În prealabil postat de topcat (Post 222935)

Cu riscul de a ma repeta fata de glykys si alti useri mai vechi, ideea este ca nu poti spune ca daca ai credinta cit un graunte de mustar poti face orice, chiar sa muti muntii din loc, atita timp cit voi va pretindeti a avea credinta macar cit acel graunte de mustar si n-am vazut nici un munte mutat din loc.
Inteleg deci ca eu nu pot muta muntii din loc, desi mi-as dori, dar nu inteleg ce va impiedica pe voi. Singura explicatie este ca puteti, dar nu vreti.

În prealabil postat de topcat (Post 222935)

Cu riscul de a ma repeta fata de glykys si alti useri mai vechi, ideea este ca nu poti spune ca daca ai credinta cit un graunte de mustar poti face orice, chiar sa muti muntii din loc, atita timp cit voi va pretindeti a avea credinta macar cit acel graunte de mustar si n-am vazut nici un munte mutat din loc.
Inteleg deci ca eu nu pot muta muntii din loc, desi mi-as dori, dar nu inteleg ce va impiedica pe voi. Singura explicatie este ca puteti, dar nu vreti.

În prealabil postat de zoridezi (Post 223396)

Imi pare ca notiunea de credinta a capatat un caracter mult prea general.
Credinta inseamna mult mai mult decat metanii, rugaciuni, fapte bune.
Credinta e puterea omului de A FI, A INTELGE si A ACCEPTA. Si mai ales de a se IMPACA cu Dumnezeu si cu el insusi.
Iar ca sa fii, sa intelegi si sa accepti adevarul, trebuie mai intai sa te sa te eliberezi de toate orgoliile.
Incearca cateva zile sa fii bun si smerit cu toti si ai sa vezi cate palme ai sa primesti.
Asta inseamna credinta. Sa te bata toti iar tu sa-i iubesti :)

În prealabil postat de zoridezi (Post 223396)

Imi pare ca notiunea de credinta a capatat un caracter mult prea general.
Credinta inseamna mult mai mult decat metanii, rugaciuni, fapte bune.
Credinta e puterea omului de A FI, A INTELGE si A ACCEPTA. Si mai ales de a se IMPACA cu Dumnezeu si cu el insusi.
Iar ca sa fii, sa intelegi si sa accepti adevarul, trebuie mai intai sa te sa te eliberezi de toate orgoliile.
Incearca cateva zile sa fii bun si smerit cu toti si ai sa vezi cate palme ai sa primesti.
Asta inseamna credinta. Sa te bata toti iar tu sa-i iubesti :)

În prealabil postat de glykys (Post 223419)

Cand iti spunea laurschepsis sa mergi cu el la Prislop, sa gasesti ceea ce doresti (credinta care muta muntii), te faceai ca ploua, Topcat. Tu astepti, in schimb, sa vina muntele la tine... si cred ca va veni. Asa mi se intampla si mie cate un lucru bun, exact cand imi luasem gandul de la el, dupa ce il cautasem in prealabil cu disperare. Eu imi doresc sa vina muntele la tine, dar eu sunt buna numai la frecat tastatura.

Pentru persoanele rugatoare de pe acest forum: Daca ati face niste rugaciuni pentru Topcat, sunt sigura ca se va schimba ceva in viata sa.

În prealabil postat de zoridezi (Post 223388)

Eu cred ca ei vor ceva mai real, nu doar un monolog interior. Unii se multumesc si cu atat, ceea ce cred ca e foarte bine!
Insa sa nu ne amagim crezand ca toti sunt ca si noi... ideea e ca cei care nu cred in minuni, nici nu vor avea parte vreodata de ele. Dar asta nu inseamna ca ele nu exista! Doar pentru ca cineva n-a vazut niciodata lumina zilei, nu inseamna ca natura si tot ce ne inconjoara nu exista cu adevarat!

În prealabil postat de cati2907 (Post 223362)

Ocupa-ti mintea si cu altceva, nu sta tot timpul cu gandul la asta.Scuza-mi indrazneala de a-ti da sfaturi, nu prea fac asta, doar ca acest subiect m-a provocat.Si am vorbit din experienta, ca Dumnezeu chiar raspunde la intrebari in mod direct chiar si celor mai logici si pragmatici (asa cum am fost si eu din punctul asta de vedere).Doar ca ....nu raspunde la comanda, practic eu am si uitat ca I-am adresat vreo intrebare. Cand o sa-ti raspunda Dumnezeu, si eu stiu ca o va face, vei fi surprins de limita cunostintelor si logicii tale de pana acum.

În prealabil postat de topcat (Post 223443)

Tu ai impresia ca exista cineva cu care sint rau? Sau iau pe cineva pe sus? De unde stii tu cum sint eu in realitate?
Nu numai credinta e puterea omului de a fi, a intelege si a accepta. Sau a fi impacat cu sine insusi. De care orgolii crezi tu ca trebuie sa ma debarasez? De exact acelea de care te folosesti tu pentru a scrie postul anterior?
Ce legatura are totusi credinta definita de tine si Dumnezeu? Alta decit a-l baga intr-un mod steril si artificial in ea?

În prealabil postat de bubulyna (Post 222182)

Pana acum am crezut in Dumnezeu. Apoi am cercetat foarte mult,am citit carti de stiinta si am aflat ca nu exista. Vreau sa spun ca ma simt disperata,mi-am pierdut pacea interioara,nu imi mai pot reveni,m-am gandit si sa ma sinucid. M-am gandit ca ma chinui degeaba pe acest pamant,indiferent cat ar fi viata de frumoasa,e un zbucium continuu. Lupti si iar lupti,dar e o lupta inutila. Niciodata nu m-am mai simtit asa. E un sentiment nou. Simt ca oamenii sunt frunze in vant,fara nici un rost. Cred ca nimeni nu ma poate convinge ca exista Dumnezeu,decat stiinta. Nu mai pot crede ( cred ca niciodata nu o sa mai cred). Dar ma simt fara nici o speranta. Cum sa pornesc in viata fara nici o speranta? Daca eu as vrea sa existe cineva sus care sa aiba grija de mine,asta nu inseamna ca exista. Eu as vrea sa existe. Dar nu am nicio dovada. Nu pot sa mai cred.

Stiti expresia : Daca Dumnezeu nu ar exista,ar trebui inventat . cUM SA-L INVENTAM? Aveti vreun sfat ca sa nu ma mai simt asa?