Asa este. Doar Dumnezeul Treimic este perfect! De aceea cred in El.

Mihai, Dumnezeu nu este cauza a raului! Mandria prosteasca a satanei a fost cauza caderii ingerilor, caci s-au considerat meritorii a primi aceeasi inchinare ca si Dumnezeu.

Deci credem in perfectiune , caci ea exista prin El , si vrem sa ne apropiem cat mai mult de aceasta perfectiune , cu toate ca suna putin utopic pentru noi , dar fara aceasta "utopie" suntem efectiv pierduti .

Parerea mea este urmatoarea: Dumnezeu nu are nevoie de Iad si nici macar nu l-a creat El ci lucrurile stau in felul urmator: Dumnezeu a creat totul bun si bine. Iar desavarsirea binelui este posibilitatea pe care creaturile sale inteligente (ingeri, oameni) o au de a accepta ceea ce Dumnezeu considera ca este bine sau de a refuza acest bine. Ei, in momentul in care binele este refuzat, creatura traieste o stare in care nu-i este bine si aceasta stare este Iadul. Cand insa doreste binele asa cum l-a conceput Dumnezeu, traieste o stare de bine si acesta este Raiul. Adam si Eva aveau aceasta putere de a trai binele in chip desavarsit dar au ales raul, asta dupa ce si o parte din ingeri au ales raul. Dupa cum vedeti, sarpele Satana era si el pe acolo, iar Adam si Eva nu erau in Iad ci in Paradis inainte de greseala lor. Si tot pe acolo umbla si Dumnezeu. Deci in Paradis erau oamenii, satana si Dumnezeu... asta pana omul a gresit si a fost alungat de acolo, iar Satana codita dupa om...

Deci ingerii si oamenii au creat Iadul, ei au ales sa sufere, si tot ei decid de bunavoie daca vor sa traiasca acolo o vesnicie sau vor sa se intoarca la Dumnezeu unde le este bine. Pentru ca Dumnezeu vrea ca toata creatia Sa sa traiasca binele, dar nu-l impune nimanui. Este ca si cum eu v-as intinde un castron cu o mancare extrem de buna dar dvs. o refuzati preferand sa mancati resturi si sa fiti toata ziua flamand. Eu va pot zice ca daca nu mancati mancarea pe care v-o dau veti flamanzi dar daca dvs. preferati sa flamanziti refuzand mancarea, nu se poate zice ca am eu nevoie ca oamenii sa flamanzeasca ci dimpotriva, eu va astept non-stop cu vasul cu mancare buna in caz ca la un moment dat va saturati de atata flamanzeala si veniti sa mancati. Daca insa intre timp ati murit de foame, pai dupa ce ati murit, degeaba am eu mancarea ca dvs. nu mai puteti manca.

Niciodata nu am afirmat ceea ce spui tu aici ci tu te ratacesti teribil!
De acum inainte, avand in vedere ca nu esti capabil sa intelegi ceea ce citesti, te rog ca in ceea ce ma priveste, de acum inainte, sa dai citatele din postarile mele atunci cand afirmi ca as fi spus ceva. Daca nu dai citatele, voi considera rea intentie defaimatoare din partea ta. Pentru ca nici poveste sa afirm ceea ce acuzi tu.

Nici eu nu inteleg ce nu intelegi. Ai spus ca ai conceptia lui Spinoza si eu ti-am spus ce credea Spinoza. Daca nu e suficient poti citi la panteism: http://ro.wikipedia.org/wiki/Panteism

Nu, asta cu alte religii e o alta discutie mult mai lunga.
Am auzit de fosfor alb de vreo 999 de ori, fiecare ateu sta la coada sa imi spuna de fosfor alb. Am scris si eu de vreo zece ori despre asta, e doar o prostie.

Tu afirmi ca unii au nevoie doar de Lege pentru a se mantui, adica de faptele legii. Asta e un fel de iudaism. Probabil acei profesori au spus ca in cazuri exceptionale se pot mantui si eterodocsi. Exceptionale, adica prin mila lui Dumnezeu, nu din faptele lor.
Ai spus ca tu crezi ca la impartasanie este Trupul si Sangele Domnului, dar pentru tine nu are prea mare importanta din ce reiese din mesaje. Neoprotestantii (si unii protestanti) care nu cred ca acolo este Sangele si Trupul spui ca nu sunt diferiti de ortodocsi, conteaza doar credinta lor in Iisus. Paganii nici macar nu au nevoie de credinta, conteaza faptele lor. Si astfel Iisus a venit doar in vizita, oricum se mantuiau oamenii.

tuna si fulgera!
 

In primul rand nu exista nici o atestare istorica a lui Hristos.Mahomed este atestat ca persoana istorica.



Nu ma intereseaza ce fel de inger a fost cel care a intemeiat islamul.Toate religiile sustin intr-o masura sau alta ca sunt prin revelatie divina.. Ce te face sa crezi ca, canalul crestin e de la sursa Dumnezeului adevarat?Evreii si religia iudaica nu cred lucrul acesta si unul din argumentele pe care il aduc e Deuteronom 13:1-5.

Nu sunt un admirator al islamului, dar crestinismul are la fel de multa credibilitate ca islamul(daca nu mai putina)..






Ai sa regreti ziua cand ai spus asta.O sa iti amintesti de ea ca ziua in care ai inceput sa iti pui intrebarile.

Cine a scris Pentateuhul?Moise?Dar Iosua?Iosua?Dar '1Regi si 2Regi(1Samuel/2Samuel)?Samuel?Pai cum?Scris sta in Pentateuh 'si a murit Moise'(Deut 34:5-10) ... Si scris sta in Iosua 'si a murit Iosua'(Iosua 24:29) si scris in 1Regi-2Regi/1Samuel-2Samuel 'si a murit Samuel'(1Regi 25:1 -varianta ortodoxa)... Deja de la 3Regi si 4Regi incolo e porno :). Intre Regi si Cronici(Paralipomena) sunt mai multe inconsistente de date,de nume, de cifre, s.a.m.d.(Dai un google si la 101 contradictii in Biblie)... deja aici nu se mai pune vorba de doctrine... In Regi cutare avea 10 fii in Cronici acelasi cutare avea 32 de fii... Apoi tot in Regi(varianta ortodoxa nu mai retin exact care[1,2,3,4]) se spune ca David l-a ucis pe uriasul Goliat din Gat si in acelasi volum de carti(Regi) se spune ca Elhanan l-a omorit pe uriasul Goliat din Gat.V-am zis ca de aici chestiile devin porno :).Sa ne intoarcem la Pentateuh, la Tora, la Lege.. In vremea imparatului Iosia, preotul Hilchia gaseste in Templu o carte a legii despre care poporul nu stia la vremea aceia si cand a fost citita regele Iosia si-a sfasiat hainele pentru ca nici unul din ei nu traiau dupa legea aia(4Regi 22:8-11)... Hilchia care a fost tatal lui Ieremia(Ieremia 1:1-2)... Uite ce scrie Ieremia despre Tora... Ieremia spune ca Tora a fost corupta de scribi si de preoti (Ieremia 8:8).. Tora(Legea , Pentateuhul) se spune ca a fost scris de Moise deci in vremea lui Moise, dar apoi se spune ca Moise nu avea cum sa scrie ultima parte din Deuteronom... Tot in Lege(Pentateuh) este scris ca 'Moise era cel mai bland om de pe pamant' (Numeri 12:3) ... Moise fiind un om pios se considera ca nu el a scris partea asta... Deci Legea nu a fost scrisa in intregime de Moise... Atunci de cine? Se considera ca a fost scrisa de cinci surse:
Sursa J : Jahvist, cea care foloseste numele de Jahve scrisa in sudul regatului Iudeea
Sursa E : Elovista care foloseste numele de Elohim scrisa in nordul regatului Israel
Sursa D: Deuteronomista Scrisa in perioada reformelor religioase ale regelui Iosia
Sursa P : Preoteasca Scrise de preoti dupa intocmirea canonului.
Sursa R: Redactor care ii este atribuita lui Ezra...

De la sursa D vine si termenul de 'istoriografie deuteronomistica' si se refera la fabricarea propriei lor istorii de catre Israel... mai este un exemplu similiar de "istoriografie deuteronomistica", si anume China.. Nu exista nici o dovada a exilului poporului lui Israel din Egipt si nici a unei campanii militare in Canaan... Unele din orasele pe care poporul lui Israel le-ar fi cucerit impreuna cu Iosua erau ruine la vremea aceea si au fost cucerite de Egipteni.. Mai aprofundat in posturile ce urmeaza(sunt in engleza).

Calea este una singura si poarta numele de Iisus Hristos. Nu crestinismul este Calea ci Iisus Hristos este Calea iar crestinismul este un mod de a merge pe Cale.
Ideea exclusivismului modului in care trebuie pasit pe Cale exista inca de la Apostoli care, vazand pe unii care nu ii urmau pe ei dar faceau minuni in numele lui Iisus, au cerut Domnului sa ii opreasca. Iisus insa le-a spus sa nu ii opreasca, pentru simplul motiv ca nimeni nu putea face minuni in numele Lui ca apoi sa spuna ceva rau despre El, si ca atare le spune ca cei care nu sunt contra lor sunt cu ei. La fel, cand apostolii se gandeau sa ceara foc din Cer pentru a pedepsi pe unii, Iisus i-a oprit zicand ca El venise ca sa-i salveze.

De atunci au trecut 2000 de ani si oamenii inca nu au inteles modul in care Iisus ii salveaza pe acesti oameni care nu urmeaza apostolilor... Cat oare va mai trece pana vor intelege? Cu atat mai mult cu cat apostolul care a primit pana la urma cel mai mult Har in intelegerea acestui subiect, explica totul atat de clar. Insa oamenii citesc si nu vad, si asta ma face sa imi dau seama cam cum vorbea si Iisus ca pentru surzi...

Catalin,

Este ultima oara ca iti atrag atentia inainte de a te face mincinos rau-intentionat in public: atunci cand imi zici "tu afirmi ca", sa faci bine si sa dai citatul din postarile mele care sa arate ca am afirmat intr-adevar ceea ce sustii tu, pentru ca pana acum sunt doar minciuni, niciodata nu am afirmat ceea ce sustii tu.

Exodus never happened and the walls of Jericho did not come a-tumbling down. How archaeologists are shaking Israel to its biblical foundations.

Israel Finkelstein, chairman of the Archaeology Department at Tel Aviv University, with archaeology historian Neil Asher Silberman, has just published a book called "The Bible Unearthed: Archaeology's New Vision of Ancient Israel and the Origin of Its Sacred Text."

"The Israelites were never in Egypt, did not wander in the desert, did not conquer the land [of Canaan] in a military campaign and did not pass it on to the twelve tribes of Israel. Perhaps even harder to swallow is the fact that the united kingdom of David and Solomon, described in the Bible as a regional power, was at most a small tribal kingdom."

<< These statements correspond well with what was written by John Rembsburg:

"In the 12th chapter of Joshua is given a list of 31 kingdoms which were conquered by Israel. This was in the fifteenth century B.C. From this time forward they are represented as a mighty nation by Bible historians.

Rameses III overran Canaan and conquered it between 1280 and 1260 B.C. The Egyptian records give a list of all the tribes inhabiting it. The children of Israel-- the Hebrews-- were not there. In the 5th century B.C., when Herodotus, the father of History, was collecting materials for his immortal work, he traversed nearly every portion of Western Asia. He describes all its principal peoples and places; but the Jews and Jerusalem are of too little consequence to merit a line from his pen. Not until 332 B.C. do the Jews appear upon the stage of history, and then only as the submissive vassals of a Grecian king."

John E. Remsburg, The Bible (1901), pg. 263.

The tales of the patriarchs -- Abraham, Isaac and Joseph among others -- were the first to go when biblical scholars found those passages rife with anachronisms and other inconsistencies. The story of Exodus, one of the most powerful epics of enslavement, courage and liberation in human history, also slipped from history to legend when archaeologists could no longer ignore the lack of corroborating contemporary Egyptian accounts and the absence of evidence of large encampments in the Sinai Peninsula ("the wilderness" where Moses brought the Israelites after leading them through the parted Red Sea).

Finkelstein is an iconoclast. He established his reputation in part by developing a theory about the settlement patterns of the nomadic shepherd tribes who would eventually become the Israelites, bolstering the growing consensus that they were originally indistinguishable from the rest of their neighbors, the Canaanites. This overturns a key element in the Bible: The Old Testament depicts the Israelites as superior outsiders -- descended from Abraham, a Mesopotamian immigrant -- entitled by divine order to invade Canaan and exterminate its unworthy, idolatrous inhabitants.

The famous battle of Jericho, with which the Israelites supposedly launched this campaign of conquest after wandering for decades in the desert, has been likewise debunked: The city of Jericho didn't exist at that time and had no walls to come tumbling down. These assertions are all pretty much accepted by mainstream archaeologists.


"Research is research, and strong societies can easily endure discoveries like this." By comparison with today's skeptical turmoil, the early years of the modern Israeli state were a honeymoon period for archaeology and the Bible, in which the science seemed to validate the historical passages of the Old Testament left and right. As Finkelstein and Silberman relate, midcentury archaeologists usually "took the historical narratives of the Bible at face value"; Israel's first archaeologists were often said to approach a dig with a spade in one hand and the Bible in the other. The Old Testament frequently served as the standard against which all other data were measured: If someone found majestic ruins, they dated them to Solomon's time; signs of a battle were quickly attributed to the conquest of Canaan. Eventually, though, as archaeological methods improved and biblical scholars analyzed the text itself for inconsistencies and anachronisms, the amount of the Bible regarded as historically verifiable eroded. The honeymoon was over.

-------------------------------------------------------------------------------------

In particular, the account of Joshua's conquest of Canaan is inconsistent with the archaeological evidence. Cities supposedly conquered by Joshua in the 14th century bce were destroyed long before he came on the scene. Some, such as Ai and Arad, had been ruins for a 1000 years.

The Book of Judges, which directly contradicts Joshua, and shows the Israelites settling the land over a prolonged period, is nearer historical reality; but even it cannot be taken at face value. The archaeological surveys conducted over the past two decades indicate that the origin and development of the Israelite entity was somewhat different from either of the rival accounts in the Bible. The survey was conducted by more than a dozen archaeologists, most of them from Tel Aviv University's Institute of Archaeology.


Around 1200 bce, semi-nomads from the desert fringes to the east and the south, possibly including Egypt, began to settle in the hill country of Canaan. A large proportion - probably a majority of this population - were refugees from the Canaanite city states, destroyed by the Egyptians in one of their periodic invasions. The conclusion is somewhat startling to Bible readers who know the Canaanites portrayed in the Bible as immoral idolaters: most of the Israelites were in fact formerly Canaanites. The story of Abraham's journey from Ur of the Chaldees, the Patriarchs, the Exodus, Sinai, and the conquest of Canaan, all these were apparently based on legends that the various elements brought with them from their countries of origin. The consolidation of the Israelites into a nation was not the result of wanderings in the desert and divine revelation, but came from the need to defend themselves against the Philistines, who settled in the Canaanite coastal plain more or less at the same time the Israelites were establishing themselves in the hills.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

Ze’ev Herzog (born 1941) is an Israeli archeologist, professor of archaeology at The Department of Archaeology and Ancient Near Eastern Cultures at Tel Aviv University specializing in social archaeology, ancient architecture and field archaeology. Ze’ev Herzog has been the director of The Sonia and Marco Nadler Institute of Archaeology since 2005, and serves as archaeological advisor to the Israel Nature and National Parks Protection Authority in the preservation and development of National Parks at Arad and Beer Sheba.

Herzog took part in the excavations of Tel Hazor and Tel Megiddo with Yigael Yadin and in excavations at Tel Arad and Tel Be'er Sheva with Yohanan Aharoni. He directed the excavations at Tel Beer Sheba, Tel Michal and Tel Gerisa and in 1997 began a new exploration project at Tel Yafo (ancient Jaffa).

Herzog is among archaeologists who say that “biblical archaeology is not anymore the ruling paradigm in archaeology and that archaeology became an independent discipline with its own conclusions and own observations which indeed present us a picture of a reality of ancient Israel quite different from the one which is described in the biblical stories.”[1]

In 1999 Herzog’s cover page article in the weekly magazine Haaretz "Deconstructing the walls of Jericho" attracted considerable public attention and debates. In this article Herzog cites evidence supporting that "the Israelites were never in Egypt, did not wander in the desert, did not conquer the land in a military campaign and did not pass it on to the 12 tribes of Israel. Perhaps even harder to swallow is the fact that the united monarchy of David and Solomon, which is described by the Bible as a regional power, was at most a small tribal kingdom. And it will come as an unpleasant shock to many that the God of Israel, Jehovah, had a female consort and that the early Israelite religion adopted monotheism only in the waning period of the monarchy and not at Mount Sinai".[2]

Adica vrei sa zici ca eu l-as fi pomenit pe Spinoza fara sa stiu cine e, si ai vrut sa ma lamuresti tu si sa-mi spui ca e panteist, nu?
Apropo, citeste cu atentie ce-am scris, eu nu am spus ca am coneptia lui Spinoza ci doar ca rezonez cel mai mult cu ea, in ceea ce priveste divinitatea. Nu ma intereseaza etichetele gen: ateu, panteist, crestin, agnostic etc.

Partea 1
 

Archeology has long been considered a good friend of the Hebrew Bible. Just as Heinrich Schliemann's discoveries proved that Homer's stories were not purely mythical, so archeological discoveries in Old Testament lands have been taken to demonstrate that the Bible is history rather than legend. Although for centuries textual critics have realized that the Old Testament represents the editing together of several texts produced at different times by different groups, until the 1970s most archeologists continued to accept its accounts at face value. Since virtually all were Christians or Jews with a strong commitment to the truth of the Bible, they interpreted their finds in light of scripture. No wonder, then, that archeological findings confirmed the Bible when researchers used the Old Testament to identify, date, and interpret the significance of the towns, buildings, pottery, and other artifacts they unearthed.

But in the 1970s a new trend emerged as archeologists began to treat discoveries in the Holy Land as they would those anywhere else. Concentrating on Israel's ancient history itself, rather than solely on its biblical associations, they used artifacts, architecture, settlement patterns, animal bones, seeds, soil samples, anthropological models drawn from world cultures, and other modern methods to produce a description based on scientific evidence. The Bible Unearthed: Archaeology's New Vision of Ancient Israel and the Origin of Its Sacred Texts by Israel Finkelstein and Neil Asher Silberman (Free Press, New York, 2001, 385 pages, ISBN 0684869128, cloth, $26.00; Touchstone Books, New York, 2002, ISBN 0684869136, paperback, $14.00) brings this scholarship to a general audience. Dr. Finkelstein is director of the Sonia and Marco Nadler Institute of Archaeology at Tel Aviv University, and Dr. Silberman is director of historical interpretation for the Ename Center for Public Archaeology and Heritage Presentation in Belgium.

Seeking to "separate history from legend," the authors "share the most recent archaeological insights -- still largely unknown outside scholarly circles -- not only on when, but also why the Bible was written," discoveries which "have revolutionized the study of early Israel and have cast serious doubt on the historical basis of such famous biblical stories as the wanderings of the Patriarchs, the Exodus from Egypt and conquest of Canaan, and the glorious empire of David and Solomon" (p. 3). The Bible Unearthed discusses in some detail the evidence behind these claims, and shows why, although "no archaeologist can deny that the Bible contains legends, characters, and story fragments that reach far back in time. . . . archaeology can show that the Torah and the Deuteronomistic History bear unmistakable hallmarks of their initial compilation in the seventh century BCE" (p. 23).

The Bible opens its account of the Jewish people with the wandering of the patriarchs, beginning with Abraham. To judge by recent cover stories in such magazines as National Geographic and Time, one would think that Abraham must be a well-established historical character. Said to be a Babylonian from Ur in what is now southern Iraq, according to Genesis Abraham moved northwest to Haran in southern Turkey, where the voice of God told him to go south into Canaan. The Bible traces all the nations of the region to his family. The Moabites and Ammonites derive from his nephew Lot; the Jews and southern Arabs from Abraham's sons, Isaac and Ishmael respectively. There follow Isaac's sons Esau -- father of the Edomites and other desert tribes -- and Jacob; then Jacob's twelve sons, each of whom ruled one of the twelve tribes of Israel. One son, Joseph, is sold into slavery in Egypt. During a famine the rest of the family, seeking relief there, discover that Joseph has risen high in the Pharaoh's favor. After Jacob's death, the children of Israel remain in Egypt.

What archeological evidence is there concerning these biblical figures? Archeologists, many of them churchmen, have searched in- tensely for evidence of the historical patriarchs because they felt that unless these people actually existed, their own religious faith would be erroneous. Although the Bible provides a great deal of specific information, the search has proved unsuccessful. Discrepancies in details are significant because such "specific references in the text to cities, neighboring peoples, and familiar places are precisely those aspects that distinguish the patriarchal stories from completely mythical folktales. They are crucially important for identifying the date and message of the text" (p. 38). For example, camels were not commonly used as beasts of burden in the Near East until the seventh century BCE, and the Philistines did not settle in Canaan until after 1200 BCE. Excavation of several sites mentioned as prominent in Genesis sometimes show that in the early Iron Age they were insignificant or nonexistent, but by the late eighth and seventh century BCE had become important.

Analysis shows, moreover, that the genealogies of the patriarchs and the nations deriving from them represent "a colorful human map of the ancient Near East from the unmistakable viewpoint of the kingdom of Israel and the kingdom of Judah in the eighth and seventh centuries BCE. These stories offer a highly sophisticated commentary on political affairs in this region in the Assyrian and Neo-Babylonian periods" (pp. 38-9). The Bible also gives a dominant role to Judah in Genesis, even though at that time it was insignificant:

It is now evident that the selection of Abraham, with his close connection to Hebron, Judah's earliest royal city, and to Jerusalem . . . was meant also to emphasize the primacy of Judah even in the earliest eras of Israel's history. It is almost as if an American scripture describing pre-Columbian history placed inordinate attention on Manhattan Island or on the tract of land that would later become Washington, D.C. The pointed political meaning of the inclusion of such a detail in a larger narrative at least calls into question its historical credibility. -- p. 43

The authors conclude that the patriarchal traditions

must be considered as a sort of pious "prehistory" of Israel in which Judah played a decisive role. They describe the very early history of the nation, delineate ethnic boundaries, emphasize that the Israelites were outsiders and not part of the indigenous population of Canaan, and embrace the traditions of both the north and the south, while ultimately stressing the superiority of Judah. -- p. 45

Rather than a chronicle or history, evidence indicates that this part of Genesis was a national epic created in the seventh century BCE which successfully joined many regional legendary ancestors into one unified tradition.

A second series of biblical events revolves around the slavery of the Jewish people in Egypt, the miraculous escape of 600,000 led by Moses, their wandering in the wilderness for forty years, their swift conquest of the Promised Land under Joshua, and the slaughter of all the original inhabitants. These events, memorialized in major Jewish festivals, occupy four of the first five books of the Bible traditionally attributed to Moses. Physical evidence and historical texts confirm that Canaanites had traditionally settled in the prosperous east delta region of Egypt, particularly in times of drought, famine, and war. Some came as landless conscripts and prisoners of war, others as farmers, herders, or tradesmen. Egyptian historians tell of the Hyksos, Canaanite immigrants who became dominant in a great delta city and were forcibly expelled by the Egyptians around 1570 BCE. After the Hyksos expulsion, the Egyptian government controlled immigration from Canaan closely and built forts along the eastern delta and at one-day intervals along the Mediterreanean coast to Gaza. These forts kept extensive records, none of which mention the Israelites or any other foreign ethnic group entering, leaving, or living as a people in the delta.

Biblical scholars place the Exodus in the late thirteenth century BCE, and up to that time there is only one mention of the name Israel, despite many Egyptian records concerning Canaan. Nor is there any archeological evidence for a body of people encamping in the desert and mountains of Sinai in the Late Bronze Age:

Sites mentioned in the Exodus narrative are real. A few were well known and apparently occupied in much earlier periods and much later periods -- after the kingdom of Judah was established, when the text of the biblical narrative was set down in writing for the first time. Unfortunately for those seeking a historical Exodus, they were unoccupied precisely at the time they reportedly played a role in the events of the wandering of the children of Israel in the wilderness. -- p. 64

Partea 2
 

Archeology also reveals dramatic discrepancies concerning the military campaign of Joshua, dated between 1230-1220 BCE, when the powerful Canaanite kings were supposedly destroyed and the twelve tribes inherited their traditional territories. Abundant Late Bronze Age Egyptian diplomatic and military correspondence and other existing texts give detailed information about Canaan, which was closely administered by Egypt at that time for a period of several centuries. The Canaanite cities were small and unfortified -- Jericho and some of the other cities mentioned were even unsettled altogether -- and the total population of Canaan probably did not exceed 100,000. While in fact many Canaanite cities were burned and destroyed in the thirteenth century BCE, evidence points to widespread causes affecting also prosperous cultures in Greece, Turkey, Syria, and Egypt. A major factor was mysterious, violent invaders known as the Sea People, who included the Philistines. In 1185 BCE the last king of Ugarit (a large port on the coast of Syria) wrote that "enemy boats have arrived, the enemy has set fire to the cities and wrought havoc. My troops are in Hittite country, my boats in Lycia, and the country has been left to its own devices" (p. 87). A contemporary Egyptian inscription states that "The foreign countries made a conspiracy in their islands. . . . No land could stand before their arms" (ibid.). In evaluating the biblical account, Finkelstein and Silberman conclude that

The book of Joshua offered an unforgettable epic with a clear lesson -- how, when the people of Israel did follow the Law of the covenant with God to the letter, no victory could be denied to them. That point was made with some of the most vivid folktales -- the fall of the walls of Jericho, the sun standing still at Gibeon, the rout of Canaanite kings down the narrow ascent at Beth-horon -- recast as a single epic against a highly familiar and suggestive seventh century background, and played out in places of the greatest concern to the Deuteronomistic ideology. In reading and reciting these stories, the Judahites of the late seventh century BCE would have seen their deepest wishes and religious beliefs expressed. -- pp. 94-5

But if the Israelites did not flee Egypt and invade Canaan, who were they? After the Arab-Israeli War of 1967, Jewish archeologists began to thoroughly explore, map, and analyze the hill country of Judah, looking for settlement patterns, evidence of lifestyles, and changes in demography and the environment.

These surveys revolutionized the study of early Israel. The discovery of the remains of a dense network of highland villages -- all apparently established within the span of a few generations -- indicated that a dramatic social transformation had taken place in the central hill country of Canaan around 1200 BCE. There was no sign of violent invasion or even the infiltration of a clearly defined ethnic group. Instead, it seemed to be a revolution in lifestyle. In the formerly sparsely populated highlands from the Judean hills in the south to the hills of Samaria in the north, far from the Canaanite cities that were in the process of collapse and disintegration, about two-hundred fifty hilltop communities suddenly sprang up. Here were the first Israelites. -- p. 107

Further research showed that there had been two previous waves of settlement: first in the Early Bronze Age around 3500 BCE, peaking at about 100 villages and towns, which were abandoned around 2200 BCE; and again in the Middle Bronze Age shortly after 2000 BCE, resulting in 220 settlements ranging from villages to towns and fortified centers, comprising perhaps 40,000 people. This period ended sometime in the sixteenth century BCE, and the highlands remained sparsely populated for 400 years. The Israelite settlements of around 1200 BCE contained 45,000 people in 250 sites, climaxing in the eighth century BCE with 160,000 people in over 500 sites. During settled times, farming was common; in unsettled times, herding sheep and goats dominated, a pattern found throughout the Middle East. As Canaanite cities collapsed, the pastoralists in the hills were forced to grow their own grain and produce, resulting in settlements. Thus,

the emergence of early Israel was an outcome of the collapse of the Canaanite culture, not its cause. And most of the Israelites did not come from outside Canaan -- they emerged from within it. There was no mass Exodus from Egypt. There was no violent conquest of Canaan. Most of the people who formed early Israel were local people -- the same people whom we see in the highlands throughout the Bronze and Iron Ages. The early Israelites were -- irony of ironies -- themselves originally Canaanites! -- p. 118

The authors hold in this connection that the stories in the Book of Judges about conflicts with the Canaanites -- such as those concerning Samson, Deborah, and Gideon -- may be authentic memories of village conflicts and local heroes preserved as folktales, combined and recast for later theological and political purposes.

Thirdly, the Bible tells of the golden age of the united kingdom of Israel ruled over by a Judean monarch, first David and then his son Solomon. It describes a renowned empire spreading from the Red Sea to the border of Syria, the splendor of Jerusalem and the first Temple built by Solomon, as well as other magnificent building projects. This united kingdom then split into Israel in the north and Judah in the south. Does archeology confirm this picture? Despite legendary exaggerations and elaborations, the authors believe that David and Solomon did exist -- but as minor highland chieftains ruling a population of perhaps 5,000 people. No archeological evidence exits around 1005-970 BCE for David's conquest or his empire, nor in Solomon's time (ca. 970-931 BCE) is there any evidence of monumental architecture or of Jerusalem as more than a village:

As far as we can see on the basis of the archaeological surveys, Judah remained relatively empty of permanent population, quite isolated, and very marginal right up to and past the presumed time of David and Solomon, with no major urban centers and with no pronounced hierarchy of hamlets, villages, and towns. -- p. 132
There is no trace of written documents or inscriptions, nor of the Temple or palace of Solomon, and buildings once identified with Solomon have been shown to date from other periods. Current evidence refutes the existence of a unified kingdom: "The glorious epic of united monarchy was -- like the stories of the patriarchs and the sagas of the Exodus and conquest -- a brilliant composition that wove together ancient heroic tales and legends into a coherent and persuasive prophecy for the people of Israel in the seventh century BCE" (p. 144).

There are untold narrative errors and impossibilities to be found in the history, but here’s an unassuming one. The books describe the use of domesticated camels during the early experiences of the Israelites. However this would have been impossible – camels weren’t domesticated in the region until much later. The only explanation is that the writers added their own contemporary experience to the story – in other words, the stories, even if actually passed down, had been corrupted.

Ca sa te lamuresc, nu ma intereseaza presupusele minuni, de ce? pentru ca pana acum nu am experimentat niciuna, cand se va intampla treaba asta mai stam de vorba.
Tu ai fost la Ierusalaim si ai asistat personal la asa zisa minune? Eu n-am asistat deci nu pot sa ma pronunt in cunostinta de cauza dar posibilitatea infaptuiri unei minuni pentru mine este undeva la 0,0000001 % si chiar daca ar fi, asta tot nu dovedeste mare lucru.

Am inteles, ce ai scris e o combinatie de idei personale cu idei biblice, personal le gasesc ilogice, dar nu asta conteaza....as vrea sa stiu daca accepti posibilitatea ca tot ce crezi tu poate fi fals sau macar interpretat gresit?

Deci pana la urma ce cautau oamenii drepti in iad???

Nu mai spune. Frate auzit-ai matale de Iosif Flaviu? Daca n-ai auzit iaca cine ii personajul asta: provenit din familia regala a Israelului(urmas al macabeilor), preot al Templului din Ierusalim, comandantul militar al Galileii unde in timpul revoltei evreilor impotriva Romei este capturat de romani. Ca urmare a faptului ca le proroceste Flaviilor accederea la tronul Romei prorocie care se si implineste dobandeste statutul de cetatean roman si de protejat al imparatului. A scris o opera vasta fiind considerat cel mai mare istoric al antichitatii.

Iaca ce spune Iosif Flaviu in Antichitatile Iudaice((XVIII, 3, 3) despre Hristos:

"În acel timp a trăit Iisus un om înţelept care era făcător de minuni, învăţător al oamenilor care primesc bucuros bucuroşi adevărul. El a tras la sine pe mulţi Iudei şi păgâni. El fost Mesia. Şi când Pilat în urma pârii fruntaşilor noştri L-a osândit la răstignire cei care-l iubiseră mai înainte nu s-au lepădat de el, căci a treia zi li s-a arătat din nou, viu, precum prezisese despre elaceasta şi multe alte lucruri minunate dumnezeşti proorocii. Şi nici acum nu a încetat neamul acela care se numesc după el creştini."

Iar in Antichitatile iudaice (XX, 9, 1) acelasi istoric vorbeste despre uci*derea lui Iacob, "frate al lui Iisus Hristos":

“Acest Ananus mai tânăr care a preluat înalta preoţie, era un om cu un caracter neruşinat şi impertinent, el era deasemenea din partida saducheilor, care erau foarte rigizi când îi judecau pe vinovaţi, cei mai rigizi dintre toţi evreii” Iosif flaviu işi continuă relatarea spunănd că Ananus ” a comvocat judecătorii Sanhedrinului şi a adus înaintea lor un bărbat pe nume Iacov, fratele lui Iisus care era numit Hristosul şi pe câşiva alţii. El I-a acuzat că au încălcat legea şi I-a condamnat să fie ucişi cu pietre”.

A nu se intelege ca Iacob a fost fratele de sange a lui Iisus. In ebraica o limba saraca in cuvinte se folosete acelasi termen("ah") pentru toate gradele de rudenie: frate bun, frate vitreg, veri, unchi, matusa etc...
Se stie ca Maica Domnului a fost singurul copil al lui Ioachim si Ana; si, totusi, este numita sora altei Marii, care era sotia lui Cleopa (Ioan 19, 25). In realitate, deci, aceasta Maria era vara primara a Maicii Domnului, sau matusa ei. Iacob a fost varul Domnului si fiul Mariei sotia lui Cleopa numita in alte locuri: "Maria lui Iacob, si a lui Iosif" (Matei 27, 56; Marcu 15, 40).
Alte exemple: Avraam era unchiul lui Lot, iar el nepot de frate si se numeau "frati " sau " rude" (Facerea 11, 27; 12, 5 ; 13, 8; 14, 14-16); apoi, Iacob, nepotul lui Avraam, s-a casatorit cu verisoarele lui - surorile Lia si Rahela - fiicele lui Laban, nepot de frate lui Avraam, frate cu Nahor, si se numeau "frati" (Facerea 11, 27; 29,15-28). De ase*menea, Eliazar si Kis erau frati; si fiicele lui Eleazar s-au casatorit cu fiii lui Kis, cu care erau veri, dar se numeau " frati" sau rude cu ele (I Paralipom. 23, 22)


Iertare pentru paranteza dar am considerat-o necesara pentru a nu creea confuzii.


Frate e o vorba: "popa nu canta a doua oara pentru o baba surda". In postarile anterioare m-am explicat de ce cred ca singurul crestinismul isi are cu adevarat originea in divinitate iar restul religiilor le consider surogate. Daca te intereseaza pune mana si citeste.

Cand sustii ceva sus si tare ar trebuii sa fii constient de ceea ce sustii. Nu m-ai lamurit asa ca imi mentin intrebarile:
Cum se numea ingerul care a intemeiat islamul? Era inger de lumina sau drac(pot sa se prefaca a fi ingeri de lumina)? Au fost martori la minunea aceasta aparitiei ingerului, a dictarii Coranului(Hristos a facut minuni in vazul tuturor, imagineaza-ti o mana uscaat, atrofiata care prinde viata, un slabanog/ paralitic de zeci de ani atrofiat schilod care isi revine)? Este veridica intamplarea? Mahomed a vazut un inger sau suferea de halucinatii. Este credibil un om imoral, care traia(desfrana) cu sotia stapanului sau incalcand asfel legea naturala?

Sa nu-ti faci procese de constiinta pentru aceasta... Chiar crezi ca-ti voi citi elucrubatiile copy paste-uite de pe diverse site-uri gnostice sau atee?
Omule Biblia e "intarita" atat prin descoperirile arheologice cat si prin scrierile unor istorici. Sa nu mai vorbim de implinirea prorociilor VT si NT. Ti-as recomanda sa incepi cu explicatiile, introducerile IPS Anania la fiecare capitol al Bibliei(nu necesita efort mare, sunt doar cateva pagini la inceputul fiecarui capitol). Sunt magistrale si perfect documentate.
Puneti mana si cititi istorie adevarata si mai lasati copy paste-ul de pe site-uri fabricate.

Impartaseau situatia lui Lucifer si a ingerilor lui carora primii oameni acceptand pacatul le-au dat crezare. Pacatuind Adam si Eva au rupt comuniunea cu Dumnezeu si au acceptat-o pe cea cu Satana. Acest pacat primordial a fost si este mostenit de toti cei nascuti din Adam si Eva. Si e important de stiut ca statutul de drept nu garanteaza totala lipsa a pacatului(o clipa de ar fi viata noastra si tot am pacatui) implica sarguinta de a nu gresi fata de poruncile Ziditorului si ajungerea in timp(caderi si ridicari) la o stare de nepatimire de dreptate. Si e la fel de important de stiut ca nimic impur, necurat nu poate sa intre in Imparatia lui Dumnezeu.
Dumnezeu a reparat greseala omului intrupandu-se, facandu-se om, luand toate pacatele lumii pe seama sa prin Botezul in raul Iordan, se rastigneste pe Sf. Cruce si impreuna cu el tot pacatul lumii(inclusiv cel primordial scotand astfel din iad pe toti ce putea fi scosi), ne ofera Taina Sf. Botez pentru iertarea pacatului original pentru cei nou nascuti, Taina Sf. Spovedanii pentru iertarea pacatelor savarsite intr-o viata si cel mai important Taina Sf. Euharistii: Trupul si Sangele Lui(ocazia de a fi Hristofori - purtatori de Hristos uniti cu Hristos atunci cand ne impartasim cu vrednicie).

daca nu le citesti atunci pentru ce le mai ceri..

Nu se poate pune semnul egal nici intre «*oamenii*» si «*pacatosii*», sau intre «*oamenii*» si «*toti oamenii*». Ceea ce am afirmat clar nu este ceea ce spuneti dvs. ci este ceea ce ati citat, adica*:«*Ba chiar si portile Iadului au fost deschise si oamenii eliberati de acolo.*». Daca doreati sa stiti criteriile, trebuia sa intrebati nu sa presupuneti dvs. ceva ce eu* nu am zis. Asta este rastalmacire si se produce intotdeauna atunci cand cuvintele sunt scoase din context pentru ca aceste cuvinte nu dezbateau criteriile dupa care au fost eliberati oamenii din Iad ci dezbatea faptul ca prin Jertfa lui Iisus portile Iadului au fost deschise si oameni eliberati de acolo, lucru care nu se putea intampla inaitea venirii lui Iisus, de aceea venirea Lui era obligatorie. Daca insa dezbatem criteriile dupa care au fost eliberati, pain ici nu trebuie sa imi dau eu cu presupusul pentru ca scrie in Biblie ca au fost eliberati dreptii si unii dintre acestia au inviat si s-au aratat oamenilor in Ierusalim. Asa ca va spun inca o data, nu rastalmaciti dupa bunul plac cuvintele interlocutorului ci intrebati-va mai degraba daca le-ati inteles bine si eventual verificati printr-o intrebare suplimentara inainte de a sari cu acuze. De exemplu ati fi putut sa intrebati daca dupa parerea mea toti oamenii au fost eliberati sau au fost criterii de selectie si ati fi primit raspunsul de mai sus.
Pai daca dvs. va simtiti in putere sa contraziceti Evanghelia, ce sa zic, faceti cum stiti, eu insa stiu ca in Evanghelie scrie asa*:
«*Cel ce crede in El nu este judecat, iar cel ce nu crede a si fost judecat, fiindca nu a crezut in numele Celui Unuia-Nascut, Fiul lui Dumnezeu.*»
«*Adevarat, adevarat zic voua: Cel ce asculta cuvantul Meu si crede in Cel ce M-a trimis are viata vesnica si la judecata nu va veni, ci s-a mutat de la moarte la viata.*»
Deci pentru mine acesta este Adevarul, nu ceea ce ati invatat dvs. gresit. Si de unde*? Cine v-a invatat gresit ca sa va rataciti*?
Iar pe langa asta, in mai multe locuri se mentioneaza faptul ca dreptii si sfintii vor judeca lumea, inclusiv cei din VT si in snsul asta chiar Iisus vorbeste despre o Imparateasa care ii va judeca pe evreii care L-au vazut si nu au crezut.
Daca dvs. nu cunoasteti Biblia este normal sa nu stiti care invataturi sunt corecte si care gresite.
*
Cat despre ajutorul primit dupa moarte, stiu ca asa spune traditia ortodoxa, si am crezut si eu multa vreme in treaba asta, am facut rugaciuni, am dus pomelnice pentru morti etc, stiu insa si parabola saracului Lazar si bogatul nemilostiv dar nu am vazut sa il ajute ceva pe bogat ca sa mai scape de suferinta. *Un amanunt asa de important sa fie omis din invatatura Domnului*? Si cum de cei care au scris cartile nu au trecut de la moarte direct la viata fara a mai trece prin Judecata*? Stiti ce cuvinte dure sunt in Biblie din partea Domnului la adresa celor care ii invata pe altii fara sa faca si ei ceea ce spun*? Ca atare, daca cineva scrie o carte si se afla in Iad din cauza neimplinirii celor propovaduite prin carte, isi acumuleaza mai multa osanda. Daca insa face ceea ce a invatat pe altii, atunci trece de la viata la moarte fara sa mai treaca prin Judecata. Ca atare cei care ii citesc cartea nu il ajuta pe el, ci tot el ii ajuta pe cititori.
*
Unde a considerat Pavel ca fiind sclavia nedreapta*? A indemnat la supunere fata de stapanire, asta da, la fel a indemnat si Iisus dupa cum bine ati remarcat.
Ap. Pavel a invatat asta.
*De unde stiti ca nu la fel invata si Coranul si sunt oamenii cei care nu respecta*?
*Unde ati vazut dvs. in crestinism sa se respecte aceasta egalitate in Hristos*? Cazurile evocate de dvs din Faptele Apostolilor sunt absolut singulare. Exceptand manastirile, nu s-a reprodus niciodata in societatea crestina acea egalitate, dimpotriva. *Va mai dura pana omenirea va ajunge la ceea ce este intr-adevar chemata sa fie.
Cam asa si cu padurea numita Islam. De ce in cazul BO exemplele negative sunt uscaturi iar in altele sunt tratate ca si cum uscaturile ar fi doctrina oficiala a religiei respective*?
Cunoasteti celelalte religii asa cum cunoasteti crestinismul ca sa va puteti permite sa afirmati ca nedreptatile de la ei vin din invatatura de credinta*? Este ca si cum eu as zice ca toate nedreptatile existente pe teritoriul tarilor ortodoxe provin din invatatura de credinta ca doar nici Tarile Romane nu au fost niste tari pe modelul acelor comunitati crestinesti din Faptele Apostolilor ci dimpotriva, au existat mereu unii foarte bogati si altii foarte saraci exploatati de ceilalti. *Iar cand s-a mai facut dreptate a fost prin revolutii nu prin dogme. Si asa se intampla si in tarile musulmane acum. Ei traiesc astazi ceea ce in crestinism se traia prin Evul mediu sau imediat dupa.
Perfect deacord. De aceea a zis Iisus sa nu se numeasca nimeni nici Tata, nici Invatator ci sa fim ca fratii. Si iata ca nu se respecta. Toti suntem Imparatie preoteasca, suntem preot, profet si rege, toti crestinii. Si ar fi multe de spus legat de aceasta moralitate*.
*
*
Coranul nu l-am citit dar stiu ca si evreii ucideau sotiile infidele conform Legii considerate ca fiind primita de la Dumnezeu. Si cine facea asa in VT era considerat drept. De aceea fara Hristos nu s-a putut mantui nimeni. Asta nu inseamna ca evreii nu erau poporul ales. Religia islamica, din ceea ce am auzit de la altii pana acum, seamana cele iudaice, cu diferenta ca un evreu este evreu prin nastere din mama evreica si faptul de a fi evreu este rezervat oarecum lor, in timp ce musulmanii sunt musulmani daca sunt din tata musulman dar si prin convertire si toata lumea trebuie convertita la Islam. Nu este adevarat ca un crestin *care nu vrea sa accepte islamul este vrednic de moarte conform dogmei oficiale ci dimpotriva, trebuie tolerat ca o rasa inferioara. Cei care fac altfel sunt fanatici asa cum a fost si Inchizitia crestina.
*
Sunt deacord cu metodele cerute de Iisus pentru raspandirea Evangheliei, insa nu sunt deacord ca ortodocsii nu au ucis niciodata pentru religie. Daca insa analizam religiile care au ucis pentru credinta, o sa vedeti ca nu sunt multe iar crestinismul este printre ele. Ca atare, raportat la istoria celorlalte religii, are unul din trecuturile cele mai sangeroase, impreuna cu Islamul.

Ceea ce numiti "idei personale" era doar un exemplu mai pe intelesul dvs. dar se pare ca dvs. aveti deja ceva idei prestabilite asa ca tot ceea ce nu bate cu ceea ce aveti dvs. in cap este ilogic :))

Eu nu am scris ceea ce cred eu, ci ceea ce vrea Biblia sa ne faca sa credem. Eu personal nu am fost de fata, iar VT contine o gramada de pareri ale oamenilor despre cele intamplate, ori asta nu inseamna ca totul s-a intamplat dupa cum au crezut ei.

Ceea ce cred eu independent de Biblie este ca Dumnezeu nu a creat Iadul ci Iadul e creat de ingerii cazuti si de oameni si va exista pana cand si unii si altii vor invata sa doreasca binele iar lumea va fi salvata. Parerea mea strict personsla estw ca Iadul nu va mai exista ci Dumnezeu va reusi sa convinga pe toata lumea sa faca binele pentru o eternitate. Asta este parerea mea personala si nu este deloc una biblica. Ceea ce am expus mai sus este parerea despre ceea ce afirma Biblia. :)

In primul rand as vrea sa renunti la pronumele personal de politete, da o nota rigida discutiei. Multumesc
Acelasi lucru pot spune si eu despre tine :P

Pe mine nu ma interesa ce spune biblia, stiu ce spune nu trebuie repetat la nesfarsit pe forum, ma interesa in mod special parerea ta. Pana la urma am inteles si care este parerea ta personala.
Si totusi nu mi-ai raspuns la ultima intrebare :-?

Poate sunt eu mai prost de felul meu, dar tot nu inteleg ce cautau oameni drepti in iad....
Eplica-mi ca si cum as avea 5 ani...(ca sa citez din filmul philadephia)
Si as vrea un exemplu din VT unde este mentionat iadul si trinitatea.(daca se poate)

Probabil iadul se refera la starea de suferinta si decadere iar daca un drept ajunge in starea asta inseamna ca a avut parte de incercari grele ca sa invete anumite lectii.

In VT este mentionat iadul in mai multe locuri :
Cartea lui Iov
Cap. 31
12. Un foc care mistuie până la iad şi care nimiceşte toată strânsura mea;



Pildele lui SolomonCap. 15
11. Iadul şi adâncul sunt cunoscute Domnului, cu atât mai vârtos inimile fiilor oamenilor.
24. Înţeleptul merge pe cărarea vieţii ce duce în sus, ca să ocolească drumul iadului care merge în jos.



Despre trinitate nu scrie , nici despre Tatal nici despre Hristos, ci doar despte Domnul Dumnezeu, Donmnul Savaot, Domnul Legamintului, Domnul Fagaduintei, Domnul lui Israel, Sluga lui Dumnezeu, Duhul, Duhul Domnului, Sfinta Sfintelor , Domnul care vine de departe sa toarne urgia, si inca un nume care acum imi scapa.

Ok pentru pronumele de politete :))

Cat despre a putea spune la fel despre mine, ma cam indoiesc pentru ca pe acest forum sunt multe persoane care nu gandesc ca mine fara sa insemne ca ar fi ilogice doar pentru ca opiniile lor nu bat cu ale mele. O singura persoana de pe forum este ilogica din punctul meu de vedere, nu iti spun care :)), iar motivul nu este diferenta de opinii, dimpotriva, daca s-ar limita doar la opiniile personale n-ar fi nici o problema :))

Parerile mele personale nebiblice inca nu au interesat pe nimeni pana acum :) Mai am si altele :))

Nu am inteles insa care este ultima intrebare la care nu am raspuns :)

Ramane de vazut ce era Iadul in VT. Pentru ca este descris ca un loc in care omul nu mai poate face nimic din ceea ce facea cat era pe pamant. O sa caut mai pe seara versetele cand o sa am putintel timp. Insa VT este plin de parerile oamenilor despre Iad, de aceea eu personal prefer ceea ce a zis Iisus despre Iad, El fiind Dumnezeu si stiind mai bine cum stau lucrurile. Din parabola cu saracul Lazar si bogatul nemilostiv se vede ce este Iadul si se poate citi printre randuri ca oamenii de fapt nu prea stiau ce ii asteapta dupa moarte, deci ceea ce scrie in VT despre Iad este discutabil.
Cat despre drepti, ei erau in "Sanul lui Avram" un loc unde nu era rau, dar nici in comuniune deplina cu Dumnezeu. De acolo au fost scosi si dusi in Imparatie la invierea Domnului. Cei din Iadul propriu-zis insa cel mai probabil ca au ramas acolo, nu scrie sa fi fost eliberati si ei. Asta este parerea biblica.
Ramane totusi intrebarea: pacatosii din timpul lui Iisus la care Iisus le zicea ca pacatele le sunt iertate, ar fi mers in Iad daca Iisus nu venea? Cam da daca este sa fim logici. Cum atunci ei au avut sansa sa le fie iertate pacatele iar celor dinaintea lor nu? Asa ca iti dau inca o parere personala nebiblica: Iisus s-a dus si in Iadul cel adevarat unde se aflau pacatosii, si toti cei care s-au cait in acel moment ca si talharul de pe cruce, au fost salvati. Si la fel cred ca se va intampla si la judecata finala, cei din Iad se vor cai dupa invierea in trup si vor fi salvati. Timpul petrecut acum in Iad cu sufletul le va aduce cainta si le va destepta constiinta ca in cazul bogatului nemilostiv.

Si inca o parere nebiblica auzita la o catolica si care imi place: pe patul de moarte toti oamenii vor avea sansa sa il cunoasca pe Iisus si sa se caiasca ca si talharul pe cruce. Cei care o vor face, vor fi salvati.
Despre restul, eu cred ca Iadul ii va convinge pana la urma sa se caiasca pentru a fi si ei iertati la Judecata finala.

Cand intentionezi sa afirmi ca doar o parte a oamenilor au fost scosi din iad foloseti ceva de genu: o parte a oamenilor, dreptii, sau oameni si nu forma articulata: oamenii. Draga cand spui 'norii' au parasit cerul tu ce intelegi? ca e senin sau ca un nor rebel se incapataneaza si ramane pe cer? Draga, din cate observ pe langa faptul ca esti foarte confuza(intr-o postare il consideri pe Hristos necesar in mantuire, dupa care pui semnul egal intre Hristos si Legea Veche sau si mai cras legea naturala si afirmi ca acestea ar fi suficiente(cazuri exceptionale de mantuire)) traiesti cu un complex, lumea nu te intelege ba mai mult te si rastalmaceste.

Draga, Legea Veche a avut scopul de a-l pregati pe om pentru venirea Mantuitorului, a avut rolul de a-l ridica de la conditia de animal(in aceasta situatie l-a adus pacatul, la intinarea 'chipului lui Dumnezeu in om', la pierderea asemanarii cu Ziditorul; vezi pacatele animalice din Sodoma si Gomora) la cel de 'Om'(o restaurare partiala). Iar Legea cea Noua are scopul de a-l aduce pe om la indumnezeire, la asemanarea cu Dumnezeu(restaurarea completa a chipului lui Dumnezeu in om). In Legea cea Noua 'ne restauram' prin Sfantul Botez(nasterea a doua din Apa si Duh Sfant) si apoi datorita intinarii 'chipului lui Dumnezeu in om' prin pacate personale o facem trecand prin 'Baia Sf. Spovedanii' si prin comuniunea cu Hristos(vita) si ceilalti membri ai trupului mistic al Bisericii, credinciosii(mladitele) prin impartasirea cu Trupul si Sangele Mantuitorului(atunci cand ne impartasim cu vrednicie devenim hristofori, purtatori de Hristos si implicit teofori, puratatori de Dumnezeu).

Acum ce inseamana legea morala: reprezinta 'ramasitele chipului lui Dumnezeu in om'. Fiecare ne nastem cu o anumita predispozitie morala cu inclinatii spre anumite pacate, cu slabiciuni, in functie de 'chipul lui Dumnezeu' mostenit. Bazat pe acest 'chip' vom avea o mai mare sau mai mica trezvie, vom face mai mult sau mai putin diferenta intre bine si rau, vom constientiza mai mult sau mai putin pacatul. Urmarile sunt evidente: badea Vasile considera concubinajul pacat, pe cand 'domnisoara' Ioana il considera ca fiind o consecinta naturala a iubirii(pentru Hristos nu exista casnicie in afara legaturii binecuvantate de Dumnezeu; vezi intalnirea dintre Iisus si femeia samarineanca la fantana lui Iacob; ai citatul mai jos)

16 Iisus i-a zis: „Du-te şi cheamă-l pe bărbatul tău şi vino aici“.

17 Femeia I-a răspuns, zicând: „N'am bărbat“. Iisus i-a zis: „Bine-ai zis că nu ai bărbat,

18 că cinci bărbaţi ai avut, iar cel pe care-l ai acum nu-ţi este soţ. Pe aceasta adevărat ai spus-o“.

19 Femeia I-a zis: „Doamne, văd că Tu eşti profet.

Draga, cazul talharului a fost unul exceptional. In momentele rastiganirii, dintre toti oamenii cel cunoscusera singurul care mai credea in Dumnezeirea Mantuitolrului si o si marturiseste este talharul. Toti il parasisera, nimeni nu mai credea in el, Petru chiar se leapada si inca de trei ori. Ucenicii nu puteau concepe cum El Dumnezeu se poate lasa batjocorit, rastignit. Nu putem amana pocainta zicand: am timp la batranete, acuma sunt tanar, trebuie sa ma bucur de viata, o fi timp si in momentul mortii. Draga am pacatuit azi datorita neputintelor firii: am desfranat, am privit la frumusete straina, am lacomit, am mancat peste masura, mi-am mahnit fratele; primul pas: incerc sa-mi indrept greseala cerand iertare fratelui daca l-am lezat si apoi foarte important:cad in genunchi si cer indurare Ziditorului pentru ca i-am nesocotit poruncile. Draga, patul mortii este ceasul al 12-lea. Avem timp doar pana in ceasul al 11-lea 'sa strangem undelemn' sa uram raul si sa facem binele. In acest sens e foarte sugestiva parabola celor zece fecioare

Iar unul din răufăcătorii răstigniţi Îl defăima, zicând: „Nu eşti tu Hristosul?; Mântuieşte-te pe tine şi pe noi!...“.

40 Iar celălalt, certându-l, i-a zis: „Nu te temi tu de Dumnezeu, de vreme ce eşti în aceeaşi osândă?

41 Noi, cu dreptate primim ce ni se cuvine după faptele noastre, dar Acesta nici un rău n'a făcut“.

42 Şi-I zicea lui Iisus: „Pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni întru împărăţia Ta!“

43 Iar Iisus i-a zis: „Adevăr îţi spun Eu ţie: astăzi vei fi cu Mine în Rai!“



1 Atunci asemăna-se-va împărăţia cerurilor cu zece fecioare care, luându-şi candelele, au ieşit întru întâmpinarea mirelui.

2 Dar cinci dintre ele erau nebune a şi cinci înţelepte.

3 Cele nebune, luându-şi candelele, n'au luat cu ele şi untdelemn.

4 Iar cele înţelepte, odată cu candelele şi-au luat şi untdelemn în vase.

5 Dar zăbovind mirele, au aţipit toate şi au adormit.

6 Iar la miezul nopţii s'a făcut strigare: Iată, vine mirele!, ieşiţi întru întâmpinarea lui!.

7 Atunci s'au sculat toate fecioarele acelea şi şi-au împodobit candelele.

8 Iar cele nebune le-au zis celor înţelepte: Daţi-ne din untdelemnul vostru, că nouă ni se sting candelele.

9 Dar cele înţelepte le-au răspuns, zicând: Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă şi nici vouă. Mai bine mergeţi la cei ce vând şi cumpăraţi-vă.

10 Deci, plecând ele să cumpere, a venit mirele, iar cele ce erau gata au intrat cu el la nuntă şi uşa s'a închis.

11 Mai pe urmă au sosit şi celelalte fecioare, zicând: Doamne, Doamne, deschide-ne!

12 Iar el, răspunzând, le-a zis: Adevăr vă spun, pe voi nu vă ştiu!

13 Drept aceea, privegheaţi, că nu ştiţi ziua şi nici ceasul în care Fiul Omului va veni.

Intradevar si nazuinta este salvatoare , nazuinta de a deveni curat si desavirsit insa doar nazuinta nu este destul ca sa ai parte de prima inviere asa incit unii vor avea parte de a doua inviere adica vor veni abia peste miile de ani.

Deci unii vor participa la Imparatia sfintilor pe pamint altii nu.

La sfirsitul judecatii raul va fi legat si noi albiti, dar albiti nu inseama desavirsiti ci doar purificati f bine -cum nu am fost niciodata poate.
"pacatosul se va umple de virtute, cel incet la minte se va intelepti iar sfintii se vor sfinti si mai mult prin faptele lor." ceea ce inseamna ca este o bincuvintare generala dar prin care nu sintem facuti desavirsiti- asa incit sa putem intra in Imparatia divina- Imparatie care de fapt este o stare a desavirsirii.

Draga Biblia nu se citeste pe sarite. Nu se ia un citat de ici unu de colo si gata invatatura de credinta dupa Ionescu, dupa Popescu. Draga postarile mele sunt in perfect acord cu Sfanta Scriptura si cu invatatura de credinta ortodoxa. Pe cand dumneata oscilezi azi intre iudaism si crestinism maine intre iudaism si religiile orientale, amesteci o pilda hindusa cu un citat din Biblie, acum e bun Hristos peste 2 ore ii dai crezare lui Mahomed sustinand ca toate au la origine iubirea. Draga Biblia este opusul Vedelor si invataturilor de credinta orientale, este opusul vechilor religii politeiste, la fel este in dezacord in multe privinte cu Islamul. Draga ai vazut ce in seaman iubirea autentica(cea din crestinusmul trait in mod autentic) si pseudo iubirea(egoismul, nedretatea poruncite chiat in invatatura de credinta nu pot fi numite iubire) pe gare o gasesti in celelalte religii. Ai vazut ca pomul se cunoaste dupa roadel pe care le produce. Ce sa mai zicem, ti-ai 'creeat propriul sistem filozofic': un amestec pestrit intre o serie de religii. Draga Adevarul(forma articulata exclude alte adevaruri) e unul singur si nu exista in afara lui Hristos('Calea, Adevarul si Viata'). Fragmente de adevar pot exista si in noi pacatosii, fragmente mai mari sau mai mici dupa cum ne-am ingrijit de restaurarea chipului lui Dumnezeu in noi. Si da, fragmente de adevar(anumite principii morale) pot fi gasite si in celelate religii intemeiate de oameni. Dar, dupa cum ne spune Mantuitorul aceste fragmente nu sunt mantuitoare(doar cazuri exceptionale), si ca urmare Hristos isi trimite apostolii sa vesteasca Evangheliile la toate neamurile(Toma ajunge pana in India, Marcu in Africa, Andrei in Tracia, Scitia, pana in sudul Ucrainei de azi......).

Draga, tu esti libera sa fii de acord cu ce vrei, dar nu ai dreptul sa rapandesti minciuna sau simple presupuneri. Vreau exemple prin care sa dovedesti ca Biserica Ortododaxa a folosit forta indiferent de ce natura pentru raspandirea credintei. Apoi dupa cum ti-am scris in celelalte postari exista mai multe forme de traire ale crestinismului: cel rasaritean ortodox, cel apusean(catolic, protestant....). Draga diferentele sunt majore. Unii au fost mai receptivi mesajului biblic(care interzice raspandirea credintei prin constrangere) iar altii mai putini receptivi. Istoria consemneaza foarte clar aceasta. Unii sunt mladite roditoare altoite pe vita care este Hristos pe cand altii nu sunt aducatori de rod si dupa cum spune Hristos cei de pe urma vor fi inlaturatii de Tatal si arsi in foc.

Diferenta majora e aceea ca Jihadul, razboiul sfant, constrangerea necedinciosilor sa accepte islamul sunt incurajate prin Coran, cartea considerata sfanta de catre islam si nu reprezinta greseli , pacete, abateri de la invatatura. Acelasi lucru e valabil si pentru vechile religii si pentru curentele religiose acum la moda.(unele dintre ele de-a dreptul vulgare si ne umane).

Calugarii sporiti si marii sfinti -acei cu multe daruri si harisme, proorocii adevarati stiu mult mai multe lucruri decit spun , li se descopera si lucruri atit de grele incit nu pot fi purtate de oricine si mai ales nu de catre mireni asa incit ele nu sint puse in dogma mai cu seama ca unele nici nu sint dezvaluite altora nici macar sinoadelor. Cu toate astea sinoadele cunosc multe dintre ele unele vechi de sute de ani insa pentru ca nu le inteleg si nu le pot purta le considera tot erezii.
Tocmai de aceea scrie ca cine crede ca stie (dogma si traditia) nu a cunoscut cum trebuie.
Asa incit daca vrei sa iei unitatea de masura dogma si traditia nu intotdeauna judeci cu aceeasi judecata ca si Dumnezeu.

Tocmai de aceea spune ca doar sfinti lui Dumnezeu judeca lumea si chiar si pe ingeri -probabil prin laude vazind lucrarile lor drepte.

Pentru ca acei sfinti cunosc mult mai multe si percep adevarul dincolo de aparente deci altfel decit prin interpretarile dogmelor destinate mirenilor neteologi.

Vorbim de mintuire insa mintuirea inseamna salvare iar salvari pot fi mai multe , salvarea de la un pacat , de la altul sau de la toate , mintuirea finala este cea prin care binecuvintat atingi desavirsirea arhanta indiferent de religie. Atunci abia esti mintuit cu adevarat, pina atunci e doar promisiune ca nu vei muri de moartea spirituala.

Asa incit ca sa judeci o religie sau alta un sfint sau altul ai nevoie cel putin de darul deosebirii duhurilor si al deosebirii adevarului cit si nepartinire.

Spui de Vede ca ele organizeaza societatea in functie de caste , da pentru ca are si un caracter politic si nu doar unul religios , daca vrei doar partea spirituala poti sa nu tii cont de politic, studiind si alte texte vei vedea ca marii lor sfinti nu au tinut cont de caste sau de alte superstitii.
Daca Dumnezeu ar fi vrut desfiintarea castelor mai devreme ar fi facut infertile toate femeile din acea casta inferioara asa cum a facut cu unele populatii aborigene din Australia .
Dar ca sa spui ca iubirea catre toate fiintele promovata nu politic ci religios nu este aceeasi iubire promovata catre toate fiintele in crestinism nu este logic.
Vedele nu este decit un text orientativ, mai exista si alte texte, mai exista si ramuri hinduse care au alta ierarhie in privinta textelor.
la rindul lor musulmanii nu sint doar cei pe care ii vedem cu arme in mina in stirile Tv -aia nu sint adevaratii musulmani, adevaratii musulmani sint calugarii sufi care respecta cu adevarat reguli calugaresti iar multi dintre ei cred si in Iisus si inteleg mult mai multe lucruri pentru ca la fel si lor li se descopera. Mai ales ca o treime din ramurile sufi nu se limiteaza doar la Coran.
Isus a venit pentru toata lumea nu doar pentru evrei sau doar pentru crestini iar El este Dumnezeu si e cuprins in Dumnezeu. oricine crede in Dumnezeu crede si in Iisus fara sa stie.
Iar credinta in Iisus este valabila atita vreme cit Il si urmezi dupa pilde si porunci caci altfel doar credinta in Dumnezeu nu este suficienta.
Buddha a trait cu 500 de ani inaintea lui Iisus insa ei doi au in comun 112 pilde si invataturi unele chiar identice si in formulare de zici ca sint copiate cuvint cu cuvint. De ce ar fi unele rele si altele doar bune?

Cine poate demonstra ca doar crestinii au botezul sfint si altii la fel de sinceri sint vitregiti de Dumnezeu?

la Judecata nu te va intreba Dumnezeu daca esti ortodox sau nu, religia nu va conta in nici un fel pentru ca toti intra la Judecata cu aceleasi sanse si Dumnezeu va judeca popoarele cu nepartinire.
Toti sint jedecati nu doar crestinii sau doar ortodocsii. Toate popoarele astepta mintuirea lui Dumnezeu.
iar toti sint judecati nu dupa religie ci dupa LEGE.

Ce este Legea ? legea este in noi in masura desavirsirii caracterului nostru.
Asta va conta deci- desavirsirea caracterului.

Nici macar botez nu e nevoie sa ai, sau crezi ca daca esti desavirsit arhant avind un caracter impecabil in toate privintele si nu ai botez in loc sa il primesti pe loc ti se da un sut in fund?
Insa cine poate spune ca altii nu sint binecuvintati cu botez? De ce nu ar fi? Cei care au vorbit in limbi laudind pe Domnul nu erau crestini dar au fost botezati chiar fara sa ceara, doar pentru ca aveau nazuinta religioasa..
da este adevarat ca religia Coranului nu se ridica de la nivelul iudaismului insa pe cind la iudei inca mai era legea thalionului in orient demult iertarea era precept important.
De aceea Iisus a venit la berbecii de iudei ca la oile pierdute -ca ei aveau nevoie de iertare in precepte mai mult decit oricare. berbeci au fost berbeci au ramas marea majoritate insa chiar si asa intro buna zi vor crede in "Domnul cel pe care L-au strapuns" atunci cind pe pamint va veni Dumnul Dumnezeu cu toti sfintii dupa cum prooroceste Zaharia si cind ei vor alerga pina in locul unde Domnul va da mintuirea.
Asta ce inseamna ca va veni Dumnezeu cu toti sfintii ? va veni la mozaici sau la crestini? sau nici la unii nici la altii? Il vor primi sau mai intii il vor huli facind pe proorocii?

Un singur Dumnezeu, un singur botez si o singura credinta peste toate popoarele cum spune Primul Legamint nu inseamna nici doar iudaism nici doar crestinism. Credinta nu se refera la religia ca astazi ci la nazunta.

Tu as zice judeci eronat fiindca nu cunosti destul celelalte religii -poate ai citit cite ceva pe unele siteuri crestine unde se combat toate fara o temeinica cunoastere.
Coranul nu a indemnat la Jihad dupa moartea lui Mohamed , scrie in Coran ca Mohamed insusi a lasat cu limba de moarte ca razboiul armelor a incetat si ca de-atunci sa le vobeasca doar gurile iar armele sa taca . Deci asazisul jihad actual nu este biblic daca e sa o luam dupa Coran. Coranul o fi considerat sfint insa nu este, a fost scris de un grup de oameni care au fost in preajma lui dupa moartea lui Mohamed exact ca si evangheliile crestine insa mai sint si alte texte cum ar veni apocrife numite Hadith.
Insa chiar si asa pe alocuri cuprinde niste adevaruri comparabile cu cele ale crestinatatii .
La ei duhul sfint se numeste Ruh iar botezul renastere spirituala. Si nu au conceptul de venire divina -cu toate astea cred in a doua venire a lui Iisus iar cei care citesc Hadith-urile cred in venirea lui "Mahdi" al 12 lea Mare Imam care va avea toate puterile lui Allah -cum ar veni Allah insusi. Insa putini stiu ca numaratoarea celor 12 nu se face dupa listele marilor imami larg cunoscuti ci dupa o lista a sufilor care acum vreo 20 de ani ajunsese la al 11 lea abia -iar pt al 12-lea sint rezervate teste de sfintenie mult mai dure pe care nu le poate trece nimeni daca nu este insusi Dumnezeu.

Concluzia este ca noi in comparatie judecam crestinismul exceptind derapajele cum ar fi Inchizitia insa pe celelalte nu le judecam exceptind derapajele lor caci nu facem deosebirea la ei intre ce este ortodox si ce nu este. Nu le cunostem ramurile si difrentele doctrinare . Iar ca sa poti face ai nevoie de un studiu mult mai complex decit studiul crestinatatii. iar rezulattele -ca sa judeci dupa roadele in sufletul omului - trebuie mai intii sa le afli -sa mergi in lumea lor caci nu le vei afla din siteuri crestine in nici un caz.
Asta daca vrei sa nu judeci asa dupa prima impresie si sa dai verdicte cu titlu de adevar absolut.

Draga adu citate din Sfintii Parinti care sa-ti confirme afirmatiile. S-apoi te credem. De supozitii si abureli e plina lumea... Mai ramane sa incepi sa filozofezi precum Oreste pe seama civilizatiiilor extraterestre a omuletilor verzi ce vin din spatiu si importanta lor in actul mantuirii

Draga toti Sfintii Parinti din vechime au considerat crestinismul si in special modul de traire ortodox singura cale sigura spre mantuire.

La fel si parintii sporiti duhovniceste contemporani cu noi. Spre exemplu parintele Arsenie Papacioc(cel despre care intrebai intr-o alta discutie daca a lasat prorocii) are o carte numita 'Singur Ortodoxia'. Vezi ce spune parintele acolo. Studiaza apoi scrierile sfintilor: Ioan Maximovici, Nectarie, Luca al Crimeei, ale Cuviosului Paisie Athonitul, ale parintelui Porfirie sau parintelui Siluan Athonitul. De asemenea ti-ar fi de folos si marturiile ucenicilor acestor sfinti. Toate converg in aceeasi directie. Apoi daca te intereseaza parerile calugarilor sporiti fa matale o vizita in Athos si le cunoste modul de gandire si pozitia.

Draga sfintenie in afara invataturii lui Hristos nu exista. Mantuitorul o spune foarte clar. Ai doar doua variante consideri cuvantul lui Hristos adevarat si il pui in practica sau il consideri un mincinos si te muti in alta barca.

Dupa cum spune Hristos nu poti sluji la doi domni. Trebuie sa alegi. Magistrala explicatia! Draga si in crestinism exista alte scrieri pe langa Biblie, dar Biblia spre deosebire de Vede nu promoveaza nedreptatea, egoismul. Draga in crestinism nu avem zei care sa se hraneasca cu energia muritorilor, nu o avem pe Kali cu limba de un cot scoasa afara si murdara de sange, avand nspe maini si in fiecare cate un satar, nu avem zei care depica abdomenele muritorilor . Dimpotriva in crestinism Dumnezeu ne trimite energia sa, energia necreata, harul sau, lumina necreata. Dar exista totusi in crestinism un personaj foarte asemanator cu zeii hindusi si anume Satana, polul raului. El este cel care ii robeste pe oameni le incalaca libertatea. E asa de greu de observat diferenta? Apoi n-ai sa gasesti in Biblie sau celelalte scrieri crestine referiri la folosirea partilor corpului in alt scop decat cele randuite(sodomii, gomorii). Dinpotriva astfel de fapte profund imorale, profund impotriva firi, profund impotriva naturii sunt aspru sanctionate in scrierile crestine. Draga in crestinism se propovaduieste o dragoste 'naturala' o daruire totala atat trupeasca dar in primul rand sufleteasa a celor doi soti. Nu se promoveaza pervesiunile sexuale asa cum se face in hinduism atat prin scrieri dar si prin constructii si arhitectura, nu-l folosim pe cel de langa noi cu scopul implinirii poftelor noastre bolnave. Draga aveti un templu foarte celebru de altfel dar de-a dreptul mostruos: un imens zigurat a carui fatada e construita din mai multe grupuri statuare ce reprezinta oameni facand toate pervesiunile sexuale posibile si imposibile in tate pozitiile, daca se poate agatati si de candelabru. Draga, apoi, nu-i natural, normal, firesc sa te inchini unui organ sexual masculin sau feminin. Draga e de-a dreptul absurd si nebunesc, ce e mai important Ziditorul, sau un falus, organ care are doua functii fiziologice?

Da, acum ai explicat mia bine in ce crezi si e foarte posibil sa ai dreptate, conceptiile tale nu tin nici macar de iudaism, ci mai degraba de paganism. Adica sunt idei 100% new-age, care se stie ca are stranse legaturi cu paganismul. Nu nuamic a ai aceste idei gresite, dar tu cauti si sa le propovaduiesti.
In ultimul pasaj ne spui cum oamneii nu au inteles si nu inteleg ce a spus Iisus si adevarul si doar tu il intelegi. Eu iti dau un sfat bun, desi tu o sa te superi pentru ca nu-l intelegi si nici nu vrei sa-l accepti: lasa mandria si coboara intre oameni, ca oamenii au inteles mesajul lui Iisus, tu nu l-ai inteles. Capatand putin smerenie Domnul te va ajuta si iti va da si intelegerea si vei afla astfel adevarul care s-a stiut tot timpul de 2000 de ani.
Altfel poate aceste idei te vor duce din ce in ce mai mult in alte conceptii.