Daca numim sabat ziua de odihna este un pleonasm, "ziua de odihna a zilei a saptea". Daca numim sabat odihna atunci ar merge dar suna cam ciudat. De ce sa nu numim Sabat, adica ziua de odihna?
Ai taiat din pasaj, luand din context. El suna asa, de fapt la 16, 23, nu la 16, 25: "Şi Moise le-a zis: "Domnul a poruncit aşa. Mâine este ziua de odihnă, Sabatul închinat Domnului."
Iar la 16, 25 avem: "
Moise a zis: "Mâncaţi-o azi, căci este ziua Sabatului; azi nu veţi găsi mană pe câmp." Caci venise a doua zi.
Deci evreii nu aveau cum sa intrebe ce e ala Sabat, din moment ce Moise le spusese cu o zi inainte ce a spus Domnul.
Iar Domnul le spusese chiar cu o zi inainte sa cada mana, la 16,5:
"În ziua a şasea, când vor pregăti ce au adus acasă, vor avea de două ori mai mult decât vor strânge în fiecare zi."
Ca sa nu cumva sa spui ca ce e cu ziua sase, dau si pasajul 16,4:
"Domnul a zis lui Moise: "Iată că voi face să vă ploaie pâine din ceruri. Poporul va ieşi afară, şi va strânge, cât îi trebuie pentru fiecare zi, ca să-l pun la încercare, şi să văd dacă va umbla sau nu după legea Mea."

Si cu asta am cam terminat cu cultul adventist.

"Domn al Sabatului", tot ne facem ca nu intelegem ce e aceea 'Sabbath" si il traducem cum vrem, ba sambata, ba ziua de odihna, etc. sabbath insemna in evreieste "odihna". Ziua de sabat este numita exact ziua de odihna. Dupa Moise evreii i-au pus numele zilei de sarbatoare Sabbath, adica ziua se numeste "Odihna".
Domn al sabatului inseamna Domn al odihnei (care aici nu insemna zi).

Noi nu vrem nici o dovada. Ne este suficienta dovada ca Isus este Domnul Simbetei si atunci il urmam pe El, care a sfintit duminica, prin aceasta inviere. De ce insistati atit sa ne convingeti? Lasati martienii, or avea treburi mai importante. Decit sa ne certam atita care zi e mai sfintita, cred ca ar fi mai important sa vorbim despre cum respectam noi porunca lui Dumnezeu:"adu-ti aminte sa sfintesti ziua Domnului" . O porunca simpla. Cum sfintiti dumneavoastra, neoprotestantii, ziua Domnului?

PS Avem un colaborator, care cred ca face parte din Martorii lui Iehova. Vineri de pe la doua nu prea mai are treaba cu munca, ca incepe sabatul, simbata evident ca nu lucreaza, duminica nu lucram noi. Si-a lasat niste angajamente neonorate. L-am rugat sa vina duminca sa si le indeplineasca. Ia ghiciti: n-a vrut. Sper ca Sabatul nu e pentru dumneavoastra un pretext pentru a avea un sfirsit de saptamina prelungit...

Istoria dovedeşte cum a fost "respectată" sâmbăta de poporul ales, de aceea a şi suferit atâtea invazii străine, iar după lepădarea de Hristos n-a mai fost nici măcar "popor ales". Astăzi, creştinătatea este popor ales, iar cuvintele lui Dumnezeu rămân valabile peste timp:

"Vorbeşte copiilor lui Israel, şi spune-le: ,Să nu care cumva să nu ţineţi sabatele Mele, căci acesta va fi între Mine şi voi, şi urmaşii voştri, un semn după care se va cunoaşte că Eu sînt Domnul, care vă sfinţesc." (Exod 31,13)

"urmaşii voştri" se referă [şi] la actualul popor ales, Israelul după spirit nu după trup (Rom.2,28) care e avertizat "Să nu care cumva să nu ţineţi sâmbetele Mele". Nerespectarea acestei porunci atrage după sine aceleaşi nenorociri pe care le-a suportat vechiul popor ales. Invaziile străine le-am experimentat deja, ce să mai aşteptăm? Un nou Holocaust? Acesta va veni negreşit, nu de la Berlin, ci din Cer!

În consecinţă, ai "semnul" acesta de apartenenţă la poporul ales al Domnului? Sau ai aruncal la gunoi "circulara", n-o bagi în seamă...

Dacă aţi fi corect, căci grec şi tehnocrat sunteţi, aţi recunoaşte că termenul τέλος are multe sensuri, dintre care l-aţi ales fix pe cel mai nepotrivit concepţiei hristice:


Învârteală, învârteală, dar să corespundă şi adevărului, vă rog frumos!

Ironia mea e ieftină că în mediul rural nu-ţi permiţi lucruri scumpe, în schimb ai roşii sănătoase şi proaspete. Ce să vă fac dacă le-aţi storcit (τέλος)?:21:

Dragule, Hristos nu Şi-a făcut de cap în legătură cu sabatul căci El chiar n-a făcut niciun lucru (masă, scaun, dulap), a făcut în schimb lucrare [de mântuire].

Şi a mai făcut o lucrare în ziua sabatului: te-a scos pe tine oaie rea şi neascultătoare din groapa în care ai căzut! Matei 12,11.

Altceva am întrebat. Reformulez: Dacă promulgarea poruncii sabatului (din Decalog) s-a făcut cu tunete, fulgere şi cutremur, cum s-a manifestat "promulgarea" poruncii duminicii?
Nu te mai obosi să răspunzi, că oricum văd că nu ai un răspuns. E şi normal, mai întâi pentru că porunca sabatului nu a fost abrogată, apoi pentru că "porunca duminicii" nu a fost dată. Tunetele, fulgerele şi cutremurul au fost manifestate doar în cabinetul unui cezar roman. Ăla de avea agăţat mare pe perete discul rânjind al lui Sol Invictus.

Adevărat, căci iată aţi sucit-o deja! Ca să vă răspund totuşi dilemei dumneavoastră, aflaţi că e o "trilemă": nici una, nici alta!

Întregul şir al raţionamentului lui Hristos expus înaintea fariseilor batjocoritori este prezentat mai clar în raportul dat de Ev. Matei, decât la Luca 2,28, după cum urmează:

1) nevoia omenească este de mai mare importanţă decât cerinţele rituale sau tradiţiile omeneşti (vezi Matei 12,3.4)
2) munca depusă în legătură cu serviciul la Templu este în conformitate cu cerinţele zilei de Sabat (vezi v. 5)
3) Hristos este mai mare decât Templul (vezi v. 6) sau decât ziua de Sabat (vezi v. 8).

De acea Hristos este Domn [CHIAR] ŞI al Sabatului.

Porunca a patra este cea mai dezbatuta, de catre Domnul sambetei. Mantuitorul nu a fost nevoit sa porunceasca pazirea zilei a saptea, pentru ca evreii o pazeau. A fost nevoit sa ne arate cum trebuie pazita (dezlegando de regulile traditiei fariseice, absurde, lipsite de dragoste pentru om). De aceea, in cele patru Evanghelii gasim peste 40 de referiri la sabat (sambata).

In ziua a paisprezecea a primei luni a fost instituit Pastele (sarbatoare care nu are nici o legatura cu saptamana).

Sabatul zilei a saptea este legat de saptamana. Un lucru interesant este ca alte perioade de timp aveau legatura cu astrele (ziua - cu miscarea de rotatie a pamantului; luna - cu miscarea lunii in jurul pamantului; anul - cu miscarea de revolutie a pamantului in jurul soarelui). Toate aceste perioade (ziua, luna, anul) au suferit modificari, dupa diferite calendare (nu mai stii exact in ce zi esti sau in ce an sau in ce luna - calendarele difera).

Sapamana (care nu depinde de miscarea niciunui corp ceresc, ci doar de grija lui Dumnezeu) s-a pastrat neschimbata de la facerea lumii, pana astazi. Asta, pentru ca tot pamanteanu sa stie cand este ziua a saptea. Ma bucur ca, de curand, si ortodoxul a aflat care este ziua a saptea (cel care nu stia si fusese amagit sau ignorant).

Chiar dvs. pe topicul "Sabat" ati postat acest link ortodox:
http://www.resurse-ortodoxe.ro/carti.../despre-sabat/

Copiez ce scria chiar la inceput:

"Ziua a saptea a fost numita sabat (= sambata). Cuvantul “sabat” inseamna odihna, caci in ea “s-a odihnit Dumnezeu de toate lucrurile Lui”( Facerea II, 2.), dupa cum spune dumnezeiasca Scriptura."

Sper ca sunteti de acord cu postarea dvs.

Nu ştiu cu ce "adevăr" vrei să mă luminezi, însă vreau să-ţi spun că Acel căpitan de vas este din sec.I
http://i1101.photobucket.com/albums/...2/CptIisus.jpghttp://s1101.photobucket.com/albums/...t=CptIisus.jpg

Numai tu ştii ce ai vrut să demonstrezi. Ai postat texte despre sărbătoarea Paştelor, eu de cu totul altceva vorbeam.

Expresia devine pleonastică doar datorită faptului că atât "odihnă", cât şi "a şaptea" au aceeaşi rădăcină comună. Chiar postasem ceva legat de aspectul acesta, însă am tăiat la editare să nu mă acuze iar dl. AdrianAamz de ironii ieftine.

pentru motivul expus deja. Existau mai multe tipuri de sabate (zile nelucrătoare): sabate ceremoniale (şapte la număr), chiar ani sabatici, şi sabatul zilei a şaptea (sâmbăta). În felul acesta le-am putea diferenţia şi evita confuziile.

N-am tăiat, ci am povestit, citând doar cvintele esenţiale. Evreii puteau să se mire de "sabat", atunci când li s-a spus despre el, nu cu o zi după. Cert e că noţiunea de "Sabat" apare înainte de Sinai (şi era cunoscută de evrei), nu după cum vreţi să acreditaţi ideea.

Ei bine, aceasta e marea dvs. problemă că vă lipseşte tocmai dovada. Dvs. aveţi totuşi o dovadă, anume că duminica este semnul autorităţii Bisericii Catolice. Şi acest lucru nu-l contest, vă dau dreptate.

Tocmai ne-aţi dovedit că nu cunoaşteţi nici măcar dogmatica martorilor lui Iehova, ce să mai vorbim despre cea a adventiştilor.

Tricesimusquintus si crocomau, tot nu v-ati prins ca am desfiintat tot ce sustin adventistii si ca nu mai au rost discutiile? Sa fac un rezumat. Cele sapte zile au inceput sa fie numarate dupa ce poporul s-a plans ca nu mai are ce manca. Asa ca Domnul le-a zis ca o sa le dea mana, dar in a sasea zi sa stranga dublu. Dupa sase zile Moise le-a zis ca maine Domnul a zis ca e Sabat, ziua de odihna. Si nu va cadea mana. Dar sapte zile inainte, cand nu se stabilise Sabatul, Domnul le-a dat prepelite si ei s-au dus sa le adune si sa le manace. Habar nu aveau de ziua de odihna.
Apoi Domnul le spune: "Şase zile să adunaţi, iar ziua a şaptea este zi de odihnă şi nu veţi afla din ea în această zi." Acum afla si ei de ziua de odihna, care e a saptea zi de cand a cazut mana. De ce le tot repeta de sase zile, daca stiau de saptamana?

Iata si etimologia cuvantului Sabbath: http://en.wiktionary.org/wiki/%D7%A9%D7%91%D7%AA
In limba akkadiana: šapatt, “the 15th day of the month”. Asadar la akkadieni era ziua a cincisprezecea a fiecarei luni.

Am dat zilele acelea ca sa arat de cand au iesit din Egipt si pana a cazut mana.
Sper ca ati citti ca niciun popor nu cunostea saptamana, poate doar adevantistii, ca sigur erau si atunci cativa. Daca aveti date istorice secrete, de ce sa nu aflam adevarul.

Nu numai ca sunt de acord, dar am tot repetat in cateva mesaje, ca sabat=odihna. Apoi ziua a saptea de cand a cazut mana au numit-o evreii "odihna", adica "sabat".

Pai nu stiu ce era nevoie de studii academice, e de ajuns sa cautam sabat si sapte in ebraica si sa vedem ca sunt cuvinte diferite, scrise diferit. A saptea zi a fost numita "odihna", nu "sapte". Mai exista si saptamana de sabat (saptamana de sarbatorire a Pastilor la evrei), poate de aici s-a inteles gresit, ca sunt sapte zile.
Cum sa se mire, daca Moise le zice ca Domnul i-a zis ca maine este zi de odihna, de aceea au adunat in ziua a sasea dublu din mana? Cert este ca niciunde nu scrie ca era cunoscut sabatul si v-am demonstrat ca nici nu exista asa ceva.

N-ai fost atent la postările anterioare.

1.Tocmai ca v-am dat dovada: pentru noi Domnul Simbetei e mai important ca simbata. E dovada suficienta (faptul ca DUmnezeu nu a folosit in lege cuvintul simbata, ca Isus a inviat Duminica, sint argumente care intaresc aceasta dogma a bisericii)
2. Nu cunosc bine nici dogmatica Bisericii Catolice, deci nu cunosc mai nimic despre alte confesiuni. Despre secte/ culte neoprotestante cunosc doar ca ei neaga tot ceea ce este sistem de valori pentru mine. Iar eu imi apar credinta,care, dupa cum spuneam alta data, are si suport biblic are si roade.

PS. In cazul martorului lui Iehova din exemplul de dinainte, vroiam sa va spun ca, indiferent care ar fi ziua de odihna, nu ziua e importanta ci modul in care o sfintim. Exemple de persoane care sfintesc ziua de odihna doar cu buzele sint in toate confesiunile; cred ca nici eu nu sfintesc aceasta zi cum trebuie. Iar acest subiect mi s-a parut mai important decit aceleasi citate biblice si trimiteri la originalele in ebraica sau greaca pe care le aduc taberele, fara sa ajungem la un consens. Nu-mi imaginez ca dumneavoastra veti saruta vreodata mina sfintului Parinte, dupa cum cred ca nu va imaginati ca eu, de exemplu, voi merge la adunarile dumneavoastra; iar in acest context, singurul lucru comun de discutie ar fi sfintirea zilei de odihna si nu care e ziua de odihna.

Dacă doriţi să mergeţi pe pista asta [falsă], să vă spun ceva. Dacă în Decalog nu e folosit cuvântul "sâmbătă", nici în relatările Evangheliilor nu e folosit cuvântul "duminică". Aşa că e posibil ca dvs. să sărbătoriţi ca ziua Învierii joia! Vă place argumentaţia?

Cu alte cuvinte: Nu cunosc bine confesiunea mea, nu cunosc aproape deloc confesiunile altora, dar vorbesc aşa ca să mă aflu în treabă. Ştiu însă că alţii neagă credinţa mea habarnistă - cea care precis trebuie să aibă suport biblic.

1. Isus Cristos este Domnul simbetei nu e o pista falsa.
2.Credinta mea are si suport biblic, are si roade. Ceea ce nu se poate spune despre alte credinte si nici despre cei care combat credinta mea.

1. In unele traduceri ortodoxe, "in lege" este folosit cuvantul sambata. Este corect. Invataturile ortodoxe sunt de acord cu faptul ca, sabat = sambata = odihna.

"Adu-ţi aminte de ziua Sâmbetei să o sfinţeşti pre ea. Şase zile lucrează şi fă toate lucrurile tale. Iar ziua a şaptea este sâmbăta Domnului Dumnezeului tău,." (Ieşirea 20,8-11 versiunea Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române 1914).

P.S. Trice a postat aceasta traducere, cu ceva pagini in urma. Se pare ca nu ati observato.

2. In schimb, cuvantul duminica nu-l gasim deloc in Sfanta Scriptura (doar in traducerile falsificate - neconforme cu originalul). Se vorbeste despre ziua intaia a saptamanii. Iar despre ziua intaia a saptamanii (duminica) nu se spune niciodata ca a fost sfintita si binecuvantata.

În privinţa duminicii nu are nici suport biblic şi nici nu roade. Fiţi liniştită că nu sunt deloc invidios pentru o asemenea credinţă.

Cuvantul "duminica" suna prea mult a "ziua Domnului" nu vi se pare ?

Este credinta dumneavoasta; nu cred ca sinteti invidios pe credinta noastra. Daca pentru dumneavoastra "acesta este trupul meu" nu inseamna suport biblic, cum o sa-mi imaginez ca o sa intelegeti ca Domnul Isus Cristos inseamna mai mult decit simbata? Noi ii slujim lui Isus Cristos, nu simbetei.

Nu-i destul să sune, trebuie să se încadreze şi-n armonie. http://yoursmiles.org/msmile/music/m0825.gif

..dupa cum pretindeti ca "sambata" are vreo legatura cu "sabat".. dupa urechea voastra

Asa de mult ma amuza expresia "originalele falsificate". Ca si cum dumneavoastra, protestantii, ati umbalt in arhivele Vaticanului sau ale patriarhiei Constantinopolului, sau ale Ierusalimului, sau pe unde s-or afla aceste originale, si le-ati pipait! Sau dupa 1850 ani in care catolicii au tinut duminica, a aparut profetesa dumneavoastra care a facut o tilcuire abracadabranta a bibliei, fara sa fi avut acces la originale, iar ulterior, teologii dumeavoastra au descoperit ca exact ceea ce e fantasmagoric in tilcuirea doamnei White, tocmai acele lucruri au fost falsificate! Scenariul asta e asa de tras de par, ca ma mir ca tine la unii oameni!

Nu stiu daca ati observat, dar adrianaamz a facut si dumneaei niste legaturi intre cuvintele simbata si odihna, asa cum sint scrise in exod, si nu a gasit nici o legatura. Si atunci pe cine as putea crede eu? Ma ghidez dupa cuvintele domnului nostru Isus Cristos:dupa cei care aduc roade. Iar in religia dumneavoastra nu se gaseste nici o persoana care sa fi facut ceea ce au facut apostolii: au lasat casa, masa, familie, lume de dragul Lui Isus, asa cum au facut si fac mii de calugari, calugarite si preoti. Nu mai spun despre minuni. Nimeni dintre cei care urmeaza invataturile dnei White nu face ceea ce au facut apostolii; si atunci cum pot crede eu ca invatatura ei e buna? N-am nici un argument. nici biblic, nici logic nici al roadelor.

Legenda aceasta aţi auzit-o de la AdrianAamz şi aţi crezut-o, căci este grec şi ortodox. Pentru dumneavoastră este suficient să urmaţi dictonul "crede şi nu cerceta". Deşi ar fi suficient să cercetaţi învăţătura de credinţă ortodoxă să vedeţi legătura între sâmbătă şi sabat.

Si eu tot spun asta, dar adventistii folosesc doar cuvantul care il doresc. sabat=odihna. De la "odihna" evreii au dat numele zilei a saptea de la Moise, adica ziua se numeste "Odihna". Asa ca nu intotdeauna cuvantul "sabat" e scris cu sensul de zi, ci si de odihna.

Neaparat editia din 1914. De ce nu folosim si termeni moderni, adu-ti aminte de ziua Saturday, tot ziua aia e. :)
In citatul acesta pentru orice neadventist scrie "adu-ti aminte de ziua de odihna (ziua de sabat)". Iar ziua a saptea este odihna Domnului Dumnezeului tau (sau ziua de odihna)." Abia dupa aceea evreii i-au pus denumirea zilei de Sabat. Evreii nu au nume ale zilelor, celelalte zile sunt numerale ordinale "ziua intai", "ziua a doua", etc. dovada ca ei le numerotau dupa ce le spusese Moise de sase zile.
Daca evreii stiau de sabat ce rost avea asta cu sase zile, apoi a saptea e odihna, ei nu stiau?
Si cuvantul "sambata" poti sa-l cauti mult si bine si nu-l gasesti. "sambata" si "duminica" sunt cuvinte romanesti derivate din latina. Ziua domnului, duminica, e ziua in care s-a schimbat totul, inviind Iisus. Noi respectam exact si porunca de odihna, sase zile (ca sa le si enumar, ca unii vad ca nu le stiu: luni, marti, miercuri, joi, vineri, sambata) lucram si in a saptea zi tinem ziua de odihna, ziua Domnului. Scrie altceva in decalog? Nu. Doar daca traducem cum vrem "odihna=sabat".
In schimb nicunde in Biblie n-am citit despre adventisti.

Sunt relativ noua pe acest forum si, desi recunosc ca sunt foarte influentabila nu citesc si nu ma iau dupa oricine. Dar cum se spune, calatorului ii sade bine cu drumul...cu drumul lui. Eu sunt constienta de ce e bine si ce e rau si prin urmare il las pe bunul Dumnezeu sa ma judece cand v-a sosi momentul.

Eu cred ca ai inteles dar nu poti sa recunoasti ca adventistii s-au inselat. Totul a pornit de la faptul ca evreii s-au suparat in acea zi pentru ca nu aveau mancare. Apoi Domnul le-a zis ca de maine le va da mana si vor trebui sa adune doar sase zile. In ziua a saptea, ziua a saptea de cand s-au suparat evreii, mana nu a mai cazut si Domnul a spus ca acea zi va fi de odihna. De aceea le-a spus sa pregatesca mancarea din ziua a sasea, sa nu lucreze in ziua a saptea.
Dar ziua in care s-au suparat era chiar cu sapte zile inainte. In conceptia adventistilor, chiar daca era sabat, Domnul a facut sa vina potarnichi si le-a spus sa le gateasca si sa le manance in acea zi.

Nu am auzit niciodata despre "crede si nu cerceta". Intii am crezut, iar apoi am cercetat. Iar rezultatul cercetarii este acelasi pe care vi l-am mai spus: credinta mea nu contrazice cu nimic Sfinta Scriptura si a adus si roade; daca imi spuneti ca gresesc, va aduc argumentele mele ca nu gresesc.

Din ce am vazut eu AdrianAamz spunea de altceva, despre sabat si cifra sapte. Nici nu trebuia sa faca vreun studiu, putea doar sa faca trimitere la google. Ziua "odihna" e denumirea de catre evrei a zilei a saptea de cand a inceput sa cada mana. Acestei zile i-au pus numele de "Odihna". Noi nu sarbatorim ziua in care n-a cazut mana, pentru ca nu avem vreo legatura, dar respectam porunca de odihna din decalog, care spune sase zile sa lucram si a saptea sa ne odihnim si sa il cinstim pe Domnul.

Amesteci mana cu potârnichile degeaba. Dumnezeu la Creaţie a lucrat şase zile şi în a şaptea s-a odihnit, de aici şi numele zilei a şaptea: Sabat. În porunca a IV-a întâlnim toate aceste elemente. Şi nu înţeleg de ce atâta încrâncenare, deoarece tot nu păziţi ziua de odihnă ca memorial al Creaţiei, ori ca urmare a poruncii de la Sinai. O păziţi ca amintitoare a Învierii lui Hristos. Deci sunt motivaţii şi zile diferite. Care-i problema?

E absurd să crezi şi abia apoi să cercetezi. Apostolul Pavel spune:


Deci credinţa vine în urma auzirii Cuvântului lui Dumnezeu, nu în urma auzirii zvonurilor ori bârfelor. Doar cercetând Scriptura poţi să-ţi fundamentezi credinţa pe ceva trainic:

Perfect. Nu am inteles mai nimic din ce vreti sa spuneti.

Sa simplificam lucrurile: daca spuneti ca respectati porunca lui Dumnezeu, atunci paziti ziua a saptea, ca zi de odihna inchinata Domului. Paziti ziua a saptea recunoascuta de ortodoxie (nu-i bagati in seama pe evrei). Va reamintesc faptul ca, in ortodoxie, ziua intaia este duminica (conform Scripturii). Intrebare: care este ziua a saptea (conform ortodoxiei)?

Asa e. Am sarit prima etapa. Prima data am auzit. Apoi am crezut. Apoi am cercetat. Apoi mi s-a confirmat ceea ce am auzit si am crezut.