Citat:
În prealabil postat de crestinOrtodoxa
(Post 394805)
pai sa te spovedesti inseamna sa te angajezi ca faci tot posibilul sa nu mai repeti pacatele respective. Ea fiind cu el n-are cum sa nu le repete, pt ca in asta consta insotirea lor, in pacate. E nedreapta si pt ea situatia, e nedreapta intr-un fel si pt el, ca "regulile" la inceput au fost altele.
|
"Regulile" au fost altele ? Care altele, când vorbim de o căsătorie creștină ? Eu aș formula: la început, regulile lui Isus au fost încălcate de ambii soți, apoi unul dintre ei s-a trezit și a realizat că încălcase regulile în tot acest timp. Ce este de făcut când celălalt încă nu s-a trezit: să le încalce mai departe ?
Răspunsul este diferit, în funcție de două lucruri: 1) măsura în care încălcarea regulei se face cu autoratul ambilor soți și 2) caracterul intrinsec rău sau nu al încălcării.
Spre exemplu, dacă o metodă contraceptivă îl privește numai pe unul dintre soți, atunci, dintre cei doi, acela care nu o folosește nu face păcat, dacă îi spune celuilalt părerea lui, anume că folosirea contracepției este păcat grav. Astfel, soția nu păcătuiește când soțul insistă să folosească prezervativul. Nici soțul nu păcătuiește dacă soția ia anticoncepționale. Mai mult, a refuza datoria conjugală folosind argumentul că celălalt păcătuiește nu e în regulă. Spre exemplu, dacă soția mea ar lua contraceptive, eu nu îi pot spune: "draga, îmi pare rău, eu nu mă culc cu o păcătoasă !", acest lucru ar fi pentru mine refuz al datoriei conjugale. Desigur, din când în când eu ar trebui să-i spun că nu e bine să ia contraceptive, ca să nu fac un păcat străin, lăsând-o să creadă că aș consimți la anticoncepționale. Dar, la urma urmei, e alegerea ei.
În cu totul altă situație se află păcatele care îi au drept autori pe ambii soți. Spre exemplu, parafilii precum sexul oral sau sexul anal, care au cunoscut o atât de mare răspândire în ultimul timp, sub influența presei pornografice. În acest caz, soțul credincios trebuie să refuze, nemaiputându-se invoca datoria conjugală. Când m-am căsătorit, am promis că soția este stăpână pe trupul meu în sensul relațiilor firești, nu al celor contra firii: nu a existat nicicând altă regulă.
Am dat două exemple de acte intrinsec rele. Dar, dacă actul nu este intrinsec rău ? Dacă, de exemplu, este vorba despre încălcarea postului ? O regulă potrivit căreia nu este bine să avem act matrimonial în anumite zile oprite este regulă a Bisericii. Prin urmare, ea poate fi schimbată oricând de Biserică, atât ca regulă general valabilă (canon) cât și ca pogorământ într-un caz sau în altul. Dimpotrivă, regula intredicției contracepției sau parafiliilor nu este regulă a Bisericii. Nu poate fi schimbată de Biserică, nici nu se pot da pogorăminte, fiindcă, mireasă fidelă Mirelui ei, Biserica nu poate acționa decât în domenii în care are această libertate de la Cristos.
Prin urmare, dacă eu aș fi legat de asemenea regulă pe de o parte, iar pe de alta soția mi-ar arăta că mă dorește într-o zi oprită, atunci datoria conjugală are întâietate și nu comit păcat consimțind, în timp ce refuzul ar fi păcat.
Părerea mea.