Pai uite aici e problema, nimeni nu poate intelege de ce e asa fara o poveste completa a unor detalii destul de personale de viata.
Daca au exista dezamagiri din cauza carora s-au instalat niste temeri, trebuie vazut daca exista cazul ca temerile sa persistent dar vizavi de cazuri concrete.

Ori ma indoiesc ca asta se poate face public pe un forum.

Pai e mai usor sa te plangi (in privat sau public) de problema, decat sa faci ceva concret (mai exact nu ceva, nu orice, ci ceea ce e limpede ca ar ajuta) pentru a o rezolva.
Toti oamenii avem in noi o aplecare spre trandavie, spre complacerea cu boala si moartea. Asta pesemne e urmarea pacatului acela, nu?...
Deci, indiferent de neajuns, omul tinde sa il pastreze, inertios. Prin urmare, cel mai adesea miscam ceva cu adevarat folositor doar atunci cand suntem stransi tare cu usa, cand ne apuca marile frici. Or, poate, nici atunci.

Cel mai izbitor lucru imi pare puterea neobisnuita pe care o are omul de a-si nascoci scuze, justificari etc. Si, bineinteles, de a se plange ca e nedreptatit, jignit, neinteles etc.

Acum nu cred ca ar trebui sa judecam asa aspru pe un om care a cerut un sfat aici pe forum!

Pana la urma nimeni din noi nu este perfect, si absolut toti avem la un moment dat slabiciunile sau temerile noastre.

A judecat cineva aspru pe altcineva? Unde? Cum? Hai sa vedem!