Ascultarea (a face intocmai cum vrea cineva) e opusa liberului arbitru, care implica existenta libertatii ca stare de fapt si nu ca o stare mentala de posibilitate.

De unde stii care e vointa lui Dzeu, o fiinta suprarationala, care nu poate fi inteleasa rational?

De chestia asta n-am mai auzit :)
Partea rationala a sufletului are vreo corespondenta in realitate?

Se pare ca asta e intrebarea ta preferata. :)

Enuntul e un paradox, adica Fiinta rationala omniscienta sa nu stie "viitorul". In primul rand, nu exista viitor pentru Dumnezeul in care credem noi, crestinii. El este afara de timp, mai presus de parametrii constituenti ai Universului in care traim. El este Acelasi, indiferent cate lumi creaza si in ce fel le gandeste. Este Acelasi in zilele Facerii, in momentul rascumpararii noastre si dupa moartea noastra, in veci de veci.

Problema ta este de fapt daca lumea noastra este intr-adevar libera si nu predestinata din cauza atotstiintei Lui. Exista in fizica o teorie (Feynman) care descrie fenomenele prin suma tuturor evenimentelor posibile. Poate ca Universul insusi este construit intr-un mod foarte liber, ca sa zic asa, iar fiintele rationale care-l populeaza evident ca sunt libere cu desavarsire sa actioneze oricum vor, fara limitari de genul predestinare. Astfel, Dumnezeu este intotdeauna pregatit cu o solutie de rezolvare a problemelor de natura rea care pot sa apara oricum ar evolua sistemul sau lumea respectiva, in orice istorie posibila care urmeaza unor conditii initiale. Deci El stie dintru inceput toate istoriile posibile care pot sa urmeze spre exemplu dupa Big Bangul nostru si este oricum pregatit pentru oricare din ele, oricum ar evolua, fara sa le limiteze (predestineze) in vreun fel. Asa ca Ratiunea care este Hristos spune: Amin, sa fie!

Eu sunt foarte curios cum ar fi evoluat umanitatea daca Adam-Eva nu s-ar fi indepartat de Dumnezeu.

Da, mi se pare ca e o contradictie peste care eu unul, chiar daca as crede in Dumnezeu, nu as putea trece.
Faci o confuzie: nu zic ca lumea noastra nu ar fi libera sa faca ce doreste, spun ca Dzeu oricum stie cum va fi atunci cind va spune ca e pregatita sa ii fie companion. Si, mai ales, putea sa ne creeze direct in acea situatie, de companion pe care si l-a dorit. Toata istoria cu creatia incompleta, caderea, incercarile si evolutia omului spre dumnezeire mi se par total inutile.

Am mai spus mai demult, dupa mine Adam si Eva era mai degraba animale fara constiinta, care prin asa-zisa cadere au dobindit constiinta de sine, constientizind binele si raul, urmind sa isi inceapa calatoria spre impacarea cu sine, de a incerca sa excluda raul din comportament, pentru a ajunge la starea dinainte de cadere (si deci e vorba de un fel de dumnezeu-natura).

Ar fi fost o lume fara libertate, conditie necesara pentru ca ratiunile sa fie dupa modelul divin. Fiintele ar fi fost ca niste robotei care zic mereu "I love you!", eventual si simtind iubirea cumva.

Animale fara constiinta au fost inainte de a primi sufletul viu, viata autentica. In momentul in care au fost inselati si au crezut ca NU vor muri, ca NU e asa cum a zis Dumnezeu, au vazut ca acel NU inseamna raul. Pacatul cel mai mare a fost insa lipsa de cainta, dand vina unul pe altul in loc de scuze.

Pai, si nu tindem catre asa ceva, nu asta e idealul nostru? :)
Repet: Dzeu nu cunoaste deja starea in care ne vom gasi noi in 2012 cind va veni sfirsitul lumii? Poate exista o ratiune independenta de Dzeu? Daca da, nu poate exista deja? Daca da, cite crezi ca exista deja?
Nu stiu, eu unul nu dau vina pe nimeni pentru ceea ce fac eu.

unu - sfarsitul lumii nu va veni in 2012.

doi - acel "deja" din formularea ta ii anuleaza sensul. Dumnezeul atemporal nu poate fi descris (sau ma rog, poate fi descris, dar imprecis si incorect) in termeni temporali.

Dumnezeu cunoaste, pur si simplu.

sterge linistit cele doua cuvinte, intelesul e exact acelasi

Si raspunsul este acelasi; Dumnezeu cunoaste, sau are posibilitatea sa cunoasca.