Auzi? Ţi-au trecut dorinţele de hirotonisire?

diferit...in ce sens?

Eu stiu ce zici, Aline, dar in situatia ei... nici ea nu e destul de credicioasa sa puna punct si nici el destul de doritor sa cunoasca ortodoxia. Daca ei vor neaparat, cu orice pret...

So, crezi ca cineva care ar vrea sa se sinucida fizic, ar trebui ajutat, daca vrea cu orice pret?
Dar spiritual?

Oricum, nu stiu daca ai vazut ce am mai scris pe topicul asta, personal nu cred ca personajele sunt reale :)

Eu vorbeam, de atei aici, nu de protestanti, eu consider ca ateii ce resping vehement crucea si icoanele sunt indraciti, nu ar fi atat de impotriva incat sa nu poata suporta sa sarute crucea si icoana, daca Satana nu i-ar pune sa se comporte asa, deci o respingere totala bazata pe motive puerile ca de exemplu ideea micobilor.

Nici nu ma intereseaza absolut deloc problema protestantilor, ei sunt niste sectanti iar biserica lor nu e biserica, e adunare, singura biserica existenta pe pamant este biserica ortodoxa, ei sunt secta! Protestantii sunt la fel de indraciti ca si ateii si asta se vede foarte bine in comportamentul din adunarile lor.

Nu Dumnezeu ii lasa pe oameni in ratacire, ei singuri ratacesc calea adevarata, pentru a intra in toarte sectele.
Religia ortodoxa nu este sora celor doua enumerate mai sus.

Ortodoxia este unica cale a adevarului, nu este vorba de mandrei aici este ca si cum ati spune ca Hristos este mandru, blasfemiati cu stiinta sau fara stiinta.
Dumnezeu nu a lasat aceasta formula triadica ci oamenii au ratacit calea cea dreapta, calea ortodoxa.

Nu prea inteleg asa de bine, este o chestiune de nuanta, eu inteleg ca posedatii prezinta semne de posedare si sunt credinciosi, dar nu exista si atei posedati?

Eu vad respingerea ferma a crucii si a icoanelor tot ca pe o forma de posedare intr-o mica masura, altfel nu imi explic...

Refuzul unui om-ateu de a intra in biserica cum il vedeti? REspingerea totala a bisericii? In paralel si posedatii cand sunt in biserici fac foarte urat la vederea celor sfinte!

Ca nu cred, stiu, dar de ce sunt asa de inversunati, asta ma intereseaza pe mine...

Esti indiferent la ce nu crezi, nu te deranjeaza sa faci pe placul celui de langa tine, doar daca mai e ceva la mijloc...

In liceu am avut si noi un profesor ateu inrait care raspandea multa otrava in randul elevilor. Cand a mers Parintele cu botezul (un preot foarte deosebit, pregatit, cu multe calitati) acest profesor a lasat usa deschisa, ca si cum l-ar fi invitat sa intre si cand a intrat l-a dat afara cu mare scandal. Un asemenea comportament nu face cinste nimanui. Ce te impiedica daca esti ateu sa fii macar om, sa te porti cinstit si fara viclesug.

In ziua de azi, cand exista internet, daca vrei sa fii autor de best-seller, poate ca trebuie sa intrebi publicul mai inainte ce deznodamant ar prefera sa aiba romanul...

Nu cred ca un ateu, din clipa posedarii reale, mai poate ramane ateu.
In acea clipa se incredinteaza deplin de existenta diavolului, iar, prin aceasta, de existenta lui Dumnezeu.
Diavolul nu este un stapan bun, deci, prin suferintele patimite de cel posedat, cauta spre Dumnezeu, sa'l scape.

Respingerea icoanelor si a Sfintei Cruci nu vine atat din posedare, cat din necredinta si mandrie, care intuneca mintea.
Necredinta, mandria si toate celelalte patimi nu sunt posedari in sensul de indracire, ci influente ascunse ale diavolului.
In posedare, el se descopera celui posedat, in schimb, in patimi, el cauta sa ramana ascuns, ca omul sa se creada liber.

Un ateu nu face urat la atingerea celor sfinte, pe cand un posedat se arunca pe jos si urla.