omul este un suflet? Uite aici:
"Iar Dumnezeu i-a zis: Nebune! În această noapte vor cere de la tine sufletul tău. Şi cele ce ai pregătit ale cui vor fi? " (Luca 12:20)
Arata aici ca omul nu este doar un suflet, ci ca are un suflet?

Filosofia dumneavoastră este inaplicabilă vieții pe această planetă. Din cauza păcatului, orice ființă vie de la amoebă la om moare. Desigur, n-a fost așa de la început adică de la Creație, dar acum aceasta e situația.
Iar cel mort, nu va fi mort "o veșnicie"-cum spuneți, ci va învia.

Îndemnul lui Hristos se referă la caracter, nu la nemurire; ar fi și imposibil ca prin eforturile noastre să ne înveșnicim, să devenim eterni. Așa cum spune Scriptura, Dumnezeu este Singurul Nemuritor. Noi oamenii, putem primi nemurirea de la El cu condiția să ajungem a fi înviați (tot de El).

Așa vorbiți de parcă ați fi o inteligență din altă Galaxie și cunoașteți mai mult decât putem cunoaște noi, bieții muritori... Nu doamnă, nu putem avea astfel de informații decât de la Dumnezeu, iar sursa unică e Scriptura. Demonstrați-mi cu Scriptura că nu există moarte (pentru asta e suficientă demonstrația miliardelor de morminte), că "sufletul e nemuritor", că omul este un fel de dumnezeu etern cu viață în sine, etc. etc.
Până atunci, dați-mi voie să vă contrazic cu textele biblice pe care le postez aici de mai bine de un an.

Si totusi...cum ramane cu faptul ca am fost creati dupa chipul si asemanarea Lui Dumnezeu?
La ce considerati ca se refera acest pasaj?Pentru ca ma indoiesc ca se refera la aspectul fizic,la "tarana" din noi...si atunci,despre ce este vorba?

Nu știu dacă arată așa ceva în acest dificil text al Scripturii. Poate ne explici tu ce înseamnă această perifrază ciudată "ei cer sufletul tău de la tine" (în original). Eu nu știu să-ți spun care "ei" și de ce verbul este la indicativ prezent...

Am mai răspuns de două ori la această întrebare... o fac a treia oară special pentru dumneavoastră : nu se referă la aspectul fizic, ci la aspectul moral, la caracter, la caracteristica unei ființe inteligente, conștiente de sine și probabil și la alte caracteristici specificie care-mi scapă.

Da,sincera sa fiu am urmarit sporadic postarile de aici,sunt prea multe pagini de citit.
Insa,avand in vedere ca vorbim de Dumnezeu,care este in primul rand spirit...de ce nu ne-am putea gandi si la aspectul spiritual care pot implica si o conduita si o inteligenta,insa spirituale?

Aveți dreptate, Biblia spune că Dumnezeu este duh (Ioan 4,24), despre îngeri se spune de asemenea că sunt "duhuri slujitoare" (Evrei 1,14), despre om nu se spune că ar fi duh, ci trup + suflare de viață (Facerea 2,7).

Regele creatiei este omul. Nu poate fi asemuit sau comparat cu o amoeba. Tocmai pentru ca a fost creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Nici in ceea ce priveste viata sa de pe pamant nici in ceea ce priveste moartea sa ca sfarsit al vietii pamantesti. Daca noi vedem cu ochii trupului ca omul moare si vedem ca si un caine sau o pasare moare asta nu inseamna ca suntem asemenea cainelui sau pasarii sau oricarei alte vietati fie ea si o amoeba doar pentru ca atat putem sa vedem si sa intelegem in acel moment.

"Omul a fost creat de Dumnezeu, dupa chipul si asemanarea Sa. El este singura faptura pe care a zidit-o Dumnezeu cu mainile Sale, iar nu numai prin cuvant, ca pe toate celelalte. L-a creat apoi cu sfatul celor trei persoane ale Prea Sfintei Treimi, ca zice la Facere : " Sa facem om dupa chipul si asemanarea Noastra " ( Facere 1, 26 ) . Trupul omului a fost creat din pamant, iar sufletul lui a fost insuflat de Dumnezeu in chip nevazut. Omul este compus din doua parti - trup si suflet - dihotomism, asa cum ne invata Biserica noastra Ortodoxa; iar nu din trei parti - trup, suflet si duh- trihotomism, cum invatau unii scriitori bisericesti vechi. Omul are duh, adica suflet animal ca toate vietatile, din care izvorasc puterile firesti ca : puterea seminala, cea crescatoare, de hranire, de conservare, instinctele etc. Dar sufletul animal al omului apartine trupului si nu trebuie sa-l confundam cu sufletul de origine divina creat de Dumnezeu in om, care se uneste cu trupul in clipa zamislirii si se duce la cele vesnice prin moarte. Trupul se va reuni cu sufletul la judecata viitoare, insa va invia induhovnicit, iar nu cum a fost pe pamant.

Omul incepe de pe pamant sa guste si sa traiasca cele ale cerului, caci inca de pe pamant materia omului se indumnezeieste, se lumineaza la fata, se dezbraca de cele pamantesti si se imbraca in cele ceresti, asa cum au fost sfintii. Caci " zidirea toata suspina, asteptand innoirea firii omului " ( Romani 8, 22-23 )

Omul este " regele creatiei " pentru ca este facut cu sfatul Prea Sfintei Treimi, dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu; pentru ca are suflet viu si poarta in el, prin Botez, pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh. Omul este singura fiinta care primeste darul de a spori in virtute, in sfintenie si in putere, ajungand pana la indumnezeiere. Insa prin pacat, omul a cazut din cinstea cea dintai, in starea cea de rob, de om pacatos. De aici, se poate iarasi sui la cinstea cea dintai, de fiu al lui Dumnezeu, insa cu multe si mari jertfe si osteneli. Iata ce zice despre aceasta Sfantul Grigorie de Nyssa : " Precum Dumnezeu l-a facut pe om alt dumnezeu, dumnezeu al pamantului, tot asa, prin pacat, Dumnezeu S-a suparat asa de mult pe om, incat intreaga zidire s-a razvratit asupra omului. Trupul ii este neputincios si plin de suferinte, focul il arde, frigul il omoara, sarpele il musca, lupul il ucide, marea il ineaca, pamantul il inghite, foamea il chinuie, diavolul il ispiteste pana la moarte... " ." Arhim. Ilie Cleopa

A fi desavarsit inseamna a fi complet , intrutotul asemenea lui Hristos. Daca ciuntim desavarsirea si o reducem doar la caracter atunci nu ar mai fi desavarsire. Hristos nu ne cere sa facem ceva peste putintele noastre.

Si totusi,despre nici o alta faptura Dumnezeu nu spune ca ar fi creata dupa chipul si asemanarea Sa,nici macar despre ingeri,din ceea ce stiu.Desi,ca parere personala,cred ca si ei sunt creati tot dupa chipul Lui Dumnezeu,insa ce anume are omul in plus?
Iar,gandirea nu tine in mod direct de spirit,chiar daca sunt interconectate,comportamentul si morala sunt atribute ce sunt formate de societate,nu ne nastem cu ele si atunci,prin ce anume ne asemanam spiritual vorbind cu Dumnezeu?
Adica,nu vreau sa fiu insistenta,dar chiar nu inteleg...la punctul dvs de vedere ma refer.