Da am vazut . Orice parinte spune acelasi lucru.

Aveti credinta in Dumnezeu ,de la El vine mantuirea sufletului.

''Ortodoxia exista numai in adevar!''

Da, ortodoxia este numai în Adevăr şi adevărul este Iisus Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu, Sfânta Treime împreună cu toţi sfinţii şi cu îngerii luminoşi deci iată asta este '' Singur ortodoxia ''.

Iar noi ceilalţi ar fi trebuit să-L trăim pe '' Singur ortodoxia '' şi nu să ne credem noi ortodocşi noi, adică noi, numai noi, ortodocşi ca şi cum noi fiind ortodocşi noi suntem Adevărul ci e invers, noi suntem cei făţarnici şi vicleni şi desfrânaţi şi e valabil cu noi zicala: ''afară-i vopsit gardul şi-nlăuntru leopardul'' adică mândria... căci numai mândria e responsabilă de nemulţumirile cele ''vrednice'' de sine însuşiri alese care răsar şi apar din patima firii învârtoşate, a dulceţii păcatelor şi a slavei de la oameni plină de pofte şi plăceri,... căci adevăratul credincios consideră ortodoxia trăită un rod al Harului primit în dar... dar şi ca dar El nu lucreză fără să participi cu Credinţă şi fără să te implici duhovniceşte şi sufleteşte trăind bine aplicat la viaţa ta... Taina sfinţeniei, Taina Iubirii... fiecare clipă când iei aminte, sau jumătate de clipă pe sfert când îţi aminteşti ce ai zis că faci fiindcă crezi şi pentru că te pocăieşti şi te smereşti ca să asculţi aşteptând focul Dragostei curate, căci fără dragoste nu te poţi bucura de adevăr ci ai să cauţi ale tale, toate strâmbătăţile tale ca să le împlineşti... la nesfârşit... din păcate.

Deci înainte de toate iartă-l pe frate căci cu siguranţă el are dreptate că înceracă să-ţi scoată bârna din ochi şi nu tu care încerci să-i scoţi paiul... căci de aia te crezi înţelept căci tu te-ai pus pe scos paie în timp ce bârnele le înfigi mai adânc.

A trai in ORTODOXIE ,pentru un om obisnuit , simplu credincios, nu este atat de complicat, cum vezi tu, care le stii pe toate, probabil si cu o pregatire teologica. Noi, cei de rand, fara titluri, fara pretentia de a fi atoate stiutori, care ne bucuram de putinul pe care ni L-a dat Dumnezeu, avem o altfel de relatie cu Dumnezeu- mult stii, mult ti se va cere, iar daca putin stii, putin ti se va cere. Tu cum crezi ca s-au apropiat de Dumnezeu unii ca mine? Dar marturisesc sincer, in fata lui Dumnezeu ca pe Unul Singurul Adevaratul Dumnezeu, Cel in Sfanta Treime Laudat- TATAL, FIUL, si SFANTUL DUH- Il iubesc cu toata fiinta ,neconditionat, si o fac multumindu-ma cu tot ce mi-a dat- vei fi fiiind in stare sa duci Crucea mea? Ai grija ce spui si ce ceri, ce marasme imprastii, pentru ca nu stii cat de mult poate fi iubit de Dumnezeu, cel neinsemnat in fata oamenilor. Eu cred ca iubirea Fata de Dumnezeu nu cere sa ne complicam in explicatii savante- bunicul era un om aproape nestiutor de carte, dar cata teologie traita purta cu el- simplitate, sinceritate. De unde stii tu ca un om, in intimitatea lui nu este sincer fata de Dumnezeu. Smerenie, dar nu prostie. Parerea de sine dauneaza, dar Dumnezeu nu ne-a invatat sa nu ne recunoastem izbanzile venite chiar prin El- Lui ii datorez totul- pot spune ca Dumnezeu este neputincios?De la El vin toate, chiar si incercarile. Fii tu model si lasa-i pe altii care nu tin atat de mult sa fie recunoscuti ca model- ci isi fac datoria omeneste.

Specific- pentru ultima postare!

Păi o să fiu model tainic pentru oricine doar în măsura în care Iisus Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu, este '' singur ortodoxia '', şi nu eu marele păcătos mirean ce mă mir mereu de prostia altuia iar pe a mea mă strădui să n.o văd ci să mă smeresc pentru ca să-mi fie milă de ea ca nu cumva să nu trăiesc răutăţile şi răzbunările ei... adică mila cea trufaşă de sine.

Deci Adevărul nu e ortodoxul ci cel ce trăieşte tainic pe ''singur ortodoxia'' şi acolo unde e Adevărul acolo e Biserica şi acolo unde e Biserica acolo ar trebui să fie Adevărul... dacă nu cumva între timp s-a minţit şi s-a furat şi s-a răpit câte ceva şi astfel te-ai lepădat de haina sfinţeniei şi a smereniei, căci nu te poţi ascunde la nesfârşit ca să te faci că nu vezi cât de mult te mândreşti din ispisma curiozităţii bârfei... care este defapt o crimă morală mai gravă ca crima fiindcă ucide sufletul... dragostea curată dintre fraţi.

Deci despre smerenie am scris şi eu chiar dacă tu ai zis că vorbind despre ea am dat dovadă de mândrie... probabil că atunci trebuia să mă laud cu mine că defapt eu sunt singur ortodoxia, aşa cum se crede orice ortodox şi atunci era mai bine... dar am preferat să osândesc păcatul şi nu pe păcătos, aşa că cei ce s-au simţit cu musca pă căciulă şi cu ispisisikaa în sac le cer iertare dacă i-a durut niţel... dar iată că a şi trecut... deşi abea de acum începe balamucul când începi să te lupţi cu obiceiul... cu obiceiul său, al dracului cu avocaţii şi trăitorii săi... şi tu ai impresia că tu ai ceva de câştigat neobservând că nu se întâmplă decât creşterea neghinei din tine aşa ca fasolea uriaşă sau ca pălămida sau ca scaieţii sau murul...

deci era un îndemn ca să mă smeresc eu, aristocratul cel savant şi să nu cumva să fiu recunoscut drept model eu... tocmai ca să-i las pe cei neînsemnaţi ca să ştie Cine le este lor Adevăratul model...

Tocmai ai dat peste ultimul om din Univers. Atat! Restul nu mai conteaza.

Imi revin in minte cuvintele lui Teofil Paraian care spunea ca viata in ORTODOXIE se implica cu bucurie , cu nadejde ,cu incredere ,cu siguranta binelui de azi , de maine , de poimaine ,din toata vremea vietii noastre si din vesnicie . Exista o legatura intre credinta noastra ORTODOXA si viata pe care trebuie sa o traim . Si daca traim viata pe temeiul ORTODOXIEI , suntem cu adevarat ortodocsi , deci preamaritori de Dumnezeu , si suntem cu adevarat oameni care se unesc cu Dumnezeu , datatorul a tot binele si izvorul bucuriei noastre . Dumnezeu sa ne ajute !

Asa spun cei uniti cu Ortodoxia- din pacate... sunt departe, sunt pe langa.

Dumnezeu pe toate le va judeca , iar judecata Lui este in multe privinte deasupra judecatii noastre . Sa avem nadeje , iertare cat cuprine , un zambet in fiecare zi , iar rugaciunea sa ne fie respiratie ! Si sa nu uitam ce spunea Nichifor Crainic : " Sunt duh invelit in naluca de huma / Sunt om odraslit dintr-un tata si-o muma / Dar sunt neraspunsa-ntrebare. " . . . " Nici maica nu stie ce tainica norma / Imi dete din carnea-i vremelnica forma , / Neant inflorit in minune . "

Multumesc, prietene!