Forum Crestin Ortodox - Fenomenul Noul Ierusalim de la Pucioasa

150. “Messia de la Bucureşti” se declară încă odată a fi adevăratul Messia şi îi dezavuează pe impostorii de la Pucioasa!!!(urmare)

.................................................. .....................
În finalul dialogului, înainte de a bloca definitiv topicul (o manevră aplicată cu succes în toate celelalte cazuri în care a fost interpelat de necunoscuţi)Mihăilă se “semnează” cu o formulă copiată din Biblie, pretinzând că s-a “auto-plagiat” în mod intenţionat:
_________________
"Eu spre aceasta M-am nascut si pentru aceasta am revenit in lume: ca sa dau marturie pentru Adevar. Oricine este din Adevar asculta glasul Meu. Oricine va marturisi pentru Mine inaintea oamenilor, marturisi-voi si Eu pentru el inaintea Tatalui Meu, Care este in Ceruri. Iar de cel ce se va lepada de Mine inaintea oamenilor, si Eu Ma voi lepada de el inaintea Tatalui Meu, Care este in Ceruri.
(M-am citat din Noul Testament, Ioan, cap 18, vers 37
si Matei, cap 10, vers 32, 33).
.................................................. .....................
Deci, ce constatăm?
Mai întâi, că popa Popaviciu nici n-are habar că – fie şi involuntar – el îl legitimează pe Antihrist, atunci când nu-şi pune nici măcar problema dacă stă de vorbă cu Însuşi Mesia sau cu un cabotin paranoic care se crede reîncarnarea simultană a lui Napoleon, Hitler, Mussolini, Sancho Panza, Jack Spintecătorul şi Iisus Hristos. În total, Mihăilă pretinde că a avut cel puţin 40 (patruzeci de reîncarnări !). Împieliţatul ăsta se apără bine de îndoielile care planează asupra lui, clamând cu emfază: “Exista un singur Iisus, Messia, care, din fericire pt voi, S-a reincarnat aici, in Romania.” Şi acela singur este – nici mai mult nici mai puţin – chiar Întunecimea Sa, Mihăilă-MIH de Ferentari, care S-a întrupat şi S-a împieliţat ca să aducă lumină orbilor! Bineînţeles că orbii suntem noi, care nu vedem cu inima că dumnealui este Hristosul. Iar pucioşilor nu le lasă nici cea mai mică şansă, ca să-şi promoveze şi ei un Messia al lor, mai precis o Mihăelă-proorociţă.
Mai departe însă, Mihăilă începe să bată câmpii. Făcând pe Atotştiitorul, se hazardează să afirme sus şi tare că pucioşii nu vorbesc – “proorocind” – despre regele Mihai I în mesajele lor, ci chiar despre dumnealui, Regele-Spiritual Mihail-Mihăilă-MIH-Dâmboviţeanul. Desigur că în superbia lui, Mihăilă n-a citit mai nimic din scrierile pucioşilor, considerându-le nişte falsuri; altminteri n-ar fi declarat un lucru care e mai presus de orice evidenţă: pucioşii au sperat din toată inima şi chiar au făcut manevre disperate să pună în fruntea statului o persoană credulă şi docilă, pe care s-o manipuleze apoi în favoarea lor, prin tehnica “mesajelor sosite din cer”.
Mai constatăm, în afară de lădăroşeniile lui ieftine, de invitaţiile voalate ca să i se cumpere Cartea autobiografică, şi de dispreţul suveran faţă de toate religiile şi instituţiile bisericeşti, un apetit morbid pentru sience-fiction: Noul Ierusalim ceresc (cel despre care vorbeşte şi Biblia că va veni după Judecata finală) a apărut deja pe bolta cerului, şi încă din anul 1995! Se pare că, de acolo de sus, el coboară şi se tot coboară, aşa cum spune şi Biblia, dar foarte, foarte, foarte lent, pentru că – deşi au trecut de atunci aproape 15 ani, el încă n-a ajuns pe pământ. Deşi nu l-a văzut încă nimeni de atunci încoace, nici măcar astronomii, cu cele mai sofisticate lunete şi telescoape, Mihăilă pretinde că “este vizibil noaptea, spre Rasarit.” Până una-alta, adică până ce se va lămuri această dilemă (a fi sau a nu fi), Mihăilă anunţă un surogat de Noul Ierusalim ceresc, şi anume Noul Ierusalim pământesc. Păi la fel zic şi pucioşii, dar când e vorba de localizare, nu prea se potrivesc: pucioşii proclamă cetatea Noului Ierusalim pământesc la Pucioasa, acolo unde au ei cartierul general, iar Mihăilă pretinde că Noul Ierusalim pământesc este la Bucureşti, şi, mai exact, este chiar Casa Poporului! (trebuie să ne aşteptăm acum că ne va anunţa că el este şi reîncarnarea lui Nicolae Ceauşescu, cel care a comandat clădirea) Se anunţă un serios conflict de interese cu Parlamentul României, care, până una-alta au înhăţat cea mai mare parte din această clădire, chiar cu riscul de a-L supăra rău pe Dumnezeu.
În final, Mihăilă îl îmbie pe popa Popaviciu să dea o raită şi pe la Seminariile lui Mihăilă, aşa... în vizită de curtoazie, adică ca să se cunoască unul pe altul:
“Va invit maine la seminar, sa ne cunoastem! Detalii la telefon: 0763525299.”
S-o fi dus popa la “seminar”, ca să se cunoască unul pe altul ?
S-o fi referit Mihăilă la “cunoaşterea” în sens biblic, adică unul pe(ste) altul?
Tot ce-i posibil, dacă această curtoazie reciprocă este doar preludiul satisfacerii unor curiozităţi biunivoce. Vom trăi şi-i vom vedea.

mariamargareta

23.11.2009 13:07:08

151. Încă un “Cuvânt” ascuns de liderii pucioşi (I)

În data de 21 septembrie 2009 liderii pucioşi au lansat printre supuşii lor un “Cuvânt” venit ca din partea lui Hristos şi a Maicii Domnului, cu ocazia sărbătorii naşterii ei. Din motive neelucidate, ei au postat însă pe situl lor oficial, pentru marele public (“prostimea”) numai primul sfert al acestui “Cuvânt”. Aceasta era situaţia şi astăzi, 23 noiembrie 2009. Vom publica noi ceea ce liderii pucioşi au ascuns până acum, deliberat sau nu. Notele din paranteze aparţin autoarei acestui articol (Anca- Estera) şi reprezintă păreri pur personale.

Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul naşterii Maicii Domnului
.................................................. .....................
(Notă : Aici ar trebui să fie reprodus primul sfert din “Cuvânt”. Întrucât el a apărut deja pe situl oficial al sectei “Noului Ierusalim”, de aceea el nu va mai fi transcris)
.................................................. .....................
*
Am stat la masă duhovnicească cu tine, poporul Meu, şi cu un popor proaspăt venit la izvor şi i-am dat de pe masă şi Eu, şi mama Mea Fecioara, şi tu, dar tu trebuie să te deprinzi tot mai aprins să lucrezi facerea Mea în om peste cei ce vin la izvor (Notă : Se dezvăluie intenţia liderilor pucioşi de a intensifica prozelitismul sectar, prin intermediul supuşilor lor), aşa cum şi tu ai primit când ai venit să fii cu venirea Mea de azi, oştean al ei. Eu dau să miluiesc pe mulţi cu darul credinţei sfinte ca să scape ei de cursa cea vicleană a robiei sub semnul stăpânitorului acestui veac trecător şi să-i fac păsărele ale cerului, (Notă : Liderii pucioşi au păsărelele lor, dar se vede treaba că nu le ajunge, mai vor să-şi mărească stolul) că vine vremea să se ridice la cer păsărelele, fiule, ca să dau Eu drumul pe pământ albirii şi curăţirii şi facerii celei noi peste el, după cum Scripturile proorocesc, căci omul fără Dumnezeu dă să lungească veacul său şi să-Mi întârzie lucrarea Mea cea de facere a cerului celui nou şi a pământului celui nou şi a Ierusalimului celui Nou. (Notă : Până acum se susţinea sus şi tare că Ierusalimul cel Nou este deja “făcut” la Pucioasa; acum se zice altceva, cum că facerea lui e întârziată din cauza oamenilor, care-L încurcă pe Dumnezeu în planurile Sale, obligându-L la amânări nesfârşite şi nedorite de El) Eu însă am de la Tatăl lucrare peste pământ şi pun peste mulţi duhul cunoaşterii de Dumnezeu, duhul cuvântului Meu de peste tine şi dau să lucrez dar de credinţă sfântă în mulţi, căci lumina de pe pământ se stinge şi se tot stinge, şi numai credinţa omului care vine să creadă venirea Mea, numai aceea va rămâne lumină pe pământ, şi ea va lumina până peste margini şi va vedea omul calea spre tine, calea Mea cu tine, şi se va agăţa de scăparea lui şi va lua omul în el credinţa cea salvatoare, credinţa care a fost în Noe şi în cei din casa lui când Eu, Domnul, am spălat pământul de păcatul pus peste el de la nepăsarea de Dumnezeu a oamenilor din vremea lui Noe. Ce l-a scăpat pe Noe de mânia Mea cu care am spălat pământul aşa cum altfel n-am mai putut să-l spăl? O, credinţa în salvarea cea de la Mine, aceea şi numai aceea l-a salvat pe Noe. Putea şi el ca toţi ceilalţi de pe pământ să se îndoiască, dar n-a făcut aceasta Noe, şi este scris în Scripturi de la el ca semn al credinţei care-l scapă pe om de pedeapsă, că mare este omul care crede în Mine când Eu vin spre el şi când el vine spre Mine cu inima lui, cerând el mântuirea lui cea de la Mine, iertarea lui de păcat, înfierea lui Mie prin puterea credinţei lui în salvarea lui cea de la Mine, Cel atât de duios după om şi pentru om.
O, ce mult ar trebui să poată omul numai pentru Mine când el dă să poată pe pământ! O, ce mare ar fi biruinţa lui dacă ar şti el să stea lângă Mine cu credinţă sfântă ca să-i pot Eu face bine la credinţa lui în Mine şi în puterea Mea pentru viaţa omului! Când am înviat dintre morţi, biruitor atât de mare cum am fost atunci, am spus ucenicilor nedumeriţi şi ruşinaţi de slaba lor credinţă în Mine, şi, stând faţă în faţă cu ei biruitor peste moarte, le-am spus: " Datu-Mi-s-a toată puterea în cer şi pe pământ. Mergeţi şi învăţaţi aceasta peste neamuri, iar cel ce va crede în biruinţa Mea va fi şi el biruitor ca Mine şi se va mântui de acest neam trecător şi va lua peste el numele Meu şi va fi fiul Meu". O, aceasta este lucrarea credinţei în cei ce iau în ei de la Mine darul credinţei sfinte, alifia cea pentru ochii care nu văd, ca să vadă ei apoi. Puterea Mea pentru viaţa omului este credinţa lui în această putere a Mea că nu este pe pământ vindecător ca şi Mine pentru om, iar Eu prin izvorul Meu de peste voi fac tuturor trezirea, şi va fi căutat mult de toţi oamenii cuvântul Meu de facere nouă peste om şi va iubi omul facerea lui aşa cum iubeşte azi păcatul, căci fiecare vreme îi dă omului să facă ce are ea în ea, iar vremea Mea de slavă văzută pe pământ îi va da omului din ea şi el se va deprinde să intre sub harul Meu, şi toate prin harul Meu vor fi peste om. Amin.
O, poporul Meu, îi trebuie omului pocăinţă mare, tată, şi lacrimă de dor spre Mine, căci omul este tare păcătos, tare neputincios şi slab cu voinţa. Vremea cea păcătoasă a ajuns la vârful ei şi îi tot dă din vârf omului, îi dă cu vârf şi îndesat, după cum spune vorba înţeleaptă, iar omului îi trebuie trezire, şi asta fac Eu prin glasul Meu de peste tine, şi cu care trec hotarul spre om ca să audă el că Eu Mă dau ţie cuvânt de facere şi să vină spre pocăinţă omul. În toate vremile de sub cer am strigat prin servii Mei din timp în timp pocăinţă peste oameni pe pământ, şi aşa strig şi azi, dar azi lucrez cu mult mai părinteşte, azi trec peste margini cu răbdarea Mea şi cu statul Meu în sfat cu omul ca să-l ajut prin multul Meu cuvânt al venirii Mele iarăşi de la Tatăl la om, şi stau învelit în cuvânt înaintea omului şi aşa Mă dau lui, şi fericit este cel ce primeşte de la Mine darul sfânt ca să creadă cu el că Eu sunt acest cuvânt, că Eu vin pe calea lui şi că nu e altul care vine pe calea aceasta de cuvânt. Eu sunt Cel ce vin şi sunt Cel ce sunt şi grăiesc desluşit cu omul şi tot mai desluşit pentru mintea lui cea vândută, care-i atinge inima ca să-l ţină rob vremii care trece, vreme roşie de sângele vărsat de oameni pentru toate poftele trecătoare pe pământ. Grăiesc cu omul după vreme ca să-l ajut să iasă din ea şi să intre el în taina şi în vremea veacului ce va să fie, veacul Domnului cu omul, să intre încă din trup omul, căci Eu cu omul zidesc veacul cel nou şi îl iau lucrător lângă Mine aşa cum l-am luat pe Noe după ce i-am dat iubire şi credinţă pentru Mine (Notă : Aşadar, ni se spune că Noe n-a avut nici un merit personal, ci a fost programat ca un robot, inoculat cu iubire şi cu credinţă, în tot ce a făcut el bun şi pilduitor în toată viaţa lui. Dacă ar fi aşa, predestinarea ar fi procedura specifică prin care Dumnezeu aşează toate care urmează să vină pe pământ) ca să lucreze el prin acelea cu Dumnezeu.
O ce fericit aş fi Eu şi tot cerul lui Dumnezeu (Notă : Fericirea este aşadar un lucru bun şi de dorit nu numai pentru fiinţele cereşti, dar şi pentru oameni, cărora ele le sunt modele ) dacă omul s-ar deprinde să grăiască şi el ca Mine, să grăiască cu Mine şi cu omul (Notă : O nouă pledoarie pentru prozelitismul de la Pucioasa ) după cum e graiul Meu în Mine şi peste om! Acesta îmi este dorul, să ia omul înţelepciunea Mea (Notă : “Înţelepciunea de la Pucioasa” aduce pentru creştini îndemnuri noi şi ciudate, cărora le dă o importanţă supradimensionată pentru mântuire. De exemplu, aşa cum vom vedea mai încolo, ea ne arată cât de important, esenţial chiar, este ca tot creştinul, atunci când se scoală din somn, să se scoale pe partea dreaptă şi nu pe stânga; ca să-i meargă bine el va trebui să păşească pragul casei întotdeauna cu piciorul drept, şi va trebui să observe scrupulos tot felul de alte asemenea inovaţii năstruşnice, care mai degrabă seamănă a superstiţii ieftine, nicidecum a învăţături de credinţă) şi gândul Meu în el, şi ar fi omul în lucrare mare peste pământ, şi prin cuvânt s-ar face toate, aşa cum Eu şi cu Tatăl stăteam în sfat la început, şi după sfatul Nostru toate se întocmeau, căci aşa de mare putere are cuvântul când el se face unul în toţi, în cei ce se dau lui Dumnezeu ca să lucreze Lui.

mariamargareta

23.11.2009 14:09:38

151. Încă un “Cuvânt” ascuns de liderii pucioşi (II)

- urmare -

O, poporul Meu, adu-Mi, tată, aminte de făgăduinţele Mele (Notă : “Dumnezeul” Pucioasei îşi recunoaşte sincer unele limite: cu memoria stă cam prost) pentru cer nou şi pentru pământ nou şi ţine-ţi gândul în ele, tată, ca să se facă ele, căci ele trebuie să se arate cu multul din loc în loc pe pământ, după cum scrie în Scripturi! (Notă : În Scripturi scrie, într-adevăr, că va fi cer nou şi pământ nou, dar efectul acestei transformări cosmice va fi necondiţionat, simultan şi universal. Or, liderii pucioşi proclamă un necesar efort de concentrare în gândire a oamenilor “aleşi” care alcătuiesc “poporul pucios”, efort care ar aduce cerul cel nou şi pământul cel nou din loc în loc şi din când în când)
O, ce frumos e locul verde şi plin de flori faţă de locul uscat şi sec de viaţă din pricina sărăciei de pe el! O, omule, nu poţi, tată, să culegi roade de pe nici un loc dacă locul nu este lucrat! O, nu se poate de-a gata roade, tată, ci trebuie să lucrezi ca să te bucuri, (Notă : Aşadar, nu numai fericirea, ci şi bucuria este un lucru bun şi de dorit pentru om! Vom vedea însă că nu pentru mult timp) şi trebuie să lucrezi Mie ca să te fac Eu bogat apoi în cele ce rămân, fiule. Mi-e milă când te văd cât trudeşti ca să ai, (Notă : Aici se încurajează, insidios, lenea) şi Mi-e milă că trudeşti la cele ce nu rămân. (Notă : Aici se căinează şi se descurajează lucrul omului pentru cele care, până la urmă, se usucă şi pier) O, trezeşte-te la glasul Meu care te cheamă să lucrezi lui Dumnezeu pe pământ şi să faci din uscat verde, aşa cum Eu lucrez şi fac! O, aşa cum te bucuri de un pom pe care-l sădeşti şi îl îngrijeşti (Notă : Aici dimpotrivă, se încurajează lucrul omului pentru cele care, până la urmă, se usucă şi pier) ca să crească frumos şi să rodească apoi, tot aşa să te bucuri să lucrezi şi pentru viaţa Mea în om, tată, şi să începi cu viaţa ta, şi apoi s-o împarţi pe ea spre folosul multora aşa cum o împart Eu pe a Mea, ca să te bucuri apoi, tată, de lucrarea ta, (Notă : Din nou se afirmă că bucuria este un lucru bun şi de dorit pentru om! Vom vedea însă că nu pentru mult timp, căci fericirea şi bucuria vor fi înlocuite îndată cu idealuri total diferite: cu întristarea şi cu durerea) de lucrarea care rămâne înaintea Mea şi a ta, fiule.
Am duhul aprins ca să învăţ omul în ziua aceasta, căci M-a aprins de iubire iubirea celor ce au venit azi la izvorul Meu de cuvânt, (Notă : Pucioşii încă mai atrag prozeliţi la Pucioasa, pe care-i încântă cu balivernele lor. Ca să-i şocheze cu “minunea” că Însuşi Dumnezeu le vorbeşte, liderii pucioşi le recită, special pentru ei, câte un fragment de “cuvânt din cer”) iubire aprinsă în ei, şi cu care ei ştiu să-şi hrănească credinţa cea plină de dor.(Notă : În “Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa” din 19 august 2009 se afirma cu totul altceva, şi anume că nu iubirea hrăneşte credinţa, ci credinţa hrăneşte iubirea, căreia îi este rădăcină:“O, fiilor, credinţa este dragostea din om, căci ea este rădăcina din care răsare mai întâi nădejdea şi apoi fructul acestora, dragostea.” Aceasta este o nouă verigă în lanţul inconsecvenţelor doctrinare pucioşeşti)
Mi-a fost drag duhul lor cel plin de fior de dor şi cuvântul lor ca focul aprins înaintea Mea şi a ta, iar tu ai simţit alin durerilor de peste tine (Notă : Deci durerile sunt ceva rău, iar alinul lor este binevenit) poporul Meu de la izvor. I-ai învăţat pe ei bucuria durerii, tată (Notă : Deci, durerile sunt ceva bun, care aduce bucurie) căci bucuria ta e durerea, fiule durut (Notă : Se proclamă aici o filosofie nouă, tipic pucioşească: “durerea este bucurie şi bucuria este durere”) Fie ca durerea ta să nască fii mulţi, ca rod al lucrării Mele cu tine, ca să-ţi aduc Eu bucurie pentru rodul tău înaintea Mea. (Notă : Aici se proferează un blestem, drapat într-o aparenţă de binecuvântare: Cu cât se vor înmulţi fii durerii, adică prozeliţii sectei de la Pucioasa, şi cu cât vor fi ei mai îndureraţi şi mai disperaţi, cu atât va creşte bucuria malefică a liderilor lor pentru roadele învăţăturii lor, care proclamă suferinţa ca pe o virtute) O, în dureri vom naşte fii mulţi, fiule poporul Meu, căci durerile au fost cele mai ziditoare în toate vremile în cei ce au lucrat în via Mea plângând pe cale şi suferind dinspre miazănoapte, dinspre muntele necredinţei de pe pământ, munte sub care zac atâtea suflete, atâţia oameni fără de lumină, fără de credinţă pe pământ.(Notă : Adevăratul Hristos promite însă la Apocalipsa 7,17 şi 21,4 cu totul alteva celor care-L ascultă şi-L urmează pe El: ştergerea suferinţelor şi a lacrimilor de pe tot pământul: “Căci Mielul, Cel ce stă în mijlocul tronului, îi va paşte pe ei şi-i va duce la izvoarele apelor vieţii şi Dumnezeu va şterge orice lacrimă din ochii lor.[...] Şi va şterge orice lacrimă din ochii lor şi moarte nu va mai fi; nici plângere, nici strigăt, nici durere nu vor mai fi, căci cele dintâi au trecut.” Diferenţa de mesaj dintre Adevăratul Hristos pe care-L anunţă Biblia şi Hristosul mincinos pe care-l construiesc, din cuvinte meşteşugite, liderii antihrişti de la Pucioasa este evidentă).

mariamargareta

23.11.2009 14:56:16

151. Încă un “Cuvânt” ascuns de liderii pucioşi (III)

- urmare -

Plâng cu cerul tot, plâng cu mama Mea Fecioara, plângem de omul care zace în necredinţă de Dumnezeu. Plângem, mamă, căci Noi suntem tare, tare miloşi şi nu ştie omul să tragă spre mila noastră, mamă. Oamenii suferă sub necunoştinţă, iar Noi, de mila lor, mamă. Durerea însă este lucrarea cea făcătoare, cea mai făcătoare este ea, o mama Mea! Amin, amin, amin. (Notă : Din nou o proslăvire a durerii, care este prezentată aici ca fiind cea mai mare virtute creatoare a creştinului care a reuşit să ajungă să nu se mai bucure de nimic)
.................................................. ..........................................
(Notă : Urmează acum un text care – aşa cum pretind liderii pucioşi – reprezintă “plânsul mamei Fecioara”, adică tot ceea ce a răspuns “Maica Domnului” la invitaţia “Fiului ei” de a contribui şi ea la “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa)

– O, datu-ţi-a Tatăl Savaot toată puterea în cer şi pe pământ, Fiule înviat din răstignirea cea dureroasă a Ta, căci Tu ai purtat pe crucea Ta toate durerile oamenilor de până la Tine şi de după Tine, (Notă : Dacă este aşa, dacă Hristos a luat asupra Sa durerea tuturor, atunci de ce se mai proslăveşte astăzi durerea liderilor pucioşi şi a acoliţilor lor ca fiind o inegalabilă virtute? Ca să-şi însuşească ei laurii suferinţei lui Hristos?) toate pe trupul Tău cel răstignit, o, Fiule al durerii! Îndurerat Te-ai născut, îndurerat ai trăit, îndurerat Te-ai lăsat răstignit, şi prin dureri ai înviat apoi şi Te-ai aşezat iarăşi întru Tatăl, din care purcezi mai înainte de vecii, (Notă : Liderii pucioşi insistă în a susţine o erezie mai veche de-a lor: “Fiul purecede din Tatăl”. Biblia spune altceva: doar Duhul Sfânt purcede de la Tatăl, iar Fiul este născut din Tatăl mai înainte de veci) şi din cea fără de murmur durere a Ta ai născut mereu sfinţi pe pământ înaintea Ta, şi aceia Ţi-au fost Ţie fraţi de suferinţă şi părinţi născători de fii ai credinţei sfinte înaintea Ta, naştere de sus peste mulţi apoi pe pământ, căci în numele Tău sfinţii şi mucenicii mărturiseau şi lucrau facere nouă în oameni, în stăpâni şi în robi, o, Doamne născător din cer al omului, căci Tu ai spus că omul dacă nu se naşte de sus nu poate să aibă în el împărăţie pentru Tine, şi pe Tine Împărat al ei.
Grăim dulce unul cu altul înaintea celor credincioşi şi a celor puţin credincioşi şi a celor necredincioşi, Fiule Doamne, Mântuitor al nostru, al tuturor. O, ce mângâiere găsim când grăim unii cu alţii în cer şi pe pământ! O, ce mare mângâiere e cuvântul, cuvântul durerii, Doamne! Privirea peste pământ Ne umple de durere, că vedem mereu pieirea oamenilor, căci omul piere prin bucurii (Notă : Deci, bucuriile totuşi nu sunt bune! Ele aduc pieire omului) şi nici un grămuţ de bine nu face omului bucuriile (Notă : "Dumnezeul" Pucioasei stă prost nu numai cu memoria, ci şi cu gramatica. Corect gramatical ar fi fost “bucuriile fac”, nu “bucuriile face”, mai ales că la Pucioasa se pretinde că limba română este prima limbă apărută pe pământ şi ultima care va mai rămâne, adică ea este etalonul perfecţiunii cereşti a cuvântului rostit şi scris. La pucioşi însă, acolo unde apare inversiune în topica subiectului şi predicatului, acordul dintre ele se face “după ureche”.) pe care şi le doreşte şi şi le face căutând peste tot după ele. Omul piere prin bucurii, o, Fiule al meu, iar Noi trecem în cer şi pe pământ prin dureri, şi prin dureri naştem fii (Notă: Dacă bucuriile nu sunt bune, în schimb durerile sunt bune, căci ele sunt ziditoare pentru cer şi aduc fii în împărăţia lui Dumnezeu) pentru împărăţia ce va să vină peste oameni, împărăţie cu trudă şi cu dureri zidită pentru cei ce plâng pe pământ, nu pentru cei ce iau plată bucuriile în vremea trupului lor între oameni.
Am stat la izvor cu masă sfântă în ziua mea de serbare şi am avut la masă popor tânăr, popor proaspăt, dar viu cu credinţa şi cu căutarea după râul Tău de cuvânt, care curge mângâios pentru cei blânzi şi smeriţi cu inima înaintea Ta pe pământ. O, ce inimioare blânde cu Noi! Ce mângâiere ne-au dat în dureri, (Notă : Deci, durerile nu sunt bune! Ele trebuie îndepărtate prin mângâieri) Nouă şi poporului Tău cel de sub povara Ta, cel de sub dureri pentru Noi, Fiule Doamne, (Notă : Deci, “Hristosul Pucioasei” şi “Maica Domnului dela Pucioasa” îi împovărează cu durere pe cei din “poporul Lui”, dar mângîierile care li se aduc de către simpatizanţii naivi veniţi din afară sunt binevenite) şi pentru calea Ta cea grea şi mult anevoioasă între cer şi pământ! O, nu este Dumnezeu afară de Tine şi nu mai e pe nicăieri izvor curat şi neamestecat cu otravă de suflet pentru cei ce caută să-şi stâmpere arşiţa inimii, dorul de Tine în ei. O, căutat eşti de mulţi, Fiule scump, Mire dorit, dar Tu nu Te laşi găsit decât de cei ce nu Te ispitesc cu gândul şi cu fapta lor, şi cărora Tu le pătrunzi inima şi şoapta inimii lor
Vă dau iarăşi cuvânt vouă, celor ce aţi stat la izvorul Fiului meu lângă poporul Său de la izvor. O, Ne-aţi adus mângâieri în dureri (Notă : O nouă confirmare: durerile nu sunt bune, ele trebuie stinse în mângâieri) şi ne-aţi dat din voi şi aţi luat din Noi. Har, har peste voi să fie cuvântul cel din cer, care se naşte din iubirea Noastră şi a voastră în zi de praznic sfânt! Cuvântul Fiului Meu s-a făcut praznicul lui Dumnezeu pe pământ, masă de praznic a împărăţiei cerurilor, cerul de sfinţi la masă cu omul pe pământ, iar hrana de pe masă are ca sare în ea dorul sfânt (Notă : O justificare “filozofică” pentru cei veniţi din afară, ca să înţeleagă ei de ce bucatele pe care le-au mâncat la pucioşi erau nesărate) dorul de Dumnezeu în voi şi dorul de voi al Domnului. Nici un popor de pe pământ nu are în limba lui vorbită acest cuvânt: dor. Numai neamul român are în limba lui acest dulce şi duios cuvânt: dor, şi pe acestă dulce limbă grăieşte Domnul la sfârşit de timp, şi ea a fost cea dintâi limbă între pământ şi cer, limba pe care Dumnezeu a grăit pentru facerea a toate, limba cea din vecii, când era o singură limbă pe pământ, până să se despartă neamuri şi limbi din loc în loc după căderea omului din Dumnezeu. E mare taină pământul român, e mare, şi nu i-a fost dat omului de pe el s-o stăpânească pe ea, căci ea este aşezată în vecii, şi s-a arătat demult, demult în taină, şi iar s-a arătat acum, şi numai cei înţelepţi de la Dumnezeu (Notă : Liderii pucioşi, desigur, cei care au inventat această aberaţie!) ştiu limba şi lucrarea acestei taine, care va stăpâni peste pământ curând, curând. (Notă : Adică, toţi locuitorii Globului Pământesc vor vorbi numai limba română, şi acest eveniment este iminent) Îşi pregăteşte Fiul meu un popor frumos în mijlocul neamului român, (Notă : Poporul pucios, despre el e vorba) care nu-şi cunoaşte adevărata lui obârşie, căci taină mare este acest pământ, şi apoi râul acesta va inunda peste tot şi peste toate pe pământ rodul acestui cuvânt, care poartă în el sămânţa cea nouă (Notă : Noua Evanghelie cea de la Pucioasa, intitulată “Cuvântul lui Dumnezeu”) a Semănătorului Iisus Hristos, Fiul meu cel de acum două mii de ani, Care S-a arătat şi a locuit între oameni.

mariamargareta

24.11.2009 11:35:27

151. Încă un “Cuvânt” ascuns de liderii pucioşi (IV)

151. Încă un “Cuvânt” ascuns de liderii pucioşi (IV)

- urmare -

Grăiesc vouă cuvânt de dor, căci dorul din voi se face dor pe pământ şi în cer. Vă aştept cu răbdare şi cu dor să vă faceţi asemenea mie înaintea Fiului meu, Care vine să-Şi facă mireasă şi să o împodobească slăvit. Daţi putere dorului în voi, căci dorul este puterea care caută în om după Domnul, caută căutând şi dorind cu dor, şi Fiul meu Iisus Hristos trăieşte în om şi este viu şi Se naşte în om dor, dor şi iar dor, şi aceasta este partea care nu se va lua de la voi, şi fericiţi sunt şi vor fi cei care-şi aleg partea cea bună, partea care nu se va lua de la ei, dorul de Dumnezeu şi căutarea după El cu lacrimi şi cu dor, ca Maria, sora Martei, fiica cea care s-a ales pentru partea cea bună şi care nu s-a mai luat de la ea, căci de cine dorul se leagă, acela nu mai poate altfel trăi, şi este mereu viu, şi în trezie şi în somn mereu viu este.
O inimioare pline de sângele iubirii de Dumnezeu, dorul din voi vă va învăţa toate, şi din Domnul va lua şi vă va vesti vouă, căci izvorul Lui curge şi se deschide tot mai mult, şi stăvilarele lui cad şi curge râul vieţii şi face limpezi inima şi mintea omului credincios şi îl face pe el fiu al Tatălui ceresc, precum Fiul meu Iisus Hristos este, şi este Cel dintâi între mulţi fraţi, precum este scris despre El. Vă binecuvintează Domnul credinţa şi iubirea, pe care voi să le lăsaţi în mâna Lui, ca El să le aşeze în voi mereu zidire nouă, (Notă : Aluzie subtilă la “zidirea ce veche”, adică la Marian şi Victoria Zidaru, care recent s-au dezis definitiv de liderii pucioşi, fiind înlocuiţi cu alţi naivi, mai proaspeţi şi mai entuziaşti, chemaţi să fie “noii zidari”, ceruţi de “vremea de acum”) aşa cum vremea de acum cere, iar temelia acestora este dorul, care-I face casă în voi Fiului Meu Iisus Hristos, Mântuitorul nostru. Pe aripi de înger v-am purtat spre izvor pentru ziua mea de serbare, şi tot aşa spre ale voastre înapoi, până ce ale Domnului vor fi toate ale voastre, (Notă : Aluzie fină la alegerea radicală care stă în faţa noilor veniţi, simpatizanţii chemaţi astăzi la serbare. Acum se vor întoarce înapoi la casele lor, plini de dor pentru cele văzute şi auzite, dar nu pentru multă vreme: doar până se vor hotărî să-şi vândă toată agoniseala, case şi alte bunuri care le “alină” existenţa dar îi şi “însărcinează” cu griji, şi apoi, liberi şi uşori, să vină şi să aşeze la picioarele “proorocilor” pucioşi contravaloarea bunurilor înstrăinate, şi să se pună şi ei la dispoziţia lor. Şi aşa, “toate ale lor“ vor deveni “ale Domnului”, mai precis ale liderilor pucioşi, care le vor administra ei cum ştiu ei mai bine în numele Lui) toate câte vă alină sau vă însărcinează pe voi.
Fiţi cu inimi pline de înţelepciune de sus pentru felul cum Îl împărţiţi pe Fiul meu. Ajutaţi prin statura voastră cea dinăuntru şi cea din afară să creadă omul prin acestea în Domnul şi Dumnezeul vostru, să poată să creadă în voi. (Notă : O mărturisire cât se poate de clară: “Dumnezeul” pucioşilor nu este al tuturor, ci este un Dumnezeu privat, “al lor” numai. Dacă alţii vor crede în “proprietarii” acestui Dumnezeu, aşa şi numai aşa vor crede şi în acest Dumnezeu al lor) Daţi oamenilor daruri ca la nuntă şi spuneţi cum spune omul la nuntă pentru miri când le dă darul mirilor; daţi oamenilor daruri sfinte, credinţă şi iubire, şi spuneţi aşa: “de la noi puţin, iar de la Domnul mult”, ca să vadă omul umilinţa, şi mult va lucra peste om umilinţa din voi, lucrare de folos pentru frumuseţea omului cea de sus din cer. Sfiala cea sfântă în voi are în lucrarea ei curajul sfinţeniei, prin care biruieşte lumea cel ce iubeşte pe Dumnezeu cu credinţă ziditoare în el. Aveţi grijă de iubirea din voi, numai Domnului s-o daţi, numai Lui, iar omul să aibă de la voi din roadele ei. (Notă : O răstălmăcire cât se poate de gravă a mesajului biblic despre iubire. Pucioşii pretind că întreaga iubire a credinciosului trebuie să se reverse spre Dumnezeu pe care nu-L vede, iar semenului său, pe care-l vede, să-i dea nu iubire – pentru că nu i-a mai rămas nici o picătură disponibilă – ci ceva neprecizat, ascuns în sintagma “din roadele ei”. Biserica Ortodoxă învaţă invers: Dumnezeu cel nevăzut nu poate fi iubit în mod abstract, ci în mod concret, prin iubirea semenului care se vede. Despre această puruncă, Hristos cel Adevărat spune aşa, prin evanghelistul Matei la cap.25, v.45: “El însă le va răspunde, zicând: Adevărat zic vouă: Întrucât nu aţi făcut unuia dintre aceşti prea mici, nici Mie nu Mi-aţi făcut.” Pucioşii aruncă odată cu zoaiele din albie şi pruncul pe care s-au străduit să-l spele) Aceasta este lucrarea iubirii de Dumnezeu în om. Numai dorul de Dumnezeu să locuiască în voi mereu, şi el să vă fie sarea vieţii, plăcerea vieţii în voi. (Notă : Pucioşii încearcă să se justifice faţă de cei din afară de ce au renunţat la sare în alimentaţie: pentru simplul fapt că Mihaela o considera una din plăcerile vieţii) Rugăciunea să vă fie lină ca apa susurândă şi cristalină de izvor blând în cursul lui, căci zbuciumul în rugăciune îl dovedeşte pe om nemulţumit şi nesătul, şi este semeţie nemulţumirea, şi omul nu cunoaşte faţa acestui păcat. Caldă mi-a fost rugăciunea şi lină mi-a fost în toate durerile vieţii, căci viaţa mea a fost numai Dumnezeu şi durerea Lui în mine, şi dulce I-am purtat durerea şi nu cu zbucium (Notă : Durerea pare a fi aici ceva bun, liniştit şi dulce) I-am purtat-o, căci smerenia mea pentru Domnul a fost fără de seamăn între oameni şi n-am voit să vreau şi să pot mai mult sau mai puţin ca Domnul meu pe calea vieţii mele, fiindcă eu de la El şi pentru El am venit pe pământ, şi tot omul poate să-şi dea viaţa Domnului ca să fie ca a mea apoi, de folos înaintea Lui, numai să aibă omul milă de Domnul aşa cum am avut eu, aşa cum eu am lucrat-o pe ea înaintea Sa. Iubiţi învăţătura Fiului meu, că iată izvorul Său, care prin izvorârea lui curge şi cheamă omul în barca de salvare! Izvorul plânge, şi aceasta înseamnă izvorârea sa şi plânge şi cântă curgând prin susurul său lin şi învaţă pe toţi dreptatea a toate.

mariamargareta

24.11.2009 18:32:07

151. Încă un “Cuvânt” ascuns de liderii pucioşi (V)

151. Încă un “Cuvânt” ascuns de liderii pucioşi (V)

- urmare -

Aveţi grijă de toate clipele vieţii voastre şi lucraţi dreptatea a toate. În zori, când vă sculaţi din aşternut fiţi ca şi treji. Aveţi grijă cum vă ridicaţi, căci ziua bună trebuie de dimineaţă s-o porniţi. Sculaţi-vă cu cuviincioşie şi ridicaţi-vă frumos din aşternut, ca şi cum aţi da Domnului primele voastre mişcări şi gânduri. Ridicaţi-vă din pat cu dreapta trupului, nu vă ridicaţi cu spatele, ci cu faţa, ca să vă fie faţa dreptar al zilei apoi, iar când vă îmbrăcaţi, luaţi întâi mânecuţa cea dreaptă a cămăşuţei, şi apoi pe cea stângă, şi apoi cu amândouă mâinile puneţi pe voi cămăşuţa, căci mare taină este ceea ce vă învăţ eu, şi nimeni nu ştie să înveţe ca mine de la Domnul pe om. Când vă încălţaţi, luaţi întâi ciorăpaşul cel drept şi săndăluţa cea dreaptă, ca să vă meargă bine şi cu Domnul să fiţi toată vremea zilei (Notă : Aceste “indicăţii” preţioase, denumite “mari taine de la Domnul” sunt pure superstiţii îndată ce sunt asociate cu mobilul lor: “ca să vă meargă bine şi cu Domnul să fiţi toată vremea zilei”. Probabil că liderii pucioşi au remarcat în cele din urmă ridicolul lor şi au decis că textul care le conţine ar fi inoportun să apară pe situl oficial. Însă, între acoliţii lor sau simpatizanţii cotaţi ca fiind “credincioşi”, textul încă mai merge: ei au fost deja verificaţi la capitolul credulitate şi au trecut acest test cu brio) Tot aşa să lucraţi şi când vă pregătiţi de odihnă pentru trup, şi ca înaintea Domnului să le lucraţi pe toate pentru binele vostru de la El. Când daţi să grăiţi unii cu alţii începeţi cu cuvânt drept (Notă : Cuvântul care nu e “drept” înseamnă că e lăsat mai pe urmă, dar nicidecum evitat; doar începutul bun contează, deoarece conferă un avantaj pentru restul zilei) ca să grăiţi drept în toată ziua apoi şi pace să lucraţi între voi prin vorbirea dintre voi. O, urâţi minciuna, căci ea nimiceşte viaţa omului şi nimiceşte frăţia cea sfântă dintre fraţii cei iubitori de Hristos, şi ea este lucrarea diavolului în om, şi din om spre om, şi ca săgeata se înfige ea când ea trece prin om ca să se înfigă în alt om. Luaţi adevărul a toate de lucrare a voastră, luaţi din dreapta, nu luaţi din stânga, luaţi din loc cunoscut de Dumnezeu, nu luaţi din loc neştiut de voi, că Domnul nu lucreză cu necunoscutul pentru voi, căci omul necunoscut de om e cursă pentru om. Cel cunoscut e luminat în afara sa şi se vede bine lumina cea dinăuntrul său, precum se vede şi minciuna din cel ce o are pe ea ca lucrare a sa din firea lui cea rea. O, fericiţi veţi fi voi dacă nu vă veţi sminti întru Domnul, Cel ce locuieşte în cei ce Îl poartă pe El spre om. Fiţi mari cu dreapta şi cu adevărul din voi şi începeţi cu dreapta toate ale voastre lucrări şi mişcări. Fiţi fii ai Celui drept prin chipul şi asemănarea vostră cu ale Sale toate, şi El vă va face pe voi cale a multora spre izvorul Său, care plânge prin cursul său şi cheamă cu duioşia sa la salvare pe om. Amin.
Eu, Fiule drept şi veşnic prin fiinţa Ta cea fără de moarte, i-am învăţat dreptatea şi dorul de Tine şi i-am povăţuit să lucreze cu dreptate toate ale lor, de dinmineaţă şi până la celalată dimineaţă, iar şi iar. O, dă-le Tu multă putere în inimioare, iar dreptarul Tău să fie cuvântul Tău cel povăţuitor peste fii. O, ce frumos i-am învăţat la izvor la masa Ta cu poporul Tău de la izvor şi care pune masă pentru Tine şi pentru cei ce vin ca să bea! Cu dreapta lor să ia şi să bea, căci vai celor ce iau cu stânga (Notă : Cumplită ameninţare pentru cei care sunt stângaci din naştere!) şi din stânga, că aceia ajung de plâns apoi! Îi vom învăţa mereu pe cei ce vin ca să bea, şi mă voi alina de durerea mea cea pentru Tine, (Notă : Deci, durerea totuşi nu este bună! Ea trebuie îndepărtată prin alinare) o Fiule părăsit de om, şi vom face mulţi fii şi fiice, ca să avem popor biruitor peste moarte, fii plini de biruinţă, aşa cum ai fost Tu copil ascultător de Tatăl prin toată lucrarea Ta cea de la E pentru viaţa oamenilor. O, dă-le lor duhul ascultării şi darul lucrărilor sfinte în ei şi din ei pentru viaţa oamenilor, Fiule scump. Amin, amin, amin.
.................................................. .......................................
– O, le dau, mamă, cu dreapta le dau celor ce iubesc venirea Mea de azi după om, împlinind-o pe ea peste ei, mamă. Celor ce lucrează cu stânga şi tot aşa se dovedesc a fi, acelora le dau cu stânga, mamă, (Notă : Dumnezeul Pucioasei se arată a fi meschin şi răzbunător: el dă cu stânga celor pe care îi acuză că lucrează cu stânga, dovedind că nu poate fi superior împrejurărilor incriminate, ci se coboară la acelaşi mod de manifestare în fapte pe care tocmai îl dezavuase prin vorbe) aşa cum am lucrat şi acum două mii de ani când grăiam într-un fel cu ucenicii şi în alt fel cu cei făţarnici, (Notă : Exemplul dat aici este impropriu, fals şi înşelător. Dacă făţarnicii din vremea lui Hristos lucrau cu stânga, nu tot aşa lucra şi Hristos, căci El nu lucra ca ei şi nu grăia la fel ca ei, chiar dacă lor le grăia în alt fel decât ucenicilor Lui) cu cei ce-şi mint viaţa, mamă. Dulce ţi-a fost cuvântul izvorului tău de cuvânt peste inimioarele cele aprinse de dor după izvorul Nostru, mamă! Dulce grăim cu omul, căci lucrarea cerului e dulce, dar ea e pentru cei dulci, şi de omul acru ea nu se lipeşte, mamă, căci acela lucrează cu stânga în toate ale sale şi se bizuie pe sine, bietul de el, căci mintea lui este din el.
O, binecuvântată mult a fost lucrarea acestei zile de praznic sfânt, poporul Meu de la izvor! Stai, fiule, înaintea Mea cu dor pentru tot lucrul Meu cu tine şi stai în dreapta Mea mereu, căci cei din dreapta Mea sunt cei drepţi cu Mine şi încep în toate cu dreapta lor din zori şi până în ceilalţi zori. (Notă : De acum, creştinii pucioşi şi în somn trebuie să doarmă pe partea dreaptă!) Am dat cu multul prin izvorul Meu de viaţă curgător, şi Eu, şi mama Mea am dat. Amin.
Binecuvintez şi împrospătez binecuvântarea pentru cei ce iau din izvorul Meu cu voi, fiilor care-Mi sunteţi Mie cale şi sprijin între cer şi pământ. Vă dau duhul iubirii cereşti între voi. El să vă dea putere în toate neputinţele sufleteşti şi trupeşti, căci acest duh poate în om, şi nu altul poate atunci când el poate, fiilor. O, aveţi grijă mare să curgă izvorul Meu, şi Eu voi avea grijă de toate cele pentru Mine şi pentru voi în lucrarea Mea cu voi. Vă dau înţelepciune şi cuvânt ziditor pentru mersul înainte întru sfârşirea lucrării de zidire nouă în curţile Mele cu voi, şi vă dau timp frumos ca să lucraţi şi să le cuprindeţi pe toate câte sunt de făcut pentru lucrarea Mea cu voi. Amin.
Pace vouă şi staţi sub Duhul Meu, fiilor! Amin, amin, amin.
8/21 septembrie2009
(Notă : Aici se încheie reproducerea comentată a “Cuvântului Pucios” care a fost tăinuit de liderii sectei Noul Ierusalim.)

mariamargareta

27.11.2009 20:32:41

152. Pucioşii intră din nou în jocurile politice

Şi în alţi ani, pucioşii şi-au dovedit apetitul pentru jocurile politice. Prin anii ’90, când apele politice erau încă tulburi după lovitura de stat din decembrie 1989, pucioşii s-au orientat spre o variantă care le conferea o speranţă de a participa din umbră la tragerea sforilor: regele Mihai. Pentru aceasta, ei au inventat zeci de “scrisori din cer”, patetice, imperative sau lacrimogene, adresate unor personalităţi ale vremii (ministrul apărării Victor Stănculescu, ministrul culturii Andrei Pleşu, patriarhul Teoctist, Doina Cornea, Sorin Dumitrescu, etc, etc, şi chiar însuşi regelui Mihai) prin care încercau din răsputeri să-i seducă pentru a conspira împreună pentru a impune românilor “soluţia monarhică” . Toţi le-au răspuns pucioşilor printr-o indiferenţă imperială, arătându-le cât de puţin îi interesează să participe la puciul monarhic plănuit de liderii pucioşi. Între timp cadrul legislativ s-a cristalizat, iar “soluţia monarhică” a rămas o variantă mai mult decât fantezistă. Pucioşii s-au reorientat rapid spre susţinerea facţiunii politice anticomuniste, anticipând cu ingeniozitate că partidele criptocomuniste vor avea un declin implacabil. A urmat apoi un sprijin deschis pentru Partidul Democrat Liberal şi mai ales pentru Traian Băsescu. Alte “scrisori din cer” au urmat, care îndemnau poporul român să-l sprijine pe Băsescu atât la alegeri cât şi la referendumul prin care unii parlamentari încercau să-l debarce din funcţia de preşedinte. Acoliţii liderilor pucioşi au început să bombardeze cu spamuri diverse instituţii şi persoane, pentru a le băga pe gât “mesajele” venite din cer de la “Dumnezeul” Pucioasei prin care erau dirijaţi să-l sprijine pe Băsescu să ajungă şi să rămână apoi la conducerea ţării.
Acum, când vremurile sunt din nou tulburi şi o liotă de parlamentari iresponsabili încearcă din nou să forţeze impunerea unor manevre neconstituţionale, inclusiv prin forţarea preşedintelui Băsescu ca să accepte un premier pe care vor ei neapărat să-l desemneze, deşi Constituţia nu le conferă acest drept, (este vorba de "soluţia masonică" în persoana lui Klauss Iohannis, cel acuzat public de Antena 1-TV că e responsabil de adopţii ilegale ale unor copii care, se pare, au ajuns la traficanţi de organe de peste graniţă) pucioşii simt că favoritul lor este încolţit şi sar ca arşi ca să-l apere. Din nou se pregătesc “mesaje din cer” care să-l sprijine pe Traian Băsescu, “marele cârmaci” pe care ei îl consideră providenţial pentru ţară.
În mesajul din 8/21 septembrie2009, pucioşii “pregătesc terenul”, sugerând că opţiunea lor este pentru dreapta politică şi nu pentru cripto-comuniştii de stânga din PSDR:
“Luaţi adevărul a toate de lucrare a voastră, luaţi din dreapta, nu luaţi din stânga, luaţi din loc cunoscut de Dumnezeu, nu luaţi din loc neştiut de voi, că Domnul nu lucreză cu necunoscutul pentru voi, căci omul necunoscut de om e cursă pentru om”. [...]“Fiţi mari cu dreapta şi cu adevărul din voi şi începeţi cu dreapta toate ale voastre lucrări şi mişcări.” (Citat din “Cuvântul Pucios” din 8/21 septembrie 2009)

Aşa cum le stă în obicei, liderii pucioşi nu se dau în lături nici de la ameninţări. Cei care se vor orienta spre stânga politică va fi vai de ei:
“Cu dreapta lor să ia şi să bea, căci vai celor ce iau cu stânga şi din stânga, că aceia ajung de plâns apoi!” (Citat din “Cuvântul Pucios” din 8/21 septembrie 2009)

Dumnezeul Pucioasei îi va răsplăti pe cei cu orientări liberale, dar va răspunde cu aceeaşi monedă celor cu orientări de stânga: le va da ca răsplată tot cu stânga:
“– O, le dau, mamă, cu dreapta le dau celor ce iubesc venirea Mea de azi după om, împlinind-o pe ea peste ei, mamă. Celor ce lucrează cu stânga şi tot aşa se dovedesc a fi, acelora le dau cu stânga, mamă, cu cei ce-şi mint viaţa, mamă.[...] Stai, fiule, înaintea Mea cu dor pentru tot lucrul Meu cu tine şi stai în dreapta Mea mereu, căci cei din dreapta Mea sunt cei drepţi cu Mine şi încep în toate cu dreapta lor din zori şi până în ceilalţi zori.” (Citat din “Cuvântul Pucios” din 8/21 septembrie 2009) “
Încă din luna mai 2009, prin mass-media a apărut sloganul de campanie al democrat-liberalilor pentru alegerile europarlamentare: "La bine şi la greu" . PDL dorea să transmită prin acest slogan un mesaj de solidaritate, atât a clasei politice, cât şi a populaţiei, în contextul actualei crize economice de la nivel mondial. Pucioşii, aflaţi pe fază, l-au preluat şi l-au înserat şi ei, ca din întâmplare, într-un “Cuvânt al lui Dumnezeu” în care ei şi-au propus să-i diabolizeze discret pe adversarii lui Băsescu care, asemenea celor care i-au trădat în ultima vreme pe liderii pucioşi, “au prins putere multă” prin ultimele lor manevre parlamentare, care au adus dezbinare în lumea politică:
“Cobor la tine, poporul Meu de la izvor, ca să Mă aşeze în carte cei ce veghează pentru venirea Mea la tine şi ca să fiu cu tine la bine şi la greu Domnul Dumnezeul tău, Păstorul tău, Mântuitorul tău, fiule mic, căci satana a prins putere multă prin cei ce nu au ascultat după ce M-au urmat, dar puterea Mea este mare ca de fiecare dată când pe tine te împresurau zile de cumpănă pentru calea Mea cu tine pe pământ şi vom birui mereu, căci Eu sunt Mielul Tatălui şi este scris să biruiesc cu cei credincioşi şi pentru ei” (Citat din “Cuvântul Pucios” din 14 octombrie 2009)
În timp ce cripto-comuniştii din PSDR îl acuză de dezbinare şi de scandaluri politice pe Traian Băsescu, arătându-l cu degetul ca pe o “sămânţă de scandal”, tocmai ei fac manevre de destabilizare a guvernului şi de impunere a unor soluţii neconstituţionale. Pucioşii nu puteau să rămână impasibili la aceste samavolnicii, dându-şi imediat cu părerea şi amestecându-se ca mărarul în ciorbă. În opinia lor, pesediştiisunt ucenicii–vrăjitori care stârnesc furtunile şi care sunt dirijaţi de “duhul cel rău al dezbinării” şi vor să tocmească din nou, aşa cum au făcut-o în primii 18 ani de după “revoluţie”, soarta acestui neam, făcând jocul lui satana. Dar, “Cuvântul lui Dumnezeu” va fi rostit cu putere la Pucioasa şi îi va birui:
“Suntem în sărbătoare cu poporul şi trebuie să lucrăm ca în sărbători, căci cere aceasta multele încercări prin care trece poporul şi lucrarea cuvântului Tău şi pământul român cu tot ce e pe el, Doamne şi Fiule al meu. Eu îmi înteţesc peste el ocrotirea, dar trebuie rostit cuvânt peste furtunile care ies din mijlocul acestui neam mult încercat acum de duhul cel rău al dezbinării şi al iubirii de sine în cei ce dau să tocmească ei iar şi iar soarta acestui neam. Te cer cu mila Ta peste el şi cu cuvântul Tău, căci se clatină de pe un picior pe altul cei ce dau să tocmească ei soarta lui acum. O, mereu i-ai spus acestui neam să vegheze înaintea Ta cu post şi cu strigare pentru izbăvirea lui de sub cei ce dau ei să tocmească de la ei soarta lui. O, mereu, mereu trebuie ocrotit acest pământ de năvălirea cea din mijlocul lui, căci satana Îţi stă împotrivă pentru taina Ta cu el. Tu însă eşti cuvânt în mijlocul acestui neam şi ridică-Te să biruieşti pentru el şi acum, o, Doamne bun şi Mântuitor al lui! Amin. (Citat din “Cuvântul Pucios” din 14 octombrie 2009)

Ca de obicei, pucioşii nu excelează cu gramatica, deşi pretind că limba română este limba îngerilor şi că foarte, foarte curând o vor promova obligatoriu pentru toţi locuitorii globului. Din nou, acolo unde apare inversiune în topica subiectului şi predicatului, acordul dintre ele se face “după ureche”. Corect gramatical ar fi fost “multele încercări... şi lucrarea ... şi pământul... cer”, nu “multele încercări... şi lucrarea ... şi pământul... cere”.
Însuşi “Dumnezeul Pucioasei” se va amesteca în politica de pe malurile Dâmboviţei, căci pământul României este al Lui, fiind ales de la facerea lumii ca moşie a lui Dumnezeu şi reconfirmat în această alegere odată cu jertfa Fiului de pe cruce:
“Eu, Domnul, voi veghea şi voi lucra pentru acest pământ, mamă, şi pentru cei ce vor bine soarta acestui neam. Amin.[...] În ziua aceea s-a născut şi taina pământului român, noua alegere a neamului lui Dumnezeu, ţara cea de azi a Domnului meu şi al tău, căci Israel n-a mai voit să fie poporul Său, iar Tatăl I-a dat Fiului tău de popor neamul şi pământul român şi Şi-a ales atunci Domnul iarăşi popor, iar astăzi El desface această taină pe pământ şi pune masă de cuvânt pe vatra neamului român, neam încreştinat atunci prin trimiterea apostolilor Săi la vestirea împărăţiei lui Dumnezeu peste oameni.” (Citat din “Cuvântul Pucios” din 14 octombrie 2009)

mariamargareta

28.11.2009 06:51:40

152. Pucioşii intră din nou în jocurile politice (II)

-- urmare --

Liderii pucioşi sunt reconfirmaţi ca “aleşi ai lui Dumnezeu”, iar supuşii lor vor trebui să le fie ocrotitori, ca prin ei, şi numai prin ei, să devină popor al lui Dumnezeu, căci liderii lor sunt cei care au născocit “Cuvântul cel de sus” care i-a născut pe ei:
“O, popor de la izvor, credinţa ta s-a făcut stâncă de izvor şi vine Domnul în mijlocul tău cuvânt şi te adapă, şi Evanghelia Lui curge prin cei ce stau înaintea Lui ca să aşeze în carte cuvântul venirii Lui. Voi, cei credincioşi, nu uitaţi să fiţi ocrotitori ai celor ce vă păstoresc în Domnul, căci voi prin ei sunteţi popor al Său, şi ei v-au născut prin cuvântul Său cel de sus şi sunteţi. Fiţi sfinţi cu credinţa şi mari cu ascultarea, căci tulburi sunt valurile celor ce izbesc în stânca din care voi beţi ca să fiţi ai lui Hristos acum pe pământ. (Citat din “Cuvântul Pucios” din 14 octombrie 2009)

Acoliţii liderilor pucioşi trebuie să se vindece de “duhul de femeie”, care dă învinuiască şi “să lovească în porţi”, adică să le submineze autoritatea absolută a liderilor pucioşi:
“O, să se vindece fiii şi fiicele acestei lucrări de duhul de femeie, care este duh uşuratic, duh iubitor de sine în om, duh al nemulţumirii, duh al răzvrătirii şi duh al închipuirii, iar închipuirea este boală cu chin în cel ce o are pe ea şi nu umblă după vindecarea ei. O, duhul închipuirii dă să lovească în porţi din mulţi din cei ce îl păstrează pe el în ei ca hrană a minţii lor.” (Citat din “Cuvântul Pucios” din 14 octombrie 2009)

Liderii pucioşi încearcă să acrediteze ideea că ei sunt infailibili, mai ceva decât papa de la Roma. Învinuirile de orice fel aduse liderilor pucioşi dau să le slăbească poziţia de lideri absoluţi şi intangibili şi pun la îndoială Evanghelia apocrifă pe care ei o construiesc cu migală şi o proclamă ca fiind întregitoare pentru Biblie:
“El dă să tot învinuiască şi să slăbească porţile Domnului şi pe străjerii poporului sfinţit, căci cei ce n-au auzit pe Domnul, Care adesea a vestit că toate se sparg în porţi, aceia dacă nu iau să citească în carte sau să-i primească cu deschidere pe cei ce pot să le arate lor de la Domnul, rămân ei tulburători de la mijloc, rămân cu duhul închipuirii lor, şi iată, trebuie să fie şi aceasta ca să iasă la lumină cei încercaţi prin multe ispite, şi apoi biruitori cu Evanghelia Domnului peste pământ.” (Citat din “Cuvântul Pucios” din 14 octombrie 2009)

O aluzie fină se face şi la dezertarea recentă a artiştilor Zidaru din tranşeele Pucioasei, care s-au răzvrătit şi au renunţat să mai zidească împărăţia cerurilor de la Pucioasa. Alţi zidari şi alţi ziditori sunt pregătiţi însă de liderii pucioşi ca să le ia locul celor doi foşti titani ai artei pucioşeşti, şi aceşti noi-veniţi trebuie primiţi cu ascultare deplină şi fără cârtire, ca venind nu de la liderii pucioşi, ci de la Însuşi Dumnezeu:
“O, greu se mai zideşte în om împărăţia lui Dumnezeu! Nu ştie omul să primească pe ziditorii lui şi să le deschidă lor! O, nu mai e vremea să nu ştiţi, fii şi fiice ale lui Dumnezeu-Cuvântul! Cei ce sunteţi nemulţumiţi şi răvăşiţi între cei ce sunt poporul Domnului, fiţi credincioşi ca să vedeţi că puţin aluat dospeşte toată frământătura, şi nu va lăsa Domnul aluatul cel stricat ca să-l strice pe cel bun, căci Domnul este Mielul Cel biruitor, nu Cel biruit este El. Fiţi ascultători, fiţi primitori de sfat şi de trezire pentru lucrarea facerii voastre, căci cu greu se zideşte în voi împărăţia cerurilor, dar primiţi-i pe ziditori ca să vă lucreze ei, după cum Domnul a orânduit să fie şi să se lucreze în poporul Său. O, lucrarea de fiu este ascultarea, iar cine nu poate să fie fiu ascultător, nu poate să fie moştenitor al tatălui său.” (Citat din “Cuvântul Pucios” din 14 octombrie 2009)

Celor care încă îi mai căinează pe artiştii Zidaru care s-au răzvrătit, sau mai rău, le dau chiar dreptate, li se aruncă în faţă cu blestem:
“Vai celor ce se opresc în sfat cu cei răzvrătiţi şi care răzvrătesc prin răzvrătirea lor! Mereu am spus aceasta, şi am spus aşa ca să-Mi ocrotesc poporul. Vai celor ce cad în nepăsare de cuvântul Meu de peste ei, mamă! Vai celor ce ascultă cuvânt răzvrătit de la cei răzvrătiţi! Aceia sunt otrăviţi de otrava răzvrătirii, de otrava îndoielii şi sunt cei ce cad în neascultare apoi, şi sunt cei ce se răzvrătesc pentru dreptul de fii, dar la aceştia Eu le spun că lucrarea de fiu este ascultarea, nu răzvrătirea, iar cel ce nu poate să fie ascultător nu poate să fie moştenitor al tatălui său. Amin.” (Citat din “Cuvântul Pucios” din 14 octombrie 2009)

Dumnezeul Pucioasei are grijă să-şi asigure ocrotitori naivi şi temerari care sunt dispuşi să se jertfească pentru el, nu ca Zidarii care au venit şi au plecat, dând un “exemplu negativ” şi altora:
“O, ai grijă de Domnul Dumnezeul tău! Acesta este lucrul tău lângă Mine, poporul Meu. Ai grijă de Mine, nu de tine, tată! Aceasta n-au ştiut să facă cei ce au venit şi au plecat şi au lăsat dureri pe faţa Mea. O, ai grijă de Domnul Dumnezeul tău, poporul Meu, şi atunci vei învăţa dreptatea Sa, dreptatea care va rămâne în pământul celor sfinţi, precum este scris. Amin, amin, amin.” (Citat din “Cuvântul Pucios” din 14 octombrie 2009)

Biserica Ortodoxă Română este făţiş dezavuată, inclusiv pentru nepăsarea şi neimplicarea ei la evenimentele politice actuale. În schimb, “poporul de la Pucioasa” este chemat la post şi la rugăciune pentru ca la următoarele alegeri să nu iasă câştigători politicienii lui satana, care s-au aşezat de la ei înşişi la putere, ci să iasă doar cine trebuie:
“O, biserica neamului român nu mai veghează cu Mine peste acest neam, căci unui neam, ca să iubească el pe Dumnezeu şi binele lui de la Dumnezeu, îi trebuie păstori treji şi plini de jertfă sfântă de la ei înaintea Mea şi înaintea turmei Mele, ca să fie ei mijlocitori neamului peste care ei se aşează în numele Meu. Te am pe tine popor iubitor de calea Mea cea sfântă pe pământ şi la tine vin şi te rog, tată, să te aşezi la rugăciune cu strigare pentru poporul român şi să-ţi aduc Eu zile de post cu binecuvântarea Mea peste ele, ca să Ne fie lucrarea cu post şi cu rugăciune, căci satana vede slava Mea cu tine în mijlocul acestui neam, vede şi aude cuvântul Meu de peste tine şi e tulburat de mult, de mult, şi se tot zvârcoleşte şi pune duh de răzvrătire în cei ce s-au aşezat să tocmească soarta neamului român. O, ce duh rău a intrat în cei ce se răzvrătesc la porţile acestei ţări, ţara Mea de venire iarăşi de la Tatăl la om!
O, liniştiţi duhurile voastre şi deschideţi ochii mari pentru voi şi pentru neamul român, căruia voi voiţi să-i tocmiţi soarta, voi, cei ce v-aţi aşezat peste el mari de la voi înşivă!” (Citat din “Cuvântul Pucios” din 14 octombrie 2009)

Dumnezeul Pucioasei” caută să-şi impună opţiunile politice prin ameninţări pentru cei ce “au duhul lui satana”:
“O, oare nu vreţi să fiţi fraţi, toţi fraţi între voi şi cu milă frăţească unii pentru alţii? O, ce este ceea ce vreţi voi să faceţi în vreme de mare cumpănă, vreme adusă de voi peste acest neam? Vreţi, oare, să fac Eu durere peste voi ca să vă liniştiţi duhurile şi să lucraţi apoi înţelepţeşte ca în cer, nu ca pe pământ, aşa cum lucraţi voi?! O, cum să fac cu voi ca să luaţi din cer cale bună pentru ca să ştiţi de la Mine, din Duhul Cel de sus, căci pe pământ e duhul întunericului cu voi, şi voi daţi să faceţi voi lumină când voi nu iubiţi lumina, ci iubiţi minciuna? O, nu aşa, nu aşa se face lumină, fii români! Lăsaţi, tată, la o parte gândirea la voi înşivă cu sânge rece şi luaţi în voi iubirea cea frăţească, cea duioasă, cea dreaptă şi strigaţi la Mine îngenuncheaţi, şi postiţi şi ridicaţi rugăciune la cer ca să fac Eu, Domnul, izbăvire pentru voi, nu voi să faceţi, căci voi sunteţi nedrepţi unul cu altul şi unul pentru altul şi folosiţi iubirea de sine şi minciuna şi duhul de dezbinare pentru această iubire de sine şi vă faceţi rău unul altuia şi neamului întreg de pe acest pământ binecuvântat, şi pentru care străbunii lui strigă din pământ la Mine, din pământ şi din cer, fii români! O, Mă apropii rugător în sfatul vostru. Sunt cu Duhul plin de cuvânt coborât pe vatra neamului român, şi de mai bine de cincizeci de ani suflu cu Duhul Sfânt din gura Mea cuvânt ca să ajung să cârmuiesc apoi spre duh de patrie cerească acest neam, căci duhul acestui popor se tot depărtează de privirea spre cer, iar Eu am scris pe fruntea acestui pământ patrie cerească, fiindcă Eu, Domnul, aceasta voi face din ea pe pământ, şi iată, duhul lui satana se tulbură şi tulbură şi se încearcă cu puterea Mea, încă se încearcă. Eu însă sunt Mielul Cel junghiat, sunt Mielul Cel biruitor prin înviere, şi duhul învierii am de lucrat peste acest neam ales Mie de Tatăl pentru sfârşit de timp. “(Citat din “Cuvântul Pucios” din 14 octombrie 2009)

mariamargareta

28.11.2009 15:38:30

152. Pucioşii intră din nou în jocurile politice (III)

- urmare -

Poporul pucios este cel care va înclina soarta României spre politicienii de dreapta, cei care sunt agreaţi de liderii pucioşi. Însă toţi cei care se vor împotrivi vor fi botezaţi cu foc:
“ Amin, amin grăiesc vouă, celor ce staţi să tocmiţi în zilele acestea soarta cea de la voi peste neamul român: Eu, Domnul, pun în veghe şi în lucru oştirile de sfinţi şi de îngeri pe tot cuprinsul acestui tărâm şi peste neamul de pe el şi-Mi voi aduce la împlinire voia Mea, şi pun pe poporul cuvântului Meu din mijlocul acestui neam, îl pun la rugăciune cu strigare aşa cum Eu îl povăţuiesc să ceară la Dumnezeu pentru acest neam. Aşezaţi-vă şi voi în duhul umilinţei, în post şi rugăciune cerând la Mine voia Mea peste voi, căci voia voastră e voia omului, şi nu e bună voia voastră împotriva voii lui Dumnezeu pentru acest neam, care îşi are soarta din cer, nu de pe pământ pentru zilele venirii Mele iarăşi cuvânt pe pământ. Vin cuvânt pe pământ ca să-Mi pregătesc popor pentru ziua venirii Mele cu slavă, cu Duhul Sfânt şi cu foc, zi la care oamenii nu vor putea lucra decât cu iubire de Dumnezeu sau cu părăsire de Dumnezeu, şi apoi unii vor fi botezaţi cu Duhul Sfânt, iar alţii cu foc, precum Eu am proorocit să fie în ziua Mea de slavă, după ce şapte veacuri şi mai bine am aşteptat omul să se întoarcă măcar acum, la sfârşit, în ţara din care a căzut la început.” (Citat din “Cuvântul Pucios” din 14 octombrie 2009)

Încrâncenarea dintre politicienii de stânga şi cei de dreapta duce la ură şi la dezbinare, ceea ce înseamnă păcat. Oamenii de rând sunt dezorientaţi şi nu mai ştiu pe cine să aleagă, motiv pentru care “Dumnezeul pucios” se implică personal, ca să-i înveţe el în ce urnă să bage votul:
“O, e păcat, fii români, e păcat să fie ură şi dezbinare între voi. Vedeţi ce vă învaţă Scripturile şi luaţi din ele şi lucraţi după ele, nu după voi, că e păcat să călcaţi peste cuvântul lui Dumnezeu pentru cuvântul vostru, pentru voia voastră. O, opriţi-vă de la acest păcat, că iată, azi strig Eu, Domnul, cuvânt peste voi! Umiliţi-vă şi veniţi spre pocăinţă şi luaţi din cer ajutor peste tulburările dintre voi, şi care se răsfrâng pe umerii acestui neam, care nu mai ştie, săracul, să deosebească stânga de dreapta sa! O, cine să-l înveţe pe el, cine să-l ajute pe el să pună pasul cel bun? Eu, Domnul, Eu cobor cuvânt peste el şi îl învăţ pe el din cer. Amin.” (Citat din “Cuvântul Pucios” din 14 octombrie 2009)

“Dumnezeul Pucioasei” îi cheamă pe toţi românii la vot, să voteze cu veghe şi cu responsabilitate: nu pe cei plini de slavă deşartă care s-au răzvrătit împotriva actualei conduceri Băsescu (şi care sunt sortiţi pieirii), ci pe rivalii lor:
“O, nu dormi, tată, nu, neam român! Scoală-te din amorţire, scoală-te cu mintea şi primeşte-Mă! Eu, Domnul, Eu Însumi Mă fac peste tine cuvânt ca să te trezesc la veghe. Nu sunt cu milă de tine cei ce s-au ridicat acum cu răzvrătire la porţile tale să facă ţie soartă. Ei dau să-şi facă lor, nu ţie soartă, iar tu eşti sărmană de părinţi şi de binefăcători, dar ai în cer părinţi bravi şi îi ridic pe ei lângă armatele cereşti ca să biruiască pentru tine, căci tu eşti sub cruce grea şi nu vezi lumina care să-ţi arate soarta, căci au ascuns-o pe ea cei ce s-au aşezat peste tine ca să te stăpânească. O, de s-ar fi aşezat ei să te păstorească, să te îngrijească! O, nu, nu de aceea s-au aşezat ei peste tine, ci de dor de slavă deşartă s-au aşezat ei şi ţi-au supus duhul duhului lor, şi merg spre pieire cei ce se joacă cu viaţa ta, şi voi ridica din tine un neam drept şi cu mâinile curate ca să păstorească şi să te îngrijească la bine şi la greu şi te voi călăuzi spre duh de patrie cerească, o, ţară a venirii Mele azi, căci stau cuvânt în mijlocul tău şi asta fac. Fac ceea ce Tatăl Îmi spune să grăiesc şi să fac. Amin.” (Citat din “Cuvântul Pucios” din 14 octombrie 2009)

Dumnezeul Pucioasei e hotărât să facă lobby aşa cum ştie el: punând “proptele” celor pe care-i susţine. El promite că va veni curând cu alt “Cuvânt” lămuritor, în care probabil va spune deschis cu cine trebuie să voteze românii:
“O, aşează-te, poporul Meu de la izvorul Meu de cuvânt şi de peste tot cât eşti şi te hrăneşti cu Duhul şi cu cuvântul venirii Mele în mijlocul neamului român, şi hai, tată, să punem proptele şi biruinţă. Hai, Noi de sus din cer, şi voi de jos de pe pământ, căci neamul român este iarăşi la grea răscruce, la grea încercare din mijlocul lui. Eu, Domnul, îţi voi spune ţie cum să ceri la Mine pentru acest neam, alături de cele ce te-am învăţat până acum să ceri şi să stăruieşti înaintea Mea pentru el, şi prin el pentru toţi de pe pământ apoi, care vor vrea şi vor lua calea păcii prin duh de umilinţă şi de pocăinţă şi de înviere prin acestea. Amin.” (Citat din “Cuvântul Pucios” din 14 octombrie 2009)

Biserica “Noul Ierusalim” se proclamă a fi singura biserică de azi a lui Hristos:
“Mama Mea Fecioara vă dă în ziua ei de serbare pe ucenicul Meu Ioan ca să vă păstorească el în ziua aceasta şi să apostolească el din cer peste voi, numai tu să ai iubire şi să iei şi să asculţi apoi ceea ce Duhul grăieşte ţie, poporul Meu, biserica Mea cea de azi. Amin.” (Citat din “Cuvântul Pucios” din 14 octombrie 2009)

Liderii pucioşi sunt arătaţi a fi singurii care cârmuiesc şi au veleităţi de cârmuitori. Ceilalţi credincioşi pucioşi trebuie să renunţe la propria gândire, la mintea lor, la personalitatea lor, şi să judece exclusiv prin mintea liderilor lor pucioşi:
“O, părăsiţi, părăsiţi mintea de sine, părăsiţi-o cu desăvârşire, căci omul nu pătrunde cu mintea acolo unde numai Domnul poate şi cunoaşte, căci scris este: «Numai omul însuşi şi Domnul este Cel ce ştie pe cele din om cum sunt», dar primiţi pe Domnul prin cei în care El rămâne între voi lucrând şi cârmuind, şi nu luaţi din mintea voastră, căci duhul închipuirii lucrează văzut şi nevăzut pentru cei ce îl urmează pe el, şi este diavol duhul închipuirii. Vă povăţuiesc ca pe biserica lui Dumnezeu, lăsaţi-vă în toată vremea descoperiţi cu cele din voi, cu cele care intră în voi ca să vă zidească sau ca să vă şubrezească, dar dacă nu învăţaţi bine lecţia şi lucrarea inimii curate nu veţi putea lucra bine această lucrare a luminii, iar inima curată este cea care este cunoscută de toţi cu toate cele din ea bune şi rele, vii sau moarte, vremelnice sau veşnice în om. (Citat din “Cuvântul Pucios” din 14 octombrie 2009)

O surprinzătoare mărturisire arată că în Noul Ierusalim, denumit şi “biserica sfinţilor” de la Pucioasa, lucrurile nu stau chiar strălucit, iar sfinţenia lor, mult clamată de-a lungul vremii, şchioapătă îngrijorător. Despărţirile din ultima vreme, în special ale artiştilor Zidaru, fac necesară cooptarea altor zidari, ziditori mai obedienţi şi mai naivi decât cei care şi-au luat câmpii fugind departe de Pucioasa şi de promisiunile ei mincinoase:
“O, se văd între voi dezbinări, nemulţumiri, cârtiri, critici, păreri de sine, învinuiri ştiute şi neştiute, lipsa umilinţei, duh de judecată, şi peste toate acestea, despărţiri, ca răsplată pentru acestea. O, vă trebuie ziditori, fiilor care aţi venit să fiţi popor al Domnului! Nu staţi fără ocrotire peste voi, nu se stă aşa în poporul Domnului.” (Citat din “Cuvântul Pucios” din 14 octombrie 2009)

“Maica Domnului dela Pucioasa” promite şi ea să contribuie prin rugăciuni la victoria în alegeri a candidaţilor agreaţi de liderii pucioşi şi la înfrângerea eligibilor care “au duhul rău” din neamul român:
“Ne aşezăm în fierbinte duh de rugăciune cu strigare pentru voia Domnului peste neamul român, fiilor. Stau lângă voi rugătoare şi iau cerul în rugăciune cu noi şi cerem pentru neamul român, cerem la Domnul ca să primim prin stăruinţă, iar Domnul ne va da nouă, şi noi vom lua şi aşa vom lucra prin cererea noastră pentru voia Sa peste acest neam mereu încercat şi zdruncinat pe pământ, căci duhul rău îi ştie alegerea şi aduce răzvrătirea lui în mijlocul lui prin cei necredincioşi Domnului în neamul acesta”. (Citat din “Cuvântul Pucios” din 14 octombrie 2009)

mariamargareta

28.11.2009 17:32:58

152. Pucioşii intră din nou în jocurile politice (IV)

- urmare -

După cum a fost promis, următorul “Cuvânt” este şi mai limpede în a scoate în evidenţă opţiunea politică a pucioşilor. Cârmuirea acestui neam se doreşte a fi una “teocratică”, dar este vorba de o teocraţie originală: voinţa lui Dumnezeu ar urma să fie administrată exclusiv prin intermediul liderilor pucioşi.

“Să se deschidă mintea cea de sus în fiii neamului român şi să lucreze ei voia Tatălui şi a Fiului şi a Duhului Sfânt ca să aducă Tatăl biruinţă bună peste acest neam! Amin. Toţi sfinţii neamului român aşteaptă în mijlocul vostru cuvântul Meu de peste voi pentru rugăciune de strigare la Tatăl ca să aducă Tatăl voia Sa pentru cârmuirea pe mai departe peste acest neam, în care vă am pe voi popor al Meu în zilele acestea, căci Eu la voi vin şi-Mi rostesc cuvântul întoarcerii Mele de la Tatăl la om.” (Citat din “Cuvântul Pucios” din 27 octombrie 2009)

Criptocomuniştii care au condus România timp de 18 ani după 1989 sunt diabolizaţi pe faţă ca fiind cei care au vrut răul poporului în favoarea binelui lor:
“O, neam român, Eu, Domnul Dumnezeul tău, ascult când tu grăieşti cu Mine cerându-Mi să-ţi dau ajutor şi să-ţi fiu binefăcător în cele ce-Mi ceri tu. Ia şi tu glasul Meu în urechile tale şi ascultă-Mă şi tu ce-ţi cer, ascultă-Mă şi tu, ascultă-Mă acum! Îţi cer să primeşti de la Mine Duh Sfânt pentru mintea ta. Nu lua sfat de pe pământ! Ia din cer sfat! Te-am povăţuit adesea să te laşi umbrit de Duhul Sfânt ca să ştii din cer ce să faci cu soarta ta şi cum să ţi-o ocroteşti, căci iată, peste tine s-au aşezat cei ce nu vor binele tău, ci pe al lor îl vor, o, ţara Mea de venire a doua oară de lângă Tatăl la om. Eu, Domnul Iisus Hristos, ies în mijlocul tău cuvânt cu a doua Mea venire şi cuvântând stau peste tine din mijlocul tău.” (Citat din “Cuvântul Pucios” din 27 octombrie 2009)

Criptocomuniştii diabolizaţi prin “Cuvânt” sunt demascaţi că voiesc să-l înlocuiască pe actualul “cârmaci” (Traian Băsescu) cu propriul lor cârmaci – un cârmaci pesedist, probabil. “Dumnezeul Pucioasei” îi ameninţă şi-i somează pe alegători ca nu cumva să-l schimbe pe actualul cârmaci de la putere:
“ Nu sunt de la Mine peste tine cei ce s-au aşezat peste tine, ci sunt de la ei aşezaţi şi de la cei ce seamănă cu ei, şi iată-i cum se răzvrătesc tocmind ei pentru soarta ta şi răsturnând pe cele bune de peste tine ca să aşeze peste tine voia lor şi să te zdrobească apoi, ţara Mea. O, scoală-te şi ia de la Mine sfat şi nu-ţi pune ţie tu cârmaci prin valuri pentru ca să te poarte, şi lasă-Mă pe Mine să te păstoresc şi să-ţi spun ce să faci, căci Eu văd pe cei ce-ţi vor bine şi pe cei ce nu-ţi vor bine, şi trebuie să vezi şi tu dacă vrei să vezi ca Mine.” (Citat din “Cuvântul Pucios” din 27 octombrie 2009)

În schimb, cel care stă acum de veghe peste România (Traian Băsescu) este cel ce iubeşte adevărul şi de aceea va trebui să fie reales. În curând cei de la Pucioasa vor scoate la lumină un nou “Cuvânt” ca din partea lui Dumnezeu, în care vor cere imperativ şi concret poporului român să postească, să se roage, şi apoi să voteze cu Băsescu:
“Se scoală sfinţii tăi şi strigă la Mine să le dau lucrul cel de biruinţă pentru tine, ţara Mea de azi, căci ei cer de la Mine lucrul lor. Aşa să lucrezi şi tu pentru soarta ta, o, neam român. O, deschide-ţi mintea şi inima şi nu da de peste tine pe cel ce stă cu veghe pentru soarta ta, căci cel ce nu se gândeşte la sine, acela este bun pentru tine. Cel ce iubeşte adevărul şi nu minciuna, acela este bun pentru tine în zile de încercare şi de zbucium pentru soarta ta. O, aşează-te înaintea Mea cu strigare şi cu zile de post plăcut Mie, căci vremea pentru tine este grea şi eşti iarăşi la răscruce. Nu fă pas rău acum când este vremea să asculţi pe Dumnezeu pentru soarta ta. Îţi voi trimite curând, curând sfat bun de la izvorul Meu de cuvânt ca să stăruieşti în el pentru tine, şi ia sfinţii lângă tine, tată, căci ei iau de la Mine voia Mea pentru tine, iar tu nu ştii voia Mea, că eşti pe pământ, şi pe pământ e domn minciuna şi rătăcirea de Dumnezeu-Făcătorul peste om. Tu eşti ţară creştină. Ai grijă să fii aşa şi nu dezbrăca de peste tine cămăşuţa de creştin.
Îţi voi da sfat să lucrezi după el, numai să-l primeşti pe el, neam român. Îţi voi da, tată, zile de post ca să le împlineşti cu iubire şi cu sfinţenie pentru soarta ta cea bună. Zile rânduite de Dumnezeu îţi voi da pentru ca să biruieşti cu Mine, Fiul Tatălui Savaot, căci Eu am biruit cu moartea pe moarte, iar în ziua aceea te-am primit în dar de la Tatăl ca să fii acum ţara Mea de venire şi ca să împlinesc acum în tine Scriptura venirii Mele la sfârşit de timp. O, aşteaptă-Mă, aşteaptă-Mă ca să te păstoresc cu sfatul Meu! Voi veni cu sfinţii şi-ţi voi da cuvânt ca să-l asculţi, tată. Ascultarea înseamnă iubire, iar iubirea are răsplată scumpă pentru cei ce ascultă iubind. Voi veni să te povăţuiesc. Stai cu uşa deschisă, că te vestesc că vin să te povăţuiesc pentru soarta ta, o, neam român! Amin. (Citat din “Cuvântul Pucios” din 27 octombrie 2009)

Până şi din partea “Sfintei Parascheva de la Pucioasa” vine îndemnul adresat românilor pentru a vota numai aşa cum voiesc liderii pucioşi:
“– O, Doamne al sfinţilor Tăi, eu sunt venită cu Tine în cuvântul Tău de azi şi sunt cu ceata cuvioaselor din cer în mijlocul poporului Tău de azi. Eu stau cu duhul şi cu trupul pe vatra neamului român, şi la cuvântul Tău mă ridic lucrătoare pentru el ca să-l ajut pe el să facă voia Ta acum, când este întrebat pentru soarta lui cea de azi şi cea de mâine, Doamne. O, mare este taina sfinţilor în mijlocul oamenilor! Sfinţii Tăi nu lucrează numai la cererea oamenilor, ci mai vârtos lucrează la cuvântul Tău, o, Doamne. Toţi sfinţii de pe vatra neamului român aşteptăm gata să lucrăm aşa cum Tu ne dai să facem. Amin.” (Citat din “Cuvântul Pucios” din 27 octombrie 2009)

Tot poporul este chemat la rugăciune pentru a se păstra la putere “cârma ce bună” (Traian Băsescu):
“O, ridică-te cu rugăciunea cea cu strigare, popor de azi al Domnului pe vatra neamului român! Se face Domnul peste tine cuvânt, iar cei din cer se fac ochi şi urechi ca să-L audă pe Domnul cuvântând în mijlocul tău, căci El Se descoperă acum prin taina Lui cea de azi cu tine puterilor şi măririlor, domniilor şi stăpâniilor cele din cereştile locaşuri, aşa cum nu S-a descoperit până acum şi mare este taina care te poartă pe tine acum în ea din partea Tatălui Savaot, Care este în Fiul Său Iisus Hristos, trimisul Tatălui la tine acum în mijlocul neamului român. Noi, cei din cer, şi voi de pe pământ, ne aşezăm la rugăciune cu strigare pentru voia Domnului peste neamul român, pentru cârma cea bună peste acest popor binecuvântat încă de la începuturile lui. Fiţi veghetori de la Domnul, odată cu tot ceea ce aveţi de lucrat pentru lucrarea Sa de azi. Vegheaţi cu Domnul peste acest neam, căci noi cu Domnul lucrăm şi veghem pentru toată lucrarea Lui peste pământ în zilele acestea mai mult decât oricând, că e vremea cea mare, în care slava Domnului se apropie pregătindu-se în cer şi pe pământ de însăşi voia Sa şi de însăşi puterea Sa. Amin, amin, amin.” (Citat din “Cuvântul Pucios” din 27 octombrie 2009)

Pucioşii se pare că s-au consolat definitiv cu ideea că preşedinţia lui Băsescu e o alternativă cel puţin aşa de bună (dacă nu chiar mai bună), cum era şi monarhia regelui Mihai I, pentru care ei pledaseră cu îndârjire câţiva ani la rând, îndată după lovitura de stat din 1989.

Ora este GMT +3. Ora este acum 04:59:37.

Pagina 119 din 232

119

Arată 40 mesaje din subiectul acesta într-o singură pagină