Păi aia e, că nu se împacă.

Canonul 66 vorbește de post, nu de curăție. Pentru curăție nu știu dacă e vreo regulă generală, deci vorbește cu duhovnicul pentru detalii.

Te referi numai la postul alimentar?

Totusi de ce toata lumea spune ca trebuie postit sambata si duminica?
Si monahi si peste tot este scris minimum 1 zi inainte si 1 dupa impartasit.
A ajuna inseamna a posti complet, adica post negru?
Eu am inteles ca inseamna a tine post numai anumite ore (in ajun), adica de la ora 24:00 h sau poate 21:00h. Nu stiu.

Va rog, cine stie clar, sa ne lamureasca.

Dacă e așa, atunci avem o dovadă că Apostolii posteau întotdeuna aspru, nemîncînd. Pînă la o vreme, vorba lui Pavel.

Eu știu că se referă la sîmbăta din Săptămîna Patimilor cînd e post negru. Aceea e singura excepție.

Exact.

Da, la postul alimentar m-am referit.

Sâmbăta și duminica evident că postim atunci când ne aflăm în unul din cele patru posturi, însă mâncând legume. La fel și atunci când ne pregătim pentru împărtășanie: nu se cere să nu mâncăm nimic.

Ajunările sunt zilele de post total (în care nu se mănâncă nimic și chiar nici apă nu se bea) rânduite înaintea unor praznice mari: Ajunul Crăciunului, Ajunul Bobotezei, Tăierea capului sfântului Ioan Botezătorul (adică azi), Înălțarea Sfintei Cruci. Plus alte zile rânduite de Biserică, cum sunt mai multe în Postul Mare și în Săptămâna patimilor, mai ales. Incluzând și Sâmbăta Mare, la care făcea referire Florin.

Înainte de a fi rânduite aceste posturi în care se mănâncă vegetale, se pare că a posti însemna a nu mânca și a nu bea nimic. Iar oprirea de la postire sâmbăta și duminica nu se poate referi la postul de legume, pentru că niciun canon nu ne obligă să mâncăm de frupt. Putem să ne lipsim toată viața de produse animale, fără teama că am încălca vreo poruncă a Bisericii.

Am găsit aici detaliat despre tipurile de post.

P.S. Aș mai adăuga că a posti în zilele liturgice, pe lângă a nu mânca nimic, ar mai însemna și plângerea pentru păcate. Or, asta trebuie să se facă la vreme potrivită, nu la vreme de bucurie.

Asta cred și eu, dar rămîne să mai căutăm dovezile în scrierile sfinte. Ai vreo referință?

Nu merge linkul.

De asta se dă dezlegare la ulei și vin în weekend, ca să nu postim atît de aspru ca în rest, pentru a nu contravine canonului 66 apostolic.

1. Link-ul dat nu functioneaza, da eroare.
2. Tot nu este clar.
Hai s-o luam de la capat.
Canonul zice sa nu postim sambata sau duminica, in afara de una. Care nu stim la ce se refera. Tu spui una, Florin alta si inclin sa-i dau dreptate lui.
Dar nu stiu sigur.
Si atunci cum se impaca cu postul pentru a ne impartasi duminica la Sf. Liturghie? Ca pentru asta trebuie sa postim si sambata si duminica (dupa).
Mai precis sambata sa ajunam, adica sa nu mai mancam si bem dupa ora nu stiu care.
Ca altfel stiu si eu ca nu se posteste sambata si duminca, ci numai luni, miercuri si vineri.
Dar e vorba de impartasitul de la liturghia de duminica, indiferent daca este perioada de post sau nu.
Daca este asa cum spui si nu avem voie sa postim in general sambata si duminica, atunci inseamna ca :
- ne putem duce asa la impartasit sau
- nu trebuie sa ne impartasim in fiecare duminica si postim numai cand ne impartasim.

Regula asta atunci de unde a fost scoasa? Cum se duceau oamenii la impartasit in vremurile acelea?
Si au mai fost modificate canoanele?
Inteleg ca acest canon face referire numai la postul alimentar si nu la cel trupesc?

Bine ca ni se cer zeci de chestii si canoane si nu se gaseste nimeni sa ni le explice. Fiecare face dupa cum intelege.
Asta ma deranjeaza cel mai rau in credinta. Ca nu are cine sa ne lamureasca, dar fiecare vine cu idei si cerinte.
De unde, frate le aduc?

Într-adevăr, nu merge link-ul. Scuze că n-am verificat.
Vă dau link-ul de la căutarea pe care am făcut-o pe google. Apoi alegeți: Catehism. Despre posturi. biserica.org. Aici.

@sophia: Înainte de a ne împărtăși, postim cât ne cere duhovnicul, dar post cu legume. În ziua în care ne împărtășim nu mâncăm și nu bem nimic de când ne trezim până ce ne împărtășim. Acele câteva ore de nemâncare nu contravin canonului specificat, ziua începând, de fapt, cu Sfânta Liturghie. Iar după aceasta (după ce ne-am împărtășit) mâncăm: legume dacă suntem în unul din cele patru posturi; orice altceva, dacă nu.

@ Florin-Ionuț: Nu am referințe cu privire la modul în care se postea la începutul Bisericii. Știu doar că Postul Păresimilor (al Paștilor) era mai aspru, în sensul că se mânca o singură dată pe zi, seara. Deci toate zilele erau de ajunare.
Din scrierile ascetice, însă, în primele volume ale Filocaliei, cred că reiese că postul era total. Sigur, acolo e vorba de călugări.

Nu cred ca este corect ce spui. Adica eu inteleg ca altfel spune acel canon: nu postim sambata si duminca (in afara de aceea una care inca nu stim care este). Nu spune de la ora, la ora. Nu spune cum se face in cazul in care ne impartasim. Nu spune nimic despre impartasit.
In alta parte (alt canon, pe care nu-l am acum parat) spune despre modul de pregatire a preotului inainte de liturghie (cand se presupune ca se impartaseste, la fiecare liturghie). Am sa ma uit maine si-ti spun. Acolo deci scrie ca preotul trebuie sa posteasca/ajuneze inainte de slujba (adica de la ora nu stiu care din sambata de ex. si pana se impartaseste, duminica).
Acum acest post poate fi: toata ziua de sambata si apoi si duminica dupa slujba, sau ajunat de la ora nu stiu care sambata pana la momentul in care se impartaseste.

Pe urma vin altii (de ex. par. Cleopa) si spun: cel putin trei zile de post inainte si dupa impartasit, iar in perioade post, chiar 7 zile.
Regula asta de unde vine atunci? Contravine canonului! Ca trei zile inainte inseamna si sambata, iar trei zile dupa, inseamna si duminica.

Si acum se spune tot asa: in postul Pastelui si cel al Craciunului, chiar si miercurea si vinerea, se mananca o singura data pe zi, seara.
Dupa definitia ta, aia nu este ajunare (tu spui ca ajunare inseamna post negru). Este post normal.

Nu stiu de unde ai scos ca era obligatoriu sa se impartaseasca si apoi eu nu sunt nici impotriva desei impartasanii nici nu-i critic pe cei care o fac mai rar. Cat despre canoane in ordinea importantei acestea sunt:
- canoanele sinoadelor ecumenice
- canoanele sinoadelor locale
- canoanele apostolice
- canoane sau prescriptii canonice
Daca asupra unei problemei s-a pronuntat un sinod ecumenic, acesta are valoare de lege restul sunt relative, doar in cazul in care asupra unei probleme de disciplina bisericeasca nu s-a pronuntat un sinod ecumenic abia atunci au aplicabilitate restul canoanelor.
Am spus si o repet cei care doresc si au cugetul curat si au dezlegare de la duhovnicul lor sa se impartaseasca des, s-o faca deoarece bine fac, cei care se impartasesc mai rar nu gresesc nici ei. Problema e la cei ce nu se impartasesc deloc. Si o adaugare, canoanele nu-si pierd valabilitatea, doar cad in desuetutine fiind mai puternica cutuma decat canonul.

Sophia, nu trebuie să fim noi experți în canoane. E treaba preoților; să-i lăsăm pe ei să le aplice, așa cum știu mai bine, iar noi să facem ascultare, să nu ne substituim lor.
Fă ceea ce-ți spune duhovnicul să faci; pregătește-te pentru împărtășanie așa cum te învață el și nu-ți mai face nicio grijă în plus.

Ceea ce trebuie să cunoaștem noi sunt Evanghelia cu Epistolele (Noul Testament) și catehismul.