Iesi putin la aer sa vezi cati oameni sunt obezi!
Pai daca acuzi conducatorii de la coada vacii, nu cresi ca ar fi cazul sa promovam din nou intelectualii aia putini pe care ii avem?

Eu imi amintesc cozile imense la care am stat pentru o paine sau un pachet de unt (asta la 5 dimineata ca nu mai prindeam altfel). Imi amintesc ca am dormit toti patru intr-o camera pentru ca era mult prea frig in casa, imi amintesc ca maica-mea-mi citea povesti la lumina lampii, imi amintesc de "excursiile" pe care le facea taica-miu dupa benzina cate 3 zile iar noi il vizitam sa vedem unde a mai ajuns. Imi amintesc de disperarea cu care ai mei imi faceau baie la repezeala pentru ca nu stiam cand mai vine apa calda. Imi amintesc ca portocalele erau un eveniment pentru noi. Imi amintesc galantarele goale.
N-am sa-ti povestec ce am auzit de la altii sau ce-am citit. Dar te rog sa-mi explici de ce crezi ca viata ta e de 1000 de ori mai rea ca atunci!

Astia de acum te lasa sa te descurci, nu te ucid!

TE CRED, a mea era mai buna de ce: stateam 1 luna la mare acum nu ma pot duce nici 3 zile, erau strazile goale nu pline de tarani ingamfati care"s-au ajuns", era disciplina si legile erau legi, si eu mereu aveam carne in frigider, acum e un lux, acum depinde de fiecare probabil ce a patit in comunism, de aceea il percepem toti diferit.

In comunism toti vecinii mei lucrau. Acum doar unii, si asta nu pentru ca au iesit la pensie, ci pentru ca nu mai au unde. Multi faceau naveta cu trenul spre orase ca sa ajunga la lucru. Acum, daca mai circula doua trenuri pe zi. Pe o distanta de 30 de km faceam cu trenul 80 de minute. Acum exista maxitaxi si nu oricum - circula din 10 in 10 min, ta ia de unde vrei si opresc unde doresti. Stateam la coada cu o zi inainte de a aduce butelii, acum avem conduca de gaze. Eu nu aveam nici telefon fix, acum m-am imbogatit, am si mobil. Faceam la scoala "informare politica" - vorbeam despre traseul lui Ceausescu prin tara - despre realizarile patriei, acum presedintele tarii poate fi luat la misto. Aveam curent pana la ora 22.00, acum se sta cu lumina aprinsa, de veghe. Puteai circula si noaptea in siguranta, acum ai sansele sa fii batut chiar daca nu ai facut nimic. Erai luat de acasa pentru ca securitatea a interpretat gresit un cuvant rostit de tine, acum poti ridica un deget. Existau medici buni chiar si in sate, acum doar in marile orase... Nu pot alege comunismul - sunt multe persoane omorate fara vina, nu-mi place nici capitalismul - nu mai esti om, ci doar carne de tun.

Intre comunism si capitalism eu as alege... crestinismul. Ce este acesta? Nu este, sigur, nici comunism si nici capitalism. Este o dictatura (seamana cu comunismul), dar este dictatura Iubirii care te duce spre desavarsire, dar este si o permanenta lupta pentru acumularea de capital (seamana cu capitalismul), dar capitalul de acumulat este unul strict duhovnicesc si are menirea de a te ajuta in drumul spre desavarsire (sfintenie). Eu, personal, in acea directie ma straduiesc sa merg, deci crestinismul ma avantajeza.

Dictatura si iubirea nu pot sta impreuna. "Iata Eu stau la usa si bat".

Lumea a ieșit în stradă și când Traian Băsescu a devenit președinte!
Lumea iese în stradă ori de câte ori este nevoie ca cineva să-i aducă în stradă. Lumea nu iese de dragul de a ieși. Spiritul de revoltă este întreținut de cei cărora le aduce un folos. Eu aș pune altfel întrebarea: cine a avut interesul să asmută lumea să iasă în stradă prin intermediul "Televiziunii Române Libere"? Sau credeți că românii erau curioși de ceea ce s-a întâmplat cu pastorul Laszlo Tokes? Românii alipiți la manifestarea de atunci de la Timișoara au fost determinați subiectiv să iasă să "dea jos" comunismul. Ne mai aducem, oare, aminte ce doreau românii atunci? Program bun la TV și eliminarea rațiilor pe alimente! Atât. Puzderia de intelectuali, care credem în libertatea spiritului, nu au succes la mase fără ideologii. Omul simplu are o singură ideologie și pe drept cuvânt: un trai decent. Și a crezut că moartea comunismului îi va face mai îndestulați. Nu credeau în propaganda comunistă cu relele capitalismului, șomajul și inflația, iar acum le gustă pe deplin. Și nici nu credeau că vor ajunge zilele polarizării societății: câteva sute de privilegiați și milioane de năpăstuți care-și pun problema zilei de mâine la modul supraviețuirii. Și astăzi, când foametea este realmente mare, a scoate pe cineva în stradă, chiar și pentru un kg. de făină, este ceva ușor.
Nu cred în comunism sau mai exact, nu cred în comunismul experimentat deja, dar cred într-o societate în care veniturile sunt distribuite prin bugetul național (execuția bugetară) potrivit necesităților cetățenilor. Cred în șansa fiecărui individ de a se realiza. Nu pot să văd cu ochi buni o societate în care ierarhizarea valorilor se face în funcție de veniturile părinților și accesul la funcții și demnități publice pe baza "originii oligarhice sănătoase". Mai ales la noi, unde averile privilegiaților s-au constituit știm noi cum.

Și vă rog, să nu uităm: care este prima putere a lumii contemporane: mă înșel eu sau este chiar Republica Populară Chineză, un stat comunist?

Comunismul a avut mari deficiențe, dar dintre două rele, o prefer pe cea mai puțin rea. Capitalismul înseamnă opulența celor bogați în defavoarea milioanelor de oameni săraci care se hrănesc cu telenovelele și știrile, special realizate cu scopul de a amorți neșansa lor de-a fi cu adevărat liberi. O libertate a alegerii între a fi sau a nu fi, e o falsă libertate, atâta timp cât pentru privilegiați nu se impune o atare decizie. Oameni care joacă la Loto, jocuri de noroc și alte invenții capitaliste doar pentru a fi ca cei pe care-i invidiază. Într-o societate capitalistă, suntem doar unelte în mâna celor bogați pentru ca ei să fie și mai bogați.
Micii întreprinzători, la prima adiere de criză, provocată tot de lăcomia marilor privilegiați, dau chix și după trecerea crizei rămân tot simpaticii oligarhi și patroni mari să ne zâmbească radios că ne-au scos dintr-o criza în care NUMAI NOI am intrat și numai noi am avut de suferit.

Prefer o societate în care din preabinele unora ar fi bine să trăiască (nu să se îmbogățească) alții. Cât despre aptitudinile personale, oamenii nu se deosebesc prea mult, cel care învață o meserie depinde în cele din urmă de bunăvoința unor patroni să-l angajeze. Jocul pieței este crunt.
Nu mă aștept să fii de acord cu mine, dar nu uita că binecuvântările capitalismului le vor culege copii și nepoții noștri. Nu știu dacă vom zâmbi atunci.
Cred în libertate socială și politică, dar cred și într-o libertate economică "limitată". Nu cred în societatea de consum de dragul consumului.

Mă scuzați, dar nu am ajunge, oare, la Inchiziție? Fiindcă religia pusă în mâna celor fără scrupule, nici pe departe mânați de sentimente creștine, dar deveniți clerici, pe baza unor "recomandări" străine de spiritul creștin, nu duce, după cum știm din istorie, la ceva bun.

Sunt și eu pentru o dictatură a iubirii, iubirea liberă și asumată conștient. Sunt pentru iubirea Preafericitului Augustin: "Iubește și fă ce vrei".
Îmi doresc un dictator în persoana oricăruia dintre Sfinții Părinți.

O întrebare: ce am putea face noi fără a avea posibilitatea unei dictaturi a iubirii?

E adevărat dacă luăm acești termeni la sensul propriu.
Iubirea trebuie să devină ghid, năzuință, imperativ categoric pentru noi. Să ne punem tot timpul întrebări de genul: cu ce-i ajută pe ceilalți ceea ce fac eu? Și nu: la ce-mi folosește mie dacă fac ceva sau altceva?

Si ce era tata? Dar mama? De unde atata carne in frigider?
Eu acum am congelatorul plin de carne pentru ca ai mei cresc animale la tara si nu mai vine partidu' se le ia cu japca si sa le dea... altora!!! La alimentara era omor daca se baga carne si eu tin minte si acum un galantar in care era doar un picior de porc si atat. Cu putina bunavointa acum iti faci rost de mancare si ai si de unde sa alegi. Ca te oftici tu ca au si altii de mancare asta-i alta treaba.
Din cate mi-au spus ai mei cei care o duceau bine pe vremuri erau cei de la partid, securistii, directorii, vanzatoarele de la alimentara care doseau marfa, soferii. Cine dintre cei enumerati nu sunt niste tarani parveniti care "s-au ajuns"?