Faci confuzii grave. China e de mult o economie de piata. Si a devenit recent prima putere mondiala in contextul crizei economice din vest.
Daca tot e sa discutam de statele comuniste, sa nu uitam ca multe au cazut deja, unele sunt inca intr-o stare janica dpdv economic, tin coada sus dar folosesc metode de opresiune impotriva celor care au ceva de comentat. Repet, daca traiul ar fi atat de bun, de ce ar mai comenta cineva ceva. Tu ai raspuns aiurea ca a iesit lumea in strada cand a iesit Basescu presedinte. In primul rand acolo era vorba de bucurie, nu de foame. Eu asta am intrebat. Daca nu e foame, daca ne iubim conducatorul, daca nu suntem haituiti de securitate, daca nu ne e frig, de ce sa schimbam regimul? Si de ce acum cand avem de toate, cu conditia sa muncim pt ele, unii considera ca e mai rau? Eu as paria pe mentalitatea defecta. O mentalitate de cersetor.

Ca să fim mai preciși: economia Chinei este un hibrid între economia planificată și economia de piață.

Au căzut deja și vor mai cădea și state capitaliste, opresiunea nu este specifică numai unui stat comunist, ci și unui stat capitalist ca România, de pildă. Știu ce înseamnă din proprie experiență oprimarea de către organismele statului (poliția) în plină democrație din 2010. Am rămas îngrozit când polițiștii mi-au dictat declarații după cum vroiau ei și eu am scris după cum era de fapt. Și aceasta pentru niște fapte banale. Doamne, ce i-am înfuriat.
Nu-mi vorbi despre opresiune pentru că eu o gust chiar acum pe propria piele. Opresiunea depinde în mare măsură de indivizi și nu de un regim sau altul.

Vorbeam doar de manipulare. Și acesta a fost un exemplu.

Dumneata, cred că refuzi o realitate. Chiar nu vezi la tot pasul oameni care vor să muncească și nu au ce? Sau care muncesc, dar totuși, nu au din ce trăi?

Mă bucur că avem de toate: corupție și șpagă, în primul rând. Și mă bucur că trebuie să dau șpagă la doctori cu toate asigurările plătite la zi.

Domnul meu, cei cu adevărat săraci nu au mentalități defecte și nici mentalități de cerșetor. Ei vor să fie plătiți pentru munca depusă.
Cei care cerșesc nu au nevoie de o mentalitate să facă asta.

Iubirea... Iubirea hristica nu are legatura cu lumea: lucreaza in lume dar vrea si reuseste sa-l traga, pe cel care o imbratiseaza, afara din lume (starea de sfintenie, asemanarea cu El). Astfel, asemanarea intre crestinism (ca reprezentant al iubirii in lume) si orice alta forma de oranduire sociala lumeasca nu are esenta. Mi-as fi dorit sa pot face niste "figuri de stil" literare, daca nu chiar poetice, dar mi-au iesit doar... figuri. Iertare!
Daca vei cauta Iubirea cu ardoare, o vei gasi; cand o vei gasi, ordinea valorilor din viata ta se schimba: cele de pret devin fara pret si cele fara pret altadata ajung la mare pret.

Mulțumesc, părinte. Și aveți dreptate: "asemanarea intre crestinism (ca reprezentant al iubirii in lume) si orice alta forma de oranduire sociala lumeasca nu are esenta."
Și vă mulțumesc pentru lecția de smerenie: "Mi-as fi dorit sa pot face niste "figuri de stil" literare, daca nu chiar poetice, dar mi-au iesit doar... figuri."
Și vă mai mulțumesc o dată: "Daca vei cauta Iubirea cu ardoare, o vei gasi; cand o vei gasi, ordinea valorilor din viata ta se schimba: cele de pret devin fara pret si cele fara pret altadata ajung la mare pret." Nădăjduiesc ca aceste cuvinte să devină o realitate a mea permanentă.
Domnul să ne păzească!

Dar, ar putea sa functioneze acest hobrid fara a avea in spate un aparat totalitar si opresiv cum este cel ce conduce China?

Da și nu. Despre necesitatea intervenției statului în economie vorbesc chiar și unii economiști de talie care nu pot fi acuzați de comunism. De exemplu, John Maynard Keynes. Vă dau numele complet, ca să-l puteți căuta pe net.

Hotarastete ... ori e dictatura, ori e libera si asumata constient ...

Sunt hotărât:

Mi-as fi dorit sa pot face niste "figuri de stil" literare, daca nu chiar poetice, dar mi-au iesit doar... figuri. Iertare!

de ce ar trebui sa alegem numai din astea 2 variante ?
 

de acord si eu ca ceea ce avem de dupa revolutie (s-o numim totusi asa) incoace, nu se poate numi capitalism. sau, poate doar o forma de capitalism salbatic, de genul "nu ma intrebati cum am facut primul milion de euro"... nici una, nici alta nu reprezinta o alternativa viabila. cu atat mai putin pentru viata crestina. pe de alta parte, dpdv social, a avut si comunismul avantajele lui (cu sacrificiile de rigoare). "libertatea" de dupa '89 nu a adus nimic bun pentru omul de rand. nici o schimbare esentiala. cu exceptia faptului ca ni s-a inlesnit libera circulatie. asa ca, nu-ti mai convine aici, pleci dincolo si asa mai departe... nici capitalismul adevarat nu este solutia. pentru ca nu promoveaza decat dedublarea personalitatii oamenilor. iar taxele platite de fiecare contribuabil sunt destul de mari, mergand pana la jumatate sau chiar mai mult din salariu... asta inseamna ca nu mai muncim pentru familie, ci pentru stat. capitalismul real ofera posibilitatea unei vieti relativ decente, dar si acumularea multor nemultumiri fata de sistem. capitalismul aduce obligatoriu cu sine, delasarea/comoditatea. asa ca nu prea se potriveste invataturii lui Hristos. deci, nici capitalism, nici comunism. ce altceva ? nu stiu si nici nu m-as hazarda in vreo presupunere... toate cele bune !

Nu știu să existe o a treia variantă, cel puțin în momentul de față. Hibridul dintre cele două ar putea să fie o soluție: libertatea agenților economici, dar controlul statului asupra unor domenii majore, precum și asupra pieței în situații de criză. Dar e o soluție nu știu cât de practică sau chiar nu știu cât de reală.