Jenica, nu e acelasi lucru. Imi pare rau ca nu sesizezi!
Si nu am facut citand din ziare, decat o revenire la topic, nimic altceva!
Cat timp un preot isi face treaba de preot, nu ma intereseaza viata lui particulara. Pentru mine preotul e legatura mea cu Dumnezeu, cel care imi iarta pacatele si ma ajuta la mantuire. Dar daca atunci cand trebuie sa ajute la mantuire, in ultima clipa , la inmormantare, el gaseste de cuviinta sa lasa totul balta, caci are alte treburi, atunci nu se mai pot trece cu vederea scaderile lui, caci mantuirea cuiva e pusa in primejdie!
Si cel mai tare ma deranjeaza ca nu ia nimeni atitudine! Sa nu ne mai miram ca oamenii sunt tratati ca gunoaie, desi Dumnezeu a creat omul sa fie OM.

Postarea ta imi aminteste de pacea pe care o simti cand stai langa parintele Iustin spre exemplu (ca tot ai mare evalvie la sfintia sa). Pai pe unul ca acesta nu il vor atinge niciodata jignirile sau ereziile spuse de unii despre sfintia sa. Si de ce am amintit de acesta pace? Pentru ca ASTA e masura cu care trebuie sa ne masuram. Sa luptam cu noi insine sa odihnim pe celalat..numai astfel putem fi ascultati , crezuti, intelesi...asta in cazul in care asta dorim scriind pe aici.. Alta cale nu exista. Atat timp cat nu cautam sa ne punem pe noi insine la punct...nu vom face decat sa ne "razboim" in pareri pro si contra pe un forum crestin ortodox... Sa ne ajute Domnul si Maicuta Domnului Anca sa propovadium cat mai mult cu viata noastra si cat mai putin cu vorba. Poate tu o faci deja..Dumnezeu stie, eu insa nici la inceput nu sunt.
Scuze de offtopic celui ce a deschis acest topic.

Eu CRED tin toata fiinta mea Anca ca Niciodata nu va lasa Domnul pe vreunul din copii Sai sa se piarda pentru nevrednicia preotului. Nimeni si NIMIC nu ma va putea convinge de asta. Si o spun trecand la randul meu printr-o dura...experienta. Deci Nu vorbesc "vorbe"..Sa nu ne pierdem credinta indiferent de ce este in jurul nostru. Timpul va cerne totul....

A crede ceva, o afirmatie ca aceasta, e o dorinta. Asa dorim sa fie si sunt de acord. Dar noi nu Il cunoastem inca pe Dumnezu cel Drept. Abia la judecata Il vom cunoaste astfel.
Si, iarta-ma, Jenica, dar daca oricum ne mantuim, si fara slujba de inmormantare, cand se citesc Moliftele Sf. Vasile si altele la fel de importante, atunci la ce bun se mai fac?!?
Eu cred si stiu, ca aceste slujbe au importanta lor si nu sunt nici inutile si nici neimportante; deci trebuie respectate. Chiar si numai pomenirea la Liturghie e de o importanta covarsitoare pentru cei adormiti, cum atunci sa-ti plece preotul , pe cae l-ai platit, de la slujba de inmormantare, cu pretextul ca are ceva mai important de facut?!? Pentru mine e de neconceput ca se intampla asa ceva!

De multe ori in loc sa ne perpelim de nervi, este bine sa-i atragem atentia pe loc sau dupa slujba. Nu este intotdeauna nevoie sa reclamam la ierarh

Eu am lucrat cu un preot, care chiar m-a rugat sa-i atrag atentia daca ceva m-i se pare in neregula "privind din afara" si in cazul dinsului erau detalii cometice, delicate nu chestii serioase de genul " tu leagana cosciugul in continuare ca eu ma duc afara la o tigara si vin in juma' de ora"...asa ceva nu se face

Totul depinde de orgoliul mic sau enorm al preotului daca accepta sau nu o observatie, daca se considera cumva loctiitorul Mintuitorului pe pamint sau nu, aici este buba.

Nu sunt de acord sa lasam sanctionarea lui doar pe mina lui Dumnezeu. Ce va fi cu el acolo, Dumnezeu stie, insa tot Dumnezeu ne-a lasat pe pamint legile de sanctionare "locala", pentru protectia caldiceilor care imediat se smintesc si fug mincind pamintul

De acord, cu doi sau trei martori.

De acord cu tine Anca.:1: Niciodata nu am spus altfel. Iarta-ma dar chiar faci o mare confuzie. Eu nu am spus ca ne putem mantui, fara preot [COLOR=Red]NICIODATA![/COLOR] Nu e vorba de judecata aici sau de interpretare ..Avem cuvantul Lui Hristos care spune; Daca nu veti bea Sangele Meu si nu veti manca Trupul Meu, nu veti avea parte de Mine. Daca El va mantui si pe ceilalti de alte religii, ale Lui sunt judecatile, nu ale mele. Eu nu pot decat sa ma bucur ca ne vom regasi toti in rai. Ceea ce am vrut eu sa spun era cu totul altceva. Imi pare rau ca nu am fost destul de explicita (oboseala acestor zile cred..). Deci, eu am spus asa: daca eu am ravna cea buna si preotul este ...cum este...Dumnezeu cu mila.. sunt convinsa ca Dumnezeu si Maica Domnului nu ma va lasa neajutata. Daca am convingerea ca Domnul ma aude ( si Doamne iarta-ma , chiar o AM) ii spun Lui direct; Tata...ajuta-ma.. si sunt convinsa ca imi va trimite OM (preot) care sa ma indrume. Nu te lasa Domnul nemangaiat niciodata trebuie doar sa ceri.. Si sunt convisa ca stii si tu din experienta acestea.

Iertat să-mi fie, cu toate că sunt în afara topicului, mult mă frământă gândul ca cei ajunşi în rai, să poată să se roage pentru cei din iad , pentru sufletele lor. Groaznic este ca dintr-o familie, unul să ajungă în rai şi ceilalţi în iad, sau invers. Este o frământare de a mea mai veche. Iertare de această intervenţie, dar simţeam nevoia să-mi spun oful, durerea.

Eu CRED, Cristian ca, daca unul din famile e bun va trage dupa sine pe toti ceilalti. Dar sa FIE bun! Mantuirea este un dar Cristian, si crede-ma nu putem noi gresi cat poate Domnul ierta!!
Apoi...asa in spirit de gluma..e o vorba. Sa va vad pe toti in rai si eu ultima. Stii de ce ultima? Sa ma asigur ca nu ramane nimeni in afara...:9::6:

Draga Cristian, aici gindim lumesc, insa odata ajunsi acolo, nu mai exista familii, ci fiecare suntem imbracati "altfel", fiecare raspundem de fiinta noastra, si nu mai cunoastem pe nimeni de aici de pe pamint.

Mintuitorul inca de pe pamint ne-a pregatit pentru aceasta indiferenta fata de rude in momentul Judecatii.

Ideea Purgatoriului lui Dante, si a pastrarii legaturilor de rudenie existente in diversele nivele de Infern mi se pare imaginatie, frumoasa, captivanta, lumeasca insa de domeniu fantasticului literar