dadea voie, erai urmarit sa nu cumva sa "evadezi". Stiu personal pe cineva care a fost persecutat de Securitate pana in '89, era chemat la "discutii amicale" si nu i se permitea sa intre la facultate, doar pentru ca intr-o discutie privata cu un ticalos de informator si-a exprimat dorinta de a face un drum pe jos in afara tarii. Da, de pe postul de capatuit fara merite peste sclavi si cu pile la Partid si Securiate, sigur ca arata frumos comunismul, da' dupa cum vezi, altii care l-au trat din postura de oameni care chiar "isi vedeau de treaba lor" si aflati la cheremul a tot felul de "gestionari" peste "bunurile poporului" date cu taraita si la pile, nu prea le-a picat bine. |
Tot amintiti de acest caz cu preotul Calciu-Dumitreasa! Intradevar, nu trebuia sa se intample, e regretabil ca s-a intamplat!
Ca si dupa 1964 or fi fost unele cazuri izolate de acest gen e posibil! Insa ce reprezinta aceste doua-3 cazuri izolate de dupa 1964, raportat la cei cca 20 de milioane de locuitori ai Romaniei ?! Marea majoritate a oamenilor, dupa 1964, daca-si vedeau de servici sa de familie, daca munceau cinstit, daca nu comiteau fapte antisociale sau infractiuni de drept comun, nu aveau treaba cu militia sau securitatea! Aveea vreo treaba cu securitate sau militia dupa 1964, strungarul de la IMGB sau 23 August, electricianul de la IRE, soferul de pe autobuzele ITA sau IJTL (si fie vorba intre noi- doar am discutat si cu fostii soferi ai ITA sau IJTL- de o friptura sau o masa la restaurant dupa o cursa mai lunga tot le iesea), impiegatul de miscare sau mecanicul de locomotiva, etc ?! Nu cred! Si sa fim seriosi- pe stadioane la un meci de fotbal, in restaurante la un sprit, la vreo nunta sau petrecere, la o tabla sau la un sprit intre prieteni sau vecinii de bloc, etc, se spuneau bancuri despre regim sau se critica deschis regimul, si nimeni nu a patit nimic din cauza asta! Iar despre chestiunile mai personale despre care ati spus- pentru ca ati afirmat minciuni si neadevaruri, sa va spun cateva lucruri 1. Tata doar si-a facut meseria, si a ajutat pe foarte multa lume. La tata conta un singur lucru- sa-si faca meseria, unitatea sa mearga bine si sa ajute OAMENII- indiferent ce functie ocupau acestia sau ce meserie aveau 2. Nicioadata nu a acceptat sa ia bani ca spaga sau bani nemunciti! Cel mult- asa era obiceiul locului si pana la urma o forma de stima si respect intre oameni- daca omul vreia sa faca cinste cu un sprit la Cina. 3. Datorita faptului ca inainte de 1989 cooperatia primea (prin contractarile cu industria) mai putina canditate de marfuri decat cererea (prioritatea fiind exportul), pentru a putea obtine mai multa marfa decat planul stabilit, trebuia sa apelezi la mijloace mai putin ortodoxe. Astfel, daca se afla ca vii la contractari si esti din judetul Vaslui, reprezentantii fabricilor aminteau mai voalat- Pai stim ca la Husi se face un vin bun, stim ca aveti la Vaslui un coniac Vasconi, stim ca aveti la Husi un IAS puternic, etc. In februarie 1991, cand ziaristii de la ziarul local au facut un reportaj si la Grup Depozite Husi, au scris La Grup Depozite Husi, stam de vorba cu seful de grup, domnul Onose Valerian, si cu economista cooperativei de consum Husi, Maria Dumitrascu. Domnul Onose, comerciant inimos, a reusit sa inlature partial carentele pernicioase ale planului, dar a fost obligat sa utilizeze argumente si mijloace specifice zonei, care l-au costat! Asadar si inainte de 1990, cine era om serios, isi facea cu pasiune meseria, si se comporta omeneste in familie si in societatea, nu prea il interesa de regimul politic existent sau de ideologia comunista! Cred ca in 1989 singurul om din Romania ca credea sincer in ideologia comunista era Nicolae Ceausescu! |
Lasa ma vrajeala, arhiva securitatii stii cum se masura dupa '89? La metru.
Si are zeci de km, si nu s-a oprit in '64. Daca s-ar da publicitatii cati informatori avea si probabil mai are si acum, lumea s-ar ingrozi. |
Orice serviciul de informatii de pe Glob lucreaza cu informatori! Nu cred ca arhiva securitatii este mai mare decat sa spunem a BND (serviciul de informatii vest-german) , AVO (serviciul de informatii maghiar)- ca sa nu mai spunem de arhiva CIA!
Pai pe langa lovituri de stat, asasinate, etc pe care le facea CIA , ce facea securitatea romaneasca dupa 1964 era joc de copii! Si nimeni nu spune si nu analizeaza- PE CINE urmarea securitatea romaneasca ?! Urmarea pe cei care planuiau actiuni dusmanoase impotriva poporului si statului roman, i urmarea pe iredentistii maghiari, pe cei care vroiau sa divulge secrete economice si militare romanesti, i urmarea pe spionii straini trimisi in Romania (care erau de obicei maghiari si sovietici). Nu cred ca securitatea romaneasca dupa 1964 urmarea pe nea Ion sau nea Gheorghe care a spus nu stiu ce gluma despre regim la un restaurant sau la barul-magazinul cooperatiei din sat! Iar despre idioata firmatie ca securitatea ar fi ascultat telefoanele tuturor romanilor (tehnic nu era posibil asa ceva. Tata a avut un foarte bun prieten- pe domnul Zizi Donciu, care atunci era seful echipelor de interventii deranjamente telefonice a PTTR din Husi, si acesta a relatat cu ce tehnica invechita lucrau cei de la PTTR atunci- centrale telefonice semiautomate Pentaconta din anii 70), redau marturia lui Aurel Tambrea, ultimul sef al securitatii judetene Vrancea Conform marturiilor lui Aurel Tambrea, ultimul sef al securitatii in judetul Vrancea, in tot acest judet, efectivele securitatii numarau numai 40 de cadre, iar tehnica de care dispuneau era destul de precara. „După Revoluție s-au sculat mulți că, vezi Doamne, au fost urmăriți de Securitate cu tehnică de ascultare. Nu știu dacă e secret sau nu, dar vă spun că noi, la Focșani, aveam numai 10 magnetofoane care urmăreau persoanele care aveau montată tehnică de ascultare pe telefon sau în casă. Dar eu nu puteam să ascult nimic fără aprobarea Procuraturii. Ascultarea asta nu era probă în justiție. Deci, aveam 10 aparate, nu puteam să ascultăm tot județul cu ele. Cum se proceda? Aveam subofițeri care stăteau și așteptau să apară o luminiță pe panou, însemna că sună telefonul. Subofițerul asculta și, când i se părea că e interesant, apăsa pe buton și începea să înregistreze. Deci nu se înregistra automat. Apoi, aveam ofițeri de redare, luau la mână casetele și scriau cu pixul pe hârtie ce idei se desprind din discuții. Casetele însă erau refolosite. Înregistram unele peste altele, ca să facem economie". |
Citat:
La toti tradatorii care au chinuit si batjocorit pe fratii tai din tara si din lume. La toti vanzatorii de neam. La mincinosii care ne-au stalcit copilaria cu otravurile demagogiei lor. La naimitii astia care se autoerotizeaza si azi in vazul lumii. Uite, scriu inca o data, sa vada toata lumea! |
Citat:
Păi dacă vrei să și-l șteargă, nu i-l cita integral, că p'al tău n-are cum a-l șterge!:24: |
Citat:
Adica, desfasurat: - sa aplaude pe Tovarasul, sa il preamareasca - sa participe cu toata insufletirea tovaraseasca la faurirea sinistrei inventii numita "Omul nou", pe care o incercase si Hitler si Stalin si alti dictatori nemernici - sa-si tina gura, de frica beciului, ori de cate ori avea ceva de zis diferit de Partid - sa rabde frigul si intunericul din case - sa justifice cu toata puterea ratiunile inaltatoare ale infometarii celor care stateau la cozi interminabile pentru o paine si o sticla de lapte, in conditiile in care Tovarasu se lauda ca avem cele mai mari productii la hectar! - sa isi minta copiii ca religia e opiu pentru popor iar Dumnezeu e o scorneala pe care omul nou nu o accepta - sa isi tradeze vecinii, colegii, mama si tata de cate ori interesele Partidului o cereau; si o cerea mereu! - sa accepte ca, in numele Partidului, sotul la lucreze inginer in Husi iar sotia profesoara in Oradea; copiii ii crestea Partidu - sa citeasca in traduceri masluite literatura subversiva, contrara intereselor nationale, aia scrisa de burghezii retrograzi din lumea intreaga - sa faca apologia minciunii, a propagandei, a terorii spunind, ca dvs., ca totul era bun si luminos. Da, daca faceau asa, nu aveau treaba cu militia sau cu securitatea. Erau tovarasi de incredere, elemente sanatoase si exemple vii de patrioti intr-o tara care faurea un viitor mai bun. |
Citat:
Cât de mare este SRI față de serviciile din alte țări http://riscograma.ro/9129/cat-de-mar...din-alte-tari/ Cele 10 țări au o populație de 800 de milioane de locuitori și un total de aproximativ 78000 de agenți (mai mult sau mai puțin) secreți în serviciile respective. România se evidențiază prin: 1. Numărul absolut: Personalul de 12.000 de agenți secreți e depășit doar de al FBI. În total, cu o 2,5% din populația grupului de țări, România are mai mult de 15% din agenți. 2. Proporția față de populație: Există 60 de angajați în serviciile interne la suta de mii de locuitori. Următorul clasat, Polonia, are 13 de angajați. Media este de 7 iar ultimul clasat este Italia, cu 2,7. 3. Bugetul SRI are cea mai mare pondere în cheltuielile publice: jumătate de procent, de cinci ori mai mult decât media celor 10 state, care este de o zecime de procent. FBI se descurcă cu doar o șeptime de procent din cheltuielile publice totale ale SUA. Și în termeni absoluți, SRI reușește să cheltuiască mai mult decât serviciile omoloage din Germania, Franța, Italia sau Polonia. 4. SRI este singurul serviciu care ține numărul de angajați la secret. Turcia, Polonia și Italia furnizează către presă măcar cifre aproximative, în timp ce restul sunt publice. Pe de altă parte, bugetul instituției este public, lucru care nu se întâmplă în Marea Britanie și Italia unde cifrele furnizate sunt globale pentru toate serviciile de informații, sau în Franța, unde cifra de 41 de milioane de euro prezentată oficial pare subevaluată față de realitate. 5. SRI este singurul serviciu militarizat, cu excepția Turciei, care a început demilitarizarea acum 20 de ani și mai are acum sub 5% personal cu grade. De asemenea, este aparent printre puținele (alături de cel spaniol) unde întreaga activitate este considerată âinformație clasificatăâ din oficiu, nu doar de la caz la caz. http://riscograma.ro/wp-content/uplo.../09/spioni.jpg Si asta este dupa '89 deci...sa se revizuiasca, primesc, da' sa nu se schimbe nimic! |
Citat:
Citat:
Probabil ca pe tavarasii gestionari care mai procurau pe sub mana una alta la tovarasii de la Secu', nu. Citat:
|
Datele prezentate de dumneavoastra se refera la personalul SRI dupa 1990, nu la cel al Departamentului Securitatii Statului de dinainte de 1990! Ce treaba si ce legatura are una cu alta ?!
|
Pai tu crezi ca s-au imperechat dupa '89 si s-au inmultit substantial, inainte fiind impiedicati de regulamentul de ordine interioara?
Comunistii tai au avut mereu problema asta, desi nu i-au numit nimeni in postul asta, mereu s-au identificat cu "poporul" si interesele lui. Si da, stiu oameni care au fost chemati la Secu pentru o gluma cu Ceausescu, unul saracu chiar avea probleme le etaj si facea faze doar cand il apuca, si tot n-a fost scuzat din oficiu. Iar sa afirmi ca cineva ca par. Calciu a fost asa..un caz izolat e trist pentru tine, inseamna ca intr-adevar nu poti pricepe nimic in plus fata de spalatura care ai primit-o. |
Citat:
Si pe toti cei putini care mai aveau o urma de demnitate si nu-si plecau capul slugarnic, aplaudand agramatii si tembelii. Insa pe tine nu te urmareste nimeni in zilele noastre pentru ca spui bancuri cu comunisti tortionari bonomi pe care-i puteai smotoci de nas oricand aveai chef, in vremurile demult apuse. Citat:
Dar las' ca ti-au ramas o gramada de averi nemuncite si avantaje de care te-ai putut folosi si de pe urma carora traiesti in belsug pana-n ziua de azi. |
Citat:
Domnule, da stiu ca exagerati si inventati! 1. Restrictiile la furnizarea energiei electrice si termice au aparut numai dupa anii 1980-1982, din cauza atat obiective cat si subiective! Sunt anumite aspecte tehnice , in functionarea instalatiilor electrice si termice, care nu au nici o legatura cu ideologia comunista! 2. Asta cu aplaudatul si participarea la mitinguri era ceva pur formal pentru marea majoritate a populatiei! Participai la un miting de 1 Mai sau 23 August ca mergeau si ceilalti colegi de serviciu, dar nu din alte motive! 3. Nimeni nu te impiedica sa te duci la biserica, sa le spui copiilor despre religie! Inclusiv cadrele de militie si securitate isi botezau copii si se cununau religios. 4. Puteai citi orice carte o puteai cumpara din comertul socialist sau cooperatist sau imprumuta de la biblioteca, sau o puteai obtine de la altcineva 5. Nimeni- si nu inteleg la ce va referiti- nu te obliga dupa 1964 sa-ti tradezi prietenii, neamurile sau familia! Atata timp cat nu comiteai vreo infractiune sau fapta antisociala (de genul tulburarea ordinii si linistii publice, provocarea de scandal, distrugerea sau degradarea instalatiilor comune din blocuri, etc), nu i interesa pe cei de la militie sau securitate ce faceai in apartamentul sau casa ta! 6. De obicei oamenii se cunoasteau, se indragosteau si se casatoreau, ori intr-un anumit cerc de prieteni, ori se cunoastea la locul de munca, unde primeau repartitiile. Daca se cunoasteau si decideau a se casatori imediat dupa terminarea unui liceu industrial, scoala profesionala ori in timpul facultatii, atunci, pentru tinerii casatoriti inainte de încadrarea in campul muncii, repartitiile de serviciu se dadeau in acceiasi localitate. |
Citat:
|
Nu vad legatura intre ISIS , Mafia siciliana si activitatea militiei si securitatii romanesti din perioada 1964-1989!
Si nici un stat modern nu poate exista fara un serviciul de informatii bine pregatit si eficient! Ori in cazul RSR acest serviciul s-a numit DSS! |
Citat:
Nostalgia ta e de inteles. Dar laudele desantate aduse criminalilor creaza senzatie de voma tututor celor care au trait in acea vreme dar care nu faceau parte din burghezia comunista ci dimpotriva, au suferit cumplit ani si zeci de ani. In teroare, frig, foame si umilinta extrema. |
Citat:
|
Citat:
Ce fel de vina a avut sau ce "criminal" ar fi fost un militian de la ordine si liniste publica, care patrula noaptea pe strazi (riscandu-si viata si integritatea fizica), ca sa nu se intampla scandaluri, batai, crime, violuri, etc ?! Ce "criminal" a fost de exemplul un presedinte de CAP sau director de IAS, care doar isi facea meseria ?! Cati nu veneau inainte de 1989 in biroul lui Ioan Neamtu, directorul IAS Husi, sa-i ajute cu diverse probleme, si i ajuta! Cati nu veneau inainte de 1989 la tata, sa-i ajute cu diverse obtinerea unor marfuri! Si i-a ajutat pe fiecare! Ce "criminal" a fost sau ce vina a avut un director de intreprindere inainte de 1989 ?! Ce "criminal" a fost un prim-secretar de judet, oras sau municipiu inainte de 1989 ?! Bun- era numit politic pe linie de partid, dar aveea responsabilitati foarte mari- daca ceva nu mergea bine in judetul respectiv, era sanctionat! Ce "teroare" visati ca ar fi fost dupa 1964 ?! Viata mergea inainte- cu micile bucurii si necazuri ale ei! Oamenii se nasteau, invatau, iubeau, se casatoreau, isi intemeiau familii, se bucurau cand castiga campionatul "Dinamo Bucuresti", mergeau de 1 Mai si 23 August la mici si bere, lucrau, se certau sau se aveau bine cu colegii de munca, etc! |
Citat:
Ce bine mai mergea viata inainte, pe cadavrele celor omorati de comunisti... Ce frumos strigau ei "Hai Dinamo!", uitind ca beciurile Militiei erau pline, adeseori, de parul si sangele celor torturati pentru ca se opuneau Regimului.... Ce frumos invatau oamenii! Ca Partidul e in toate (nu Dumnezeu), ca noi inaintam spre un viitor luminos (nu intunecat, cum s-a dovedit), ca omul nou trebuie sa se inalte pe pamant in locul oamenilor astia vechi (adica a celor intemnitati de voi, a celor stalciti din batai, a celor exterminati la Pitesti/Gherla/Canal etc.). Viata mergea inainte, linistit si infloritor! Pe oasele sfintilor ucisi de voi! Pe familiile celor carora li se comunica, in detentie, ca sotia s-a maritat cu altul sau ca i-au murit copiii sau ca l-a tradat prietenul cel mai bun etc. Ce bine curgea berea si mergeau mititeii dincolo de foamea a milioane de romani, dincolo de infometarea preotilor si a intelectualilor din puscarii... Ce frumos cresteau holdele pe pamantul furat de la tarani, cu vitele furate de la tarani, cu munca celor carora li se luase orice drept de proprietate! Ce frumos va mergea viata, tovarase! Dar nu va fi asa pana la sfarsit. Unii dintre voi ati platit deja pe pamant. Altii veti plati acolo unde va fi adevarata Judecata, nu aia inventata de voi. |
O mica lista a ispravilor voastre:
https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C...n_Rom%C3%A2nia Si una ceva mai serioasa, care ar trebui sa dea mult de gandit: https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C...n_Rom%C3%A2nia |
„Comunismul fiind o experienta pur asiatica, este un regim politico-social ideal pentru sclavii innascuti, pentru lenesi, pentru lichele, pentru brute fara scrupul, pentru invidiosi, pentru lingai, pentru cinici, pentru cretini care se ambitioneaza sa ajunga cu tot dinadinsul sefi.
La fel pentru cei care considera ca instaurarea mizeriei generale, egala pentru toti, si definitiva, inseamna instaurarea dreptatii, a egalitatii si a fericirii absolute in lume.” Teohar Mihadaș, „Pe muntele Ebal”. https://alexandrupetria.wordpress.co...at-pe-nedrept/ |
Citat:
|
Citat:
"A încercat din nou să fugă, ascunzându-se în haznaua unui veceu. Toată ziua l-au căutat caraliii cu câinii lupi. Băgat până în gât în groapa veceului, preotul Gheorghiță aștepta să vie cât mai repede noaptea să evadeze. Când soarele era spre asfințit, șefului gardienilor i s-a șoptit să-l caute în veceu. Deodată s-au auzit înjurături și lătratul câinilor de pază. Pași grei, urmați de scheunatul câinilor lupi, se apropiau de el. Popa Gheorghiță și-a dat seama că totul s-a terminat. Cu o rangă, gardianul a ridicat scândurile veceului. Răcnind și lovindu-l cu ranga în cap fără milă, călăul parcă turbase, nu se mai oprea. Când soarele trecea în partea cealaltă, un fâlfâit s-a auzit în aer. Sufletul preotului Gheorghiță urca la ceruri. Nici astăzi nu se știe pe unde-i putrezesc oasele." La nenorocirile astea abominabile suntem partasi cu totii, tovarase. Macar putina decenta de am avea, macar putina decenta, daca mai mult nu putem face. Dar sa ii laudam, sa le gasim mereu scuze, sa le justificam faptele criminale la nesfarsit!... Cum e posibil asa ceva? Macar putina decenta. Macar atat... |
Citat- "âComunismul fiind o experienta pur asiatica, este un regim politico-social ideal pentru sclavii innascuti, pentru lenesi, pentru lichele, pentru brute fara scrupul, pentru invidiosi, pentru lingai, pentru cinici, pentru cretini care se ambitioneaza sa ajunga cu tot dinadinsul sefi.
La fel pentru cei care considera ca instaurarea mizeriei generale, egala pentru toti, si definitiva, inseamna instaurarea dreptatii, a egalitatii si a fericirii absolute in lume.â Teohar Mihadaș, âPe muntele Ebalâ. Aici din pacate nu pot fi de acord cu dumneavoastra! Cine era om harnic, cinstit si gospodar, si i placea meseria cu adevarat, isi facea meseria si datoria la locul de munca si inainte de 1989! Incepand de la tractoristul care ara terenul agricol, la brigadierul sau inginerul agronom din CAP, la presedinti de CAP sau directorii de IAS (nimeni din Romania nu cred ca aveea vreun cuvant de repros pentru Florentin Carpanu- directorul Comtim Timisoara, pentru Ioan Neamtu directorul IAS Husi, etc), la muncitorii, maistri, tehnicienii si inginerii din industrie (cine isi respecta meseria se respecta pe el ca om isi facea meseria cu pasiune si seriozitate si inainte de 1989), la strungarul de la IMGB sau 23 August, la electricianul din cadrul IRE-ului , din statiile de transformare de inalta tensiune, care veghea ca un intreg oras sau municipiu sa aibe curent electric, la impiegatul de miscare , mecanicul de locomotiva sau ceferistul in general care aveea pe mana viata, siguranta si integritatea fizica a mii de calatori la un tren, pe care trebuia sa-i transporte in conditii de deplina siguranta a circulatiei, punctualitate si confort, la gestionarul cooperatiei de consum sau a ICSM-ului care servea clientii, la militianul de la ordine si liniste publica care patrulea noaptea pe strazi sa nu se intample batai, scandaluri, violuri, crime, etc! A-ti face bine meseria si a fi OM nu are de-a face cu un anumit sistem politic, ci cu caracterul si calitatea umana a acelui OM! Eu nu judec un om in functie de orientarea sa politica (poti fi social-democrat, liberal, taranist, comunist, conservator, etc), ci strict in functie de comportamentul, caracterul si faptele acelui om! Inainte de 1989, inclusiv printre activistii de partid, erau multi oameni jos palaria, care meritau toata stima si tot respectul! Si asta nu pentru ca erau activisti de partid sau ca au avut anumite functii la un moment dat (lucru care in fata istoriei prea putin conteaza), ci pentru ca erau OAMENI in adevaratul sens al cuvantului! Putea aveea cineva vreun cuvant de repros pentru Aneta Slivneanu (Dumnezeu sa o odihneasca in pace), prim-secretara a orasului Husi intre 1979-1987, care efectiv se certa inclusiv cu sefii de la judet cand venea vorba de obtinerea unor aprobari pentru investitii in oras, si care nu ezita sa se duca inclusiv pe santiere, sa vada daca muncitorii din constructii isi facea bine serviciul ?! Putea aveea cineva vreun cuvant de repros pentru Ion Fratila, fostul prim-secretar al judetului Vaslui pana in 1987, om care lua apararea judetului de fiecare data in fata lui Ceausescu, om care se zbatea pentru acest judet, care colabora foarte bine cu toti directorii de intreprinderi, presedinti de CAP-uri, directori de IAS-uri ?! Haideti sa nu judecam ideologii politice, ci oameni! |
Ca sa analizam fara patima, pe baza de date si cifre concrete, sub aspect economic si social, regimul din Romania din perioada anilor 1964-1989
1. Agricultura Desi procesul de cooperativizare a agriculturii s-a desfasurat cu multe abuzuri, crime, nedreptati in anii 50, totusi, pana la urma, s-a dovedit a fi benefic. Astfel, s-a trecut de la practicarea unei agriculturi faramitate, pe mici suprafete, cu mijloace tehnice arhaice si rudimentare, la o agricultura practicata pe mari suprafete, compacte, cu irigatii, chimizare, mecanizare. Astfel, in 1989, agricultura romaneasca era una moderna si competitiva, care dispunea de: -Cca 2.500.000 hectare teren arabil irigat (in judetul Vaslui existau cca 30.000 ha teren arabil irigat) -La un tractor reveneau cca 50 ha. -Mijloacele tehnice de mecanizare a agriculturii erau administrate de IMA- SMA (cu binecunoscutele tractoare "Universal-650" si combine "Gloria"). Desi productiile la hectar nu erau cele raportate (stiti cele gluma cu purcica), totusi ele erau net superioare fata de perioada anterioara cooperativizarii agriculturii. Ideea de asociere a taranilor in cooperative agricole nu era a comunistilor, ci era o idee larg raspandita inclusiv in tari precum Franta, Italia, RF Germana. In perioada interbelica, in programul electoral al PNT, era propusa ideea de cooperative agricole. Dar evident erau si aspecte negative in agricultura. Desi conform statutului UNCAP, CAP-urile erau "proprietate privata de grup, asociativa" (iar pamantul din cadrul CAP-urilor apartinea tot taranilor, fiind doar lucrat impreuna), iar retribuirea membrilor cooperatori trebuia sa se faca conform hotararii adunarii generale din CAP, totusi- mai ales dupa 1980- acest statut nu era respectat. Astfel, datorita faptului ca CAP-urilor li se solicita sa dea o canditate tot mai mare de produse la "fondul centralizat/fondul de stat", intai se dadea produsele la "fondul centralizat", apoi erau platite muncile SMA (tot in produse) si abia la urma erau retribuiti membri cooperatori (taranii). Acesasta genera nemultumiri justificate din partea membrilor cooperatori, aparand furturile din recolte, care ingreunau si munca militienilor din mediul rural. Apoi o alta parghie prin care statul controla activitatea CAP-urilor era faptul ca "Intreprinderea de mecanizare a agriculturii" se afla in subordinea statului. La un moment dat , Ceausescu ar fi acceptat ca idee de principiu ca utilajele de mecanizare a agriculturii sa treaca in proprietatea CAP-urilor. Apoi in Romania (spre deosebire de ce am vazut in Basarabia chiar inainte de 1991), activitatea de prelucrarea a carnii si laptelui a fost concentrata in mediul urban, prin intermediul ICIL si IRIC. In Basarabia, pe atunci RSS Moldoveneasca, statul sovietic a procedat intr-un mod mai inteligent in acest domeniu. Astfel, acesta a permis colhozurilor (echivalentul CAP-urilor) sa-si construiasca si sa-si dezvolte propriile sectii de prelucrare a laptelui si carnii, si astfel acele colhozuri sa se dezvolte, sa acumuleze capital, sa poata face anumite investitii, dar si sa stabilizeze forta de munca calificata in mediul rural, contribuind astfel la dezvoltarea localitatilor respective. Un alt aspect negativ era birocratia stufoasa ("trei cu mapa doi cu sapa"), faptul ca unele hotarari erau luate din birourile directiilor agricole judetene, fara a fi consultati ingineri agronomi si presedintii din CAP-uri, moda "negatiilor", etc. S-au incercat atunci diferite metode de a-i stimula pe tarani sa creasca sau sa adune tot felul de produse animale- de la melci, pana la broaste, puf si pene de gasca, sa creasca iepuri, etc! Insa rezultatele nu au fost pe masura , datorita mai multor factori. Desi sistemul de achizitii din mediul rural era organizat prin cooperatia de consum, preturile oferite taranilor pentru aceste produse erau destul de mici, fapt care nu era de natura a-i stimula! In concluzie, ideea de asociere a taranilor in cooperative/asociatii agricole , pentru a lucra pamantul in mod organizat, pe mari suprafete compacte, care sa permita aplicarea tehnologiilor moderne in agricultura (irigare, mecanizare, etc) nu este una rea, si nici macar nu a fost inventata de comunisti! Nu putem uita ca inainte de 1989 s-au facut si mari investitii in zootehnie, construindu-se mari si moderne complexe zootehnice, in frunte cu Comtim Timisoara (unde in 1989 lucrau 15.000 de oameni). De asemenea, s-a dezvoltat si cercetarea stiintifica in agricultura, statiunile de cercetari agricole si institutul de la Fundeni avand un renume international. In concluzie, cu toate neajunsurile ei, agricultura romaneasca de dinainte de 1989 plasa Romania in pozitia de exportator net de produse alimentare. Astazi importam masiv produse alimentare! Spuneti dumneavoastra- cum e mai bine ?! |
Citat:
Savanta de renume mondial intelegea oare de ce o tara intreaga aproape ca a lesinat de bucurie cand ea era legata cu franghii si dusa spre a acapara incarcatoare intregi de gloante din puscoacele mitraliera ale celor ce-i puteau fi copii sau nepoti? Copiii ghiftuiti ai mafiotilor, ai dictatorilor comunisti sau a slugilor lor de toate categoriile, ii pot intelege pe oamenii de rand care traiesc in teroare sub conducerea acestor iubiti fii ai popoarelor? Nu. Tu nu-i poti intelege pe oamenii normali care resimt o scarba viscerala doar amintindu-si cum era sa traiesti permanent in frica, sa fii dus cu forta pentru a aplauda frenetic un saltimbanc analfabet bolnav de cultul personalitatii, stiind bine ca acest ipochimen era, impotriva vointei lor, Marele Conducator. N-ai cum. Pentru ca nici nu vrei. Dar chiar daca ai vrea sa intelegi, si chiar daca ai face eforturi supraomenesti, ai in cap tot felul de filtre colorate pe care viata imbelsugata traita in timpul foametei celor multi si a lipsurilor de tot felul, ti le-a fixat temeinic, odata pentru totdeauna. |
Citat:
|
Citat:
|
Tovarase Florin, ca sa nu credeti ca am ceva nu stiu cum cu dvs., iata: imi fac mie pomana si va fac si dvs. un dar, daca primiti - un text puternic, pe care l-am descoperit, prin Mila Domnului, aseara.
Il voi transcrie aici, partial (cartea are 171 de pagini, ma iertati...). Fac efortul asta de dragul Adevarului si totodata ca forma concreta de a va stimula increderea ca nu voiesc sa va mint sau sa va insult. Cititi daca voiti! Veti vedea cum se intalnesc doua lumi: Biserica si comunismul. Veti zice, poate ca nu e vorba limpede pe text despre comunisti? Fiti cu bagare de seama! Nu se poate sa nu descoperiti aceeasi esenta sub forme aparent diferite. Parintele Virgil Gheorghiu sugereaza multe prin textul sau simplu si vibrant. Cititi, simtiti, cumpaniti!.... Sub chipuri si nume diferite, in uniforme diferite sunt acelasi soi de oameni. Ii stim bine dupa faptele de mai tarziu. Si nu citim aici ca sa facem noi un proces al comunismului, cu intentie de condamnare. Ci va invit sa cititi ca sa intelegem... Ca sa pricepem cine suntem, de unde venim si ce prezent avem. Si ce viitor, daca nu pricepem acum... Doamne ajuta! P.S. Asemenea autorului cartii, voi sta si eu pana la ora cinci dimineata sa va transmit "ultimele stiri". Nu neaparat, insa, la fapte diverse, desi se poate zice si asa. E datoria mea, mi-a fost data si mi-o asum fara carteala. Nu sunteti, insa, dator sa cititi! M-as bucura, doar, s-o faceti.... Pentru ca e vorba despre un alt fel de tata! Nu ca al dvs., nici ca al meu, iertati sa fie tatii nostri! E vorba despre un tata care nu se batea pe burta cu politistii si cu securistii, care nu o tragea cu bere si cu mititei, care nu innopta la "Capsa"... E vorba despre un tata care a fost victima celor pomeniti de dvs. si pe care ii laudati peste poate! Haideti, Florin, sa vedem cum poate fi un altfel de tata decat al nostru! Haideti sa intelegem, astfel, de ce si noi doi suntem altfel decat preotul Gheorghiu! * Virgil Gheorghiu, preot "Tatal meu, preotul care s-a urcat la cer/ amintiri dintr-o copilarie teologica" Deisis, Sibiu, 2008 Traducere Maria-Cornelia Ica jr Prefata diac. Ioan I. Ica jr fragmente, pag. 130 si urm. |
Un altfel de tata (1)
Intr-o zi tatal meu a sosit in capitala.
A fost o mare surpriza pentru mine. Tata venea in capitala doar toamna, inainte de inceperea scolilor, pentru a face la casieria Ministerului Cultelor un imprumut din salariul sau, ca sa-i poata trimite pe fratii si surorile mele la scoala. Ca sa le cumpere carti si incaltaminte. Nu era insa toamna. Si el era acolo! Am inteles deodata ca s-a intamplat ceva grav. Ceva foarte grav. Tatal meu a sosit in micul meu apartament din centrul capitalei in jurul orelor cinci si jumatate dimineata. Era ora la care soseau in capitala trenurile din provincii indepartate. M-am trezit cu greu. A trebuit sa sune mult timp inainte ca sa-i deschid usa. De-abia ma culcasem. Ora cinci si jumatate dimineata era ora la care de obicei mergeam la culcare. Pentru a-mi plati cursurile si taxele la Universitate, trebuia sa lucrez. Faceam la diferite ziare cronica faptelor diverse. Lucrul cel mai greu era ca trebuia sa stau treaz toata noaptea, pana cand ieseau primele editii, spre orele cinci dimineata... Deschizind usa tatalui meu am fost foarte fericit dar imi era ingrozitor de somn. Mi-am spalat fata de multe ori cu apa rece. Apoi am revenit si l-am privit pe tata. L-am privit asa cum privesti o icoana. Cum l-am privit de la prima noastra intalnire, cand ma nascusem. De data asta insa, in loc sa ma bucur, m-am intristat. Tata era in uniforma de sfant, cu alte cuvinte era literalmente in zdrente. Anteriul sau era ferfenita. Or, tatal meu n-a avut toata viata lui decat un singur anteriu - asa cum n-a avut decat o singura viata. A purtat un singur anteriu, asa cum porti o singura fata. Din timp in timp, noaptea, preoteasa spala anteriul, il petecea, il carpea. Dar acum, dupa douazeci de ani de slujire, singurul anteriu al tatalui meu nu mai tinea... Era o zdreanta. Nu era nici neagra, nici rosie, nici bej. Zdrentele nu mai au culoare. Si apoi avea bucati adaugate, petecite. Vederea acestui sfant in zdrente m-a intristat intr-atat, incat mi-am coborat ochii. Era o imagine mult prea greu de suportat. Acest preot era, in plus, tatal meu si fiinta pe care o iubeam cel mai mult pe lume. Era insuportabil, nu mai puteam privi fata de mucenic si anteriul in zdrente al tatalui meu. Dar chinurile mele abia incepusera. Coborind ochii, am vazut bocancii tatalui meu. Iar spectacolul bocancilor era inca si mai cumplit decat cel al anteriului. |
Un altfel de tata (2)
Tatal meu avea aceiasi bocanci ferecati in cuie mari, pe care i-a purtat intotdeauna. Era calul lui Hristos. Trebuia sa fie potcovit ca un cal. Cea mai mare parte a timpului isi slujea stapanul cu picioarele sale. Trebuia deci sa aiba bocanci mari. Bocancii erau esentiali pentru exercitarea preotiei sale in munti.
De data asta, insa, bocancii nu mai tineau. Erau gauriti peste tot. Prin gauri se vedeau sosetele din lana nevopsita, culoare naturala, tricotata gros de mama preoteasa. In unele locuri insa, soseta din lana era si ea gaurita. Tatei i se vedeau degetele inghetate, umflate de reumatism si de oboseala. Prin gaurile bocancilor si ale sosetelor se vedea pielea picioarelor, piele alba, de creta, piele aproape moarta. Am inchis ochii... Pentru ca lacrimile sau strigatele sa ramana adunate in inima... Tata a rosit. Si-a ascuns repede picioarele sub masa. Ii era rusine. Era stanjenit, rosu de stinghereala, pentru ca eu, fiul sau, am vazut cumplita sa mizerie. Si a spus pentru a se scuza: "Din pricina razboiului nu se mai face incaltaminte... La noi la Petrodava e interzis sa tabacesti pieile. Daca se descopera ca cineva a tabacit piei, e impuscat pe loc. Fara judecata, fara interogatoriu... Asa ca nu mai avem piele, in tot tinutul. Si daca nu mai e piele, nu se mai poate face incaltaminte." "Am o pereche de bocanci de schi", am spus eu. ... "Vei avea nevoie de bocancii tai", a spus tata. "Nu", am raspuns eu. "Nu am nevoie. N-am timp nici macar sa dorm, tata.... Cum as avea timp sa merg la schi? Mi-e somn tot timpul..." Tata privea bocancii cum privesti o comoara. In aceste incaltari picioarele sale vor fi ocrotite de frig, de apa, de ceata. Cu incaltarile mele va putea duce mai bine Trupul si Sangele lui Iisus. Va putea sa le duca mai repede si cu mai putina osteneala si durere. "Spune-mi, chiar n-ai nevoie de ei?" "Nu se poarta bocanci de schi in oras", am raspuns eu... "Ia bocancii, sunt ai tai! Dumnezeu mi i-a daruit, ca la randul meu sa ti-i dau tie. Acum spune-mi, de ce ai venit in capitala?" Mi-era atat de mila de tatal meu! Mila de el si de tot poporul moldovean si romanesc. Tara mea e una din cele mai bogate. Suntem mai bogati decat toti vecinii nostri, suntem foarte bogati. Si toate aceste bogatii sunt in mainile oligarhiei, ale ciocoilor care, cu ajutorul navalitorilor succesivi s-au implantat in carnea tarii ca lipitorile... Muntii nostri aur poarta, noi cersim din poarta-n poarta! Raurile noastre curg pe nisip de aur iar noi murim de foame. Suntem douazeci de milioane de cersetori si robi. Cateva mii de ciocoi ne sug sangele si ne devora trupul. Suntem saraci ca animalele padurii. Si satrapii ciocoi, tinuti la putere de straini, organizati in bande numite partide politice si in haite, ca lupii, devoreaza poporul. Ca lupii. Se hranesc din carnea noastra si din sangele nostru. Stiam ca daca, din nenorocire, navalitorii din rasarit ne vor ocupa iarasi tara, ciocoii nu vor suferi nici o paguba. Dimpotriva! Vor prospera, cum au prosperat ei mereu in nenorocirile noastre. Ciocoii vor intra o parte in serviciul ocupantului venit dinspre rasarit. Ceilalti vor sluji Statele Unite, asa cum inainte slujeau Stambulul. Si sufeream pentru ca nu vedeam nici un ajutor, nici o speranta de eliberare posibila. Poporul meu trebuie sa sufere. Mereu. Iar ajutorul nu-i putea veni decat de Sus. Din nici o alta parte, precum ni s-a spus: "Caci toata darea cea buna si tot harul desavarsit de Sus este, pogorind de la Tine, Parintele luminilor". |
Un alt fel de tata (3)
Intorcindu-se din capitala, tata a ajuns in gara din Pascani inainte de zorii zilei. De la gara pana acasa erau vreo 40 de kilometri. A plecat de indata, pe jos. Cum avea incaltaminte noua, mergea foarte mandru... Fiecare pas pe care il facea il apropia de biserica sa, de parohia sa, de satul sau. Mergea voiniceste.
De-abia iesit din Pascani, a fost oprit de un baraj de politie militara. Un ofiter de rezerva, pomadat, cu corset si cravasa - un fiu de ciocoi, un satrap fanariot, ca toti tinerii ofiteri din serviciul auxiliar al statului major - comanda un grup de soldati care-i perchezitionau pe tarani. Era o scena des intalnita. De multi ani, pretutindeni pe drumuri puteau fi intalniti soldati care faceau controale, pentru a vedea daca sarmanii tarani nu aveau in sacii lor grau, paine, piele, lana, porumb, fasole. Caci totul era rationalizat. Totul era interzis. Pentru tarani. Mii de oameni au fost impuscati de oligarhii in uniforme parfumate pentru o camasa, pentru o paine, pentru un bat de chibrit sau pentru o anvelopa uzata de camion. Impuscati cu miile, la marginea drumurilor, ca niste caini. Fara nici o mila. De ciocoii in uniforme.... Cand a fost randul tatalui meu, ofiterul s-a infuriat. Striga cu ura: "Dusmanul e la cativa kilometri de noi, pamantul sfant al patriei este amenintat si tu, un popa, furi incaltamintea soldatilor care-si dau viata pentru tine!... Vei fi impuscat pe loc, ca un caine. Apoi trupul iti va fi spanzurat. De stalpul de telegraf. Pentru a-i speria pe toti. Vei servi drept exemplu pentru toti taranii hoti." "Fiul meu, poetul, mi i-a dat" a spus tata. "Nu sunt bocanci militari, sunt bocanci de schi. Puteti verifica." Dar nimeni nu-l asculta. Ciocoiul se dezlantuise. Voia sa-l ucida pe tata. Voia sa-l ucida pe popa. I-a legat tatalui meu mainile la spate cu o funie de animale. L-a legat la ochi. A pus sase soldati in linie in fata tatalui meu. Totul s-a petrecut repede. Disciplinat. Erau obisnuiti cu astfel de operatiuni. Nu faceau decat sa controleze, sa loveasca, sa impuste. Dar minunea lui Dumnezeu n-a intarziat. Dumnezeu n-a putut indura aceasta, era un lucru prea nedrept. Cand ofiterul a ordonat foc, nici un soldat n-a apsat pe tragaci. Ofiterul a repetat ordinul. In zadar. Nemiscati, cu armele la umar, soldatii refuzau sa apese pe tragaci. Impietrisera. Ofiterul turbase cu totul, spumega de furie. Cu revolverul scos ameninta ca doboara pe toata lumea, tarani si soldati la un loc. Cu propria sa mana. Auzind aceasta taranii s-au pus in genunchi. Se rugau. Mai intai in tacere, apoi cu voce tare. "Puteti sa ne omorati", a spus caporalul, privind revolverul ofiterului indreptat asupra lui. "Puteti sa ne omorati pe toti. Dar noi nu-l vom omori pe parintele nostru, preotul. Suntem crestini. A impusca un preot e ca si cum L-ai impusca pe Dumnezeu." Toate acestea au fost povestite de soldati se de tarani. Au fost scrise si semnate de fiecare dintre ei. Deodata ofiterului i s-a facut frica. A ordonat ca tatal meu sa fie dezlegat. A ordonat taranilor sa plece. Toata lumea era libera. Au fost totusi oameni carora nu le-a fost frica sa ii impuste pe preotii romani. Ba chiar, cum citim intr-o postare anterioara (431), nu s-au temut sa le sfarme capul cu ranga. Acestia au fost comunistii. Fara frica de Dumnezeu, bietii de ei au facut sa citim azi liste sumare ale terorii de atunci. Am postat doua astfel de liste mai sus. Din nefericire, listele continua sa creasca si azi... Martirii sunt altii, ciocoii sunt aceiasi: vechi si noi. |
Ora este GMT +3. Ora este acum 13:30:45. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.