Şi cine te-a minţit pe tine că jerta Domnului Iisus este simbolizată în Biserica Ortodoxă? Jertfa nu este simbolizată sau doar simbolizată, ci ea chiar are loc, Hristos chiar Se jertfeşte, doar că este jertfa fără de sânge. Însă Hristos Se jertfeşte în mod real la Sfânta Euharistie. Mă refer evident la Biserica lui Hristos. Normal că la tine la sectă jertfa este doar un simbol. La fel şi mântuirea voastră este doar simbolică. Doar nu vă faceţi iluzia că voi chiar sunteţi mântuiţi? Sunteţi doar în simbol, în făcătură, dar în realitate nu sunteţi mântuiţi.

Aceasta "jertfa reala" si repetata este o jignire mare adusa jertfei lui Hristos, facuta odata pentru totdeauna.

"Acesta dimpotrivã, aducând o singurã jertfã pentru pãcate, a sezut în vecii vecilor, de-a dreapta lui Dumnezeu," (Evrei 10:12)

"fiindcã ei rãstignesc iarasi, pe Fiul lui Dumnezeu si-L fac de batjocurã." (Evrei 6:6)

Intrebarea a fost preluata de pe alt topic si fusese adresata Ioanei (dar, poate raspunde oricine).

În primul rând, învăţătura Bisericii este cea adevărată. Ereziile şi practicile voastre eretice şi nemântuitoare sunt DATE ANATEMEI. Asta spre ştiinţa ta şi a celorlalţi.

În al doilea rând, referitor la spălarea picioarelor, eşti într-o eroare tipic sectară. În Biserica Ortodoxă se practică spălarea picioarelor, care se face de către înalţii ierarhi ai Bisericii celor mai mici decât ei în Joia din Săptămâna Patimilor. Spălarea picioarelor, care într-adevăr este doar un ritual simbol, spre deosebire de Euahristie care este o Jertfă Reală, nu doar un simbol, se practică în acea zi tocmai în memoria acelei spălări a picioarelor pe care Iisus a făcut-o ucenicilor. Dar aşa cum Iisus a făcut o singură dată acest lucru, la cina cea de taină, şi nu îi spăla pe ucenici pe picioare în fiecare zi, tot aşa şi Sfânta Biserică săvârşeşte acest rit simbolic tot o dată pe an, în Joia din Săptămâna Patimilor. Deci prin urmare pretenţia ta este absolut falsă şi mincinoasă şi se vede clar că nu ai participat în viaţa ta la viaţa liturgică a Bisericii lui Hristos.

Nu. Nici un sectant nu se împărtăşeşte şi nu se poate împărtăşi cu trupul lui Hristos şi cu sângele Lui pentru că euharistia nu este validă în afara Bisericii lui Hristos. Propriu-zis nu există nici un fel de euharistie la ei. Există doar nişte rituri lipsite de har de la Dumnezeu, nemântuitoare şi fără nici o putere de sfinţire.

http://video.crestinortodox.ro/nVYPB...Ierusalim.html

Invatatura adevarata este cea a Domnului Iisus Hristos si a Sfintilor Sai Apostoli. Aceasta invatatura se gaseste numai in Sfanta Scriptura si nu este monopolul unei organizatii religioase.

Date anatemei? De catre cine?

Te-ai intrebat daca ne intereseaza?


1. Spalarera picioarelor nu se face "in memoria" a ceea ce a facut Mantuitorul ci se face pentru ca suntem datori sa facem si noi cum a facut Domnul Iisus Hristos. O spune clar si raspicat in Ioan 13:14-15.
2. Spalarea picioarelor, ca simbol al umilintei si slujirii, se face la fiecare Sfanta Impartasanie, de catre toti credinciosii care se impartasesc. Adventistii asa fac. Gresesc cu ceva?

P.S. Stiu despre ocazionala "spalare a picioarelor" despre care vorbesti. Se face uneori in unele locuri, doar cu anumite persoane. Unii ortodocsi habar nu au de acest ritual lasat de Domnul Iisus Hristos ca o datorie a noastra ("sunteti datori sa va spalti picioarele unii altora").

Hai da dam un exemplu si de la noi. Probabil domnul Grasu77 n-a fost niciodata in Joia Mare la Biserica daca a pus intrebarea asta.
http://video.crestinortodox.ro/vqVpq...Joia_Mare.html

Am gasit si articolul acesta: http://www.crestinortodox.ro/paste/s...are-88649.html

Se vede caracterul ocazional, restrans si facultativ a ceea ce Mantuitorul a lasat ca datorie, cu ocazia Sfintei Impartasanii.

Apoi, avem curajul sa-i luam pe altii la intrebari despre felul cum respecta ceea ce a spus Mantuitorul.

Asa vedeti d-voastra, din punctul meu de vedere adventistii sufera de cataracta. Apoi comparati totul cu obiceiurile (traditia) din biserica adventista, de aceea emiteti asemenea pareri si aveti curajul si tupeul sa veniti aici pentru a ne judeca. (idem fratele 99, care parca participa la un concurs de jigniri)

Cand veti veni cu un exemplu in care toti crediciosii isi spala picioarele unii altora (dupa invatatura lasata de Mantuitorul), atunci puteti vorbi despre respectarea datoriei lasata de Mantuitorul. Altii asa fac.

P.S. Cunosteam, de mult, obiceiul practicat,o data pe an, pe alocuri si intr-un cadru restrans.

Spalatul picioarelor era o necesitate in timpul cand Iisus s-a intrupat, doar oamenii luau Cina asezati jos, cu picioarele incrucisate, aproape de bucate, deci tine de etica si bun simt sa ai picioarele spalate si de asemenea era un semn de smerenie si respect. Ziceti ca faceti ce spune Mantuitorul, spuneti-mi, d-voastra cand mergeti in vizita la un frate adventist va spalati picioarele? Retineti ca Iisus i-a reprosat lui Simeon acest aspect, ca nu i-a aratat respectul cuvenit sa fie aratat in fiecare casa:

Vezi tu pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta, şi nu Mi-ai dat apă pentru spălat picioarele; dar ea Mi-a stropit picioarele cu lacrimile ei, şi Mi le-a şters cu părul capului ei. (Evanghelia după Luca 7:44)

Prin gestul Sau, Mantuitorul le-a servit o lectie ucenicilor Sai, i-a invatat care e atitudinea pe care trebuie sa o aiba, adica sa fie tot timpul gata sa slujeasca. Spalatul picioarelor nu face parte din semnul legamantului, ca painea si vinul, nu e o taina.

Grasule, daca ai gasit si articolul acela, inseamna ca ai aflat si ideea, si anume ca spalarea picioarelor nu e doar un gest ritualic, ocazional, restrans si facultativ, ci in ortodoxie inseamna ceva mult mai mult si mai profund: e exercitiul smereniei si slujirii celorlalti prin absolut toate actele, nu doar unul singur referitor la spalarea picioarelor.

Ortodocsii inteleg cuvintele lui Hristos "cel ce voieste sa fie mai mare, sa se faca slujitorul altora", ca modus vivendi, ca fel de a fi, nu doar ca o imitatie exterioara a unui ritual facut o singura data pe an. E adevarat, niciodata nu putem zice ca nu mai avem nimic de facut pentru slujirea aproapelui, ci slugi netrebnice ce suntem, recunoastem ca nici macar cele ce eram datori nu
le-am implinit.

Si acum mai zi-mi o data cine pe cine ia la rost? Mai bine zis, cine anume pune eticheta neagra cu atata siguranta de sine, inainte de a astepta raspunsul ortodox ? Cine afirma cu atata siguranta pe care i-o da doar ignoranta, cum e si cum nu e in randuiala ortodoxa?

O să vezi tu când cei care s-au împărtăşit se vor mântui şi vor intra în împărăţia lui Dumnezeu, iar tu o să pieri pe veci de la slava puterii lui Dumnezeu în întunericul iadului pentru astfel de blasfemii împotriva lui Iisus Hristos şi împotriva Duhului Sfânt.

Cand veti veni cu un exemplu ca adventistii isi spala unul altuia picioarele, nu doar intr-un cadru festiv, la biserica, mai discutam de "smerenia" practicata de ochii lumii. Invatatura corecta, datoria lasata de Mantuitor e sa avem o atitudine slujitoare, caci de aceea le-a spalat picioarele ucenicilor, ca acestia sa invete din exemplul sau sa-si cultive aceasta atitudine. In Biserica Ortodoxa exista trairea prin anticipare. Nu este nevoie sa ne spalam efectiv unul altuia picioarele, doar va imaginati cata lume participa la slujbe, e suficient sa asistam si sa traim acel moment. Preotii reiau momentul revelat in Scriptura si-l actualizeaza intr-o forma umana edificatoare, pentru ca noi sa invatam, asa cum au invatat si ucenicii. Nu suntem formali, nu indeplinim un ritual de dragul de a-l face, ci pentru a invata o lectie, aceea pe care ne-a lasat-o Iisus, deci noi traim acel ritual si-l indeplinim mental, insusindu-ne invatatura Mantuitorului.

Interesanta optica. Spalarea picioarelor era necesara doar pentru cei care stateau turceste, cu picioarele jegoase la vedere (existand si pericolul sa si le bage in blid). Am inteles bine? Asta ati vrut sa spuneti?

Daca este vorba despre o vizita facuta pentru Sfanta Impartasanie (sunt persoane care nu se mai pot deplasa la biserica), se face ritualul umilintei si slujirii (spalarea picioarelor).

Reprosul de care vorbiti era in versetul urmator:" tu nu Mi-ai dat sarutare" (vers 45).

Impartasirea cu Hristos este in stransa legatura cu dorinta de a te umili si a sluji celorlalti (exprimata prin ritualul spalarii picioarelor). Asta este o mare buba a ortodocsilor: nu inteleg ce inseamna a te hrani cu Hristos si a trai Hristos in tine. Daca nu devii un om umil si slujitor al celorlalti (inclusiv a celor mai mici ca tine) inseamna ca Sfanta Impartasanie a fost doar un ritual de forma (cu toate declaratiile despre nu stiu ce transformare magica apainii si vinului in carne si sange).

Umilinta si slujirea celorlalti (exprimate simbolic prin ritualul spalarii picioarelor) face parte din vechiul si noul legamant. Fara aceasta dorinta de slujire nu vom fi mantuiti si nu avem ce cauta in Imparatia lui Dumnezeu.

1. Imitarea Domnului nostru Isus Cristos fara a intelege semnificatia produnda a faptelor Mintuitorului este maimutareala. Este forma fara fond. Spalarea picioarelor nu se face de forma, nici ca SIMBOL al umilintei. Este o forma de a ne umili la propriu in fata aproapelui si de a-i sluji aproapelui. Pentru ca daca ii putem sluji in lucruri mici (cum ar fi spalarea picioarelor) ii putem sluji si in lucruri mari, asa cum ne invata Mintuitorul nostru.
2. Cu ce va impartasiti dumneavoastra de fapt? Cu o simpla bucata de piine? Nu vi se pare ca e tot maimutareala si forma fara fond?

Scoatere tipic sectară din context care încearcă să ducă la amăgire.

"Căci este cu neputinţă pentru cei ce s-au luminat odată şi au gustat darul cel ceresc şi părtaşi s-au făcut Duhului Sfânt, şi au gustat cuvântul cel bun al lui Dumnezeu şi puterile veacului viitor, cu neputinţă este pentru ei, dacă au căzut, să se înnoiască iarăşi spre pocăinţă, fiindcă ei răstignesc loruşi, a doua oară, pe Fiul lui Dumnezeu şi-L fac de batjocură." (Evrei 6:4-6)

Vezi, amăgitorule eretic şi sectar, scoaterea din context pe care ai făcut-o? În aceste versete este vorba despre cu totul altceva decât încerci, cu viclenia ta satanică, să insinuezi. Cei care păcătuiesc, care cad, după ce au fost luminaţi, după ce au fost făcuţi părtaşi Duhului Sfânt, deşi ar trebui să vedem totuşi care sunt aceste fapte cu o atât de mare gravitate, îl răstignesc pe seama lor, a doua oară pe Iisus. La Euharistie este vorba despre altceva. Deci Euharistia, slugă vicleană a Satanei ce eşti, nu are treabă cu aşa ceva. Nu este vorba despre nici o a doua răstignire.

Euharistia este o actualizare a acelei singure jertfe de pe cruce a lui Iisus Hristos. Doar că Hristos, deşi S-a jertfit o dată pe cruce, El, în altarul ceresc, este în continuare în stare de jertfă, deşi este în acelaşi timp în stare de înviere. La Sfânta Euharistie nu are loc nici o a doua răstignire, ci este exact aceeaşi jertfă de pe Golgota. Euharistia este tocmai sfânta taină prin care se împărtăşeşte starea de jertfă nesângeroasă şi de înviere (însă în care este cuprinsă jertfa sângeroasă de pe Golgota) a lui Hristos din ceruri. Hristos S-a jertfit, dar este încă în stare de jertfă înaintea lui Dumnezeu, deşi este în acelaşi timp în starea de înviere şi de spiritualizare, de pneumatizare şi îndumnezeire deplină a umanităţii Sale, şi implicit a Trupului şi a Sângelui Său. În Sfânta Euharistie, Hristos Se jertfeşte, El este Cel Care Se aduce jertfă pe Sine, aceeaşi jertfă de pe Golgota, dar acum nesângeroasă, pentru că timpul acela istoric concret a trecut, a avut loc o singură dată. Hristos este deci Cel care singur Se jertfeşte, Se aduce pe Sine jertfă sfântă înaintea Tatălui; El este Arhiereul, El este şi jertfa. El a rânduit pe apostoli şi le-a dat har, şi pe succesorii acestora în preoţie, pentru ca Sfânta Biserică săvârşind Euharistia să se împărtăşească de Jertfa şi de Învierea Lui, de Jertfa pe care El Însuşi o săvârşeşte fiind în starea de jertfă. Lucrurile pot părea paradoxale, dar nu sunt, iar acest lucru nu este o noutate, având în vedere că vorbim despre lucruri dumnezeieşti. Şi Sfânta Treime este paradoxală dar aşa sunt lucrurile la Dumnezeu.

Eu scriu în primul rând pentru ortodocşi pentru ca să aibă credinţa cea adevărată, şi să nu se lase amăgiţi şi înşelaţi de astfel de slugi ale satanei, ala diavolului. Tocmai asta este lucrătura Satanei care nu vrea ca membrii Bisericii lui Iisus să se împărtăşească de Hristos prin Sfintele Taine şi astfel să iasă de sub duhul lumii şi să fie în Duhul lui Dumnezeu iar pe viitor (deşi încă de aici) în împărăţia lui Dumnezeu. Şi scriu şi pentru sectarii care sunt ţinuţi în minciuna şi înşelarea sectelor, pentru ca să vină la credinţa cea adevărată şi mântuitoare. Cât despre aceste unelte ale satanei care amăgesc lumea, o să vadă ei când vor fi aruncaţi în focul cel veşnic pentru hulele şi blasfemiile înspăimântătoare la care se dedau; dacă nu se vor pocăi, cât încă mai au timp.

Vorbiti din imaginatie. Am subliniat, in postarea dvs., tocmai ceea ce nu prea se vede intre ortodocsi. Traiesc intr-o tara ortodoxa si pot spune, cu mana pe inima, ca nu gasesc decat foarte, foarte putini oameni dornici de a sluji aproapelui. Observ in jurul meu mult egoism si nepasare. Oare nu vad eu bine? Sa fie lucrurile asa cum le prezentati dvs.?

Cred ca nu strica sa mai schimbam rolurile, sa trec si eu la serviciu. Ca asa-i in tenis. Sa inteleg ca nu va place? Va priesc numai osanalele?

Total de acord cu dvs. Valabil pentru orice alt ritual (inclusiv pentru cel al impartasiri cu trupul si sangele Domnului).

Daca nu tanjesc ca Hristos sa traiasca in mine, totul este o "maimutareala fara fond" (se cheama ca am halit o bucatica de paine nedospita si am sorbit un paharut de must nefermentat). Sfanta Impartasanie ma umple de dorinta de a-L lasa pe Hristos sa traiasca in mine si sa-mi schimbe viata dupa voia Lui cea sfanta. Totul tine de credinta mea si de dorinta de a-L urma pe Mantuitorul, ascultand de invataturile Sale.

Pentru dvs. ce efect, in viata de zi cu zi, are Sfanta Impartasanie?

Ochiul bun le vede pe toate bune, ochiul rău le vede rele. Proiectarea propriei tale lumi interioare asupra celorlalţi, mută originea răului interioritatea ta care te împiedică să ai acces vizual la lucrurile bune. Mult mai simplu spus: ce cârteşti, aia eşti!

Vaşinec, tu copil de mingi ai fost, şi-aşa ai să rămâi, nu te mai visa Federer.

Aceeasi problema o fi avut-o si Domnul Iisus Hristos, cand vedea relele din jurul Sau si le condamna? Nu avea ochi buni sa le vada pe toate bune?

Am schimbat. Ma visez Novak Djokovic.

Da, dar din păcate pentru tine, tot vis e.

Daca nu-mi iese nici asta, o sa ma cred Sharapova.

1. Foarte just. Exact asta incearca sa faca cei care se hranesc real cu Trupul si Singele Domnului. Iar daca ajungem ca Domnul nostru Isus Cristos sa traiasca in noi, vom trai vesnic cu el, inclusiv dupa moarta fizica a trupului nostru. Nu ma va lasa dupa moarte sa vegetez undeva, iar EL se va duce la Tatal sau in alta parte. Sintem impreuna cu EL pentru vesnicie.
2. Pai primul efect vizibil ar fi ca citindu-va postarile ma intristez ca nu sinteti pe calea corecta, iar pentru ca nu va hraniti cu Trupul si Singele Domnului (ci faceti doar un ritual fara nici o substanta), nu aveti parte de viata vesnica ci poate, de osinda vesnica. Al doi-lea efect ar fi ca realizez ca Domnul e infinit de bun, iar daca s-a indurat de o asa mare pacatoasa cum sint eu, poate se va indura si de dumneavoastra care nu vreti sa va hraniti cu Trupul si Singele Lui, incalcind astfel o porunca lasata de Domnul, iar asta datorita rugaciunilor multor sfinti care se roaga continuu pentru dumneavoastra

... si altele

Stimat[ doamnă, linkul dat de dumneavoastră se referă la un act (spălarea picioarelor) practicat de toţi ortodocşii, cu ocazia tuturor împărtăşaniilor? Răspundeţi direct, fără ocolişuri, apoi puteţi să ne acuzaţi de "cataractă", altfel intraţi şi dumneavoastră în jocul-concurs al domnului Savonarola "cine zice ăla este!". Fără supărare!

De unde stiti ca fac doar un ritual fara substanta? Cunoasteti viata mea de credinta si stiti ca Sfanta Impartasanie nu produce nici o schimbare in viata mea de zi cu zi?

Criteriile dupa care ne va judeca Domnul Iisus Hristos sunt cele din Matei 25:31-46. Considerati ca fac parte din a doua categorie (cea simbolizata de capre)?

Stiti cum se vede daca un crestin s-a impartasit cu adevarat cu Hristos? Dupa dragostea si grija sa pentru semenul sau. Pentru ca asta inseamna sa traiasca Hristos in tine.

Foarte important pentru mine: sfintii aceia care se roaga, sunt in viata? Sau, sunt duhuri de morti?

Si noi restul ce-am zis?

Conform doctrinei voastre, dintre evenimentele petrecute in Joia Mare, care are semnificatie mai puternica in iconomia mantuirii? Savarsirea ritualului spalarii picioarelor, o data pe an sau a celuilalt ritual cu painea si mustul nefermentat?
Voi cand mancati acea paine si cand beti acel must, ce considerati ca sunt ele?

După ce prostii scrii pe-aici şi comportament, înclin să cred că eşti berbec, dar dacă scrie capră, hai să fi capră!

Fast-food după manual!

Pâinea (dospită) şi vinul (fermentat) nu sunt simboluri (sau doar simboluri). Ele chiar se transformă în sfântul trup şi sfântul sânge al lui Hristos. Aşa este în Biserică. La voi la sectă este treaba voastră cum vă manageriaţi şi distribuiţi falsa mântuire (pentru că nu sunteţi mântuiţi şi nici nu veţi fi; sunteţi daţi anatemei). Biserica a folosit, după Hristos pâinea şi vinul de la început şi până în ziua de azi. Iar dacă asupra pâinii dospite există vreun semn de întrebare, nu din partea noastră, ei bine Hristos a instituit Euharistia şi cu vin, adică cu must fermentat. Asta nu a împiedicat niciodată ca Biserica să folosească vinul ca materie euharistică. Totdeauna a fost în Biserică, la fel ca şi pâinea dospită, iar voi sectarii adventişti nu aveţi nici cea mai mică dovadă că lucrurile ar fi stat altfel. Prin urmare rămâne cum am stabilit.

Pe de altă parte pâinea şi vinul nu sunt necurate. "Cele ce Dumnezeu a curăţit, tu să nu le numeşti spurcate." (Fapte 10:15)

Sectare, pocăieşte-te că te aşteaptă iadul.

Substanta se referea la Trupul si Singele Domnului. Dumneavoastra mincati o simpla bucata de piine si nuTrupul Domnului; odata cu aceasta Hrana Domnul nostru vine si locuieste in noi. Iar in acest fel ne lasam condusi de Domnul in toate actiunile noastre de zi cu zi. Bucata de piine pe care o mincati dumneavoastra va hraneste trupul si nu sufletul. Schimbarea despre care vorbiti exista, bineinteles, ca Domnul ne ajuta pe toti si El apreciaza orice gest al oricarui om care vrea sa se apropie de EL. Insa, daca Domnul a spus "luati si mincati din aceasta toti. Acesta este Trupul Meu", nu degeaba ne-a lasat aceasta porunca.

Bineinteles ca nu.
Cind Domnul a suflat peste noi suflarea de viata ne-a dat ceva din EL. Dragostea pentru semeni, mai mica sau mai mare, o cam au toti oamenii; acesta e darul Domnului pentru fiecare din noi. Atunci cind Cristos locuieste in cineva, acel cineva depaseste granitele posibilului si face imposibilul. Imposibilul in materie de iubire.

Bucurati-va: sint atit persoane in viata cit si suflete care se afla in Rai sau in Purgator si se roaga pentru dumnevoastra. Sa nu uit: printre ei se numara si pacatosi.

Partea asta, cu sfinţii care sunt păcătoşi, nu o înţeleg. Aţi putea detalia ?

Lasa ca o sa venim sa cerem de la dvs. paine si vin, transformate si cu efecte magice garantate.

Scuzati ironia, dar vreau sa arat ca Sfanta Impartasanie este un act de credinta individual si nu o magie bisericeasca.

Pai, nu tot cu aceeasi hrana s-au impartasit si preotii pedofili (am dat un exemplu)? De ce nu si-a facut efectul magic si la ei?

Ma bucur pentru persoanele in viata care se roaga pentru mine.

Cat despre morti .... nu au cum sa se roage, decat daca au fost inviati de Domnul.

Nu ma refeream la faptul ca pacatosii sint sfinti. Mi-am amintit ca exista si destui pacatosi care se roaga acasa sau la biserica pentru schismatici, rataciti, pacatosi. Daca Grasu77 face parte din una din aceste categorii atunci sint multe persoane care se roaga pentru el. Asta era ideia prost exprimata.

Oare nu ştiţi că puţin aluat dospeşte toată frământătura ? Curăţiţi aluatul cel vechi, ca să fiţi frământătură nouă, precum şi sunteţi fără aluat ; căci Paştile nostru Hristos S-a jertfit pentru noi. De aceea să prăznuim nu cu aluatul cel vechi, nici cu aluatul răutăţii şi al vicleşugului, ci cu azimele curăţiei şi ale adevărului. (1 Corinteni 5:6-8)

După cum se poate vedea, dincolo de speculaţiile acestei minţi lipsite de Lumină a sectarului, pâinea şi turta, ca simboluri, se referă la starea spirituală a omului. Nu are aceasta nici cea mai mică legătură cu materia euharistică. De altfel nici sfântul Chiril nu face absolut nici o legătură între fenomene. Trimiterea la sfântul Paul şi cuvintele sale epistolare este evidentă. Iar de la sfântul Paul înţelegem şi care este sensul acestor cuvinte. Paştile Domnului, adică Sfânta Euharistie trebuie luate cu curăţie de inimă, în stare de curăţie spirituală. Nu este vorba despre nici o trimitere la materia euharistică, ci la starea credinciosului care are de a se hrăni cu Paştile cele noi şi sfinte, Paştile cele fără de prihană, Paştile Hristos Izbăvitorul.

De la mine nu puteti cere nimic. Sinteti invitat insa in orice biserica catolica unde va puteti spovedi si impartasi. Efectele snu sint numai magice, sint datatoare de viata eterna.

Pentru ca nu au crezut in ceea ce fac. Ceea ce ne duce la mintuire este credinta si nu stiinta, dupa cum ne-a spus de atitea ori Domnul nostru Isus Cristos.

In aceasta viata va bucurati de rugaciunile celor care traiesc in acelasi spatiu cu dumneavoastra. Dupa ce veti trece la cele vesnice va veti bucura si de rugaciunile celor decedati.

Asta le mai trebuie adventiştilor: să se mai roage morţii pentru ei !! :))))))

Cât simţ al umorului puteţi avea !!

Serios? Admit az7 ca Hristos traieste El Insusi in omul credincios? Cum asa? El Insusi in persoana sau principiile si invataturile Lui?

In discutiile despre starea credinciosului dupa moarte, v-am tot intrebat ce se intampla cu Hristos din credinciosul care trece dincolo? Daca partea spirituala a unui asemenea om devine brusc inconstienta de prezenta lui Hristos din el, inseamna ca Hristos S-a retras, nu? Asta sustineti si despre Maica Domnului si despre sf. Pavel si toti sfintii. Ca sunt inconstienti, nu?

Degeaba v-am tot intrebat ce motive are Hristos sa se retraga din cei credinciosi, iar acestia sa devina despartiti de El, ca n-ati dat nici un raspuns. In conditiile in care doar pentru pacatele necaite si neiertate se da moartea ca plata.

Mi-ai zis intr-un alt context ca Hristos nu e un "implant" care ramane in omul mort, desi Hristos a spus chiar opusul: "cel ce Ma mananca pe Mine, ramane intru Mine si Eu intru el" Ioan 6, 56. ( disclaimer pt. 100-1: cel ce mananca cu vrednicie. Nu e cazul sa amintiti cazul Iuda).
Si uite asa se intelege si sensul celuilalt cuvant al lui Hristos din Ioan 11, 25-26: "Cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi. Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri în veac".



Daca admiteti ca spusele lui Hristos sunt clare si nu se pot desfiinta: "cel ce mananca Trupul Meu ramane intru Mine si Eu intru el",
az7 trebuie, ori sa renunte la erezia inconstientei in timpul mortii ori sa explice cum anume un cadavru fara urma de constiinta de sine poate ramane in Hristos? Si cum anume ramane Cel Viu intr-un om mort? Si mai ales de ce?
Una din doua: ori credinciosul trecut dincolo ramane constient in duh, in Hristos si Hristos in duhul lui, ori trebuie sa explicati cum poate ramane un cadavru in Hristos si Hristos intr-un cadavru?


Ce va scapa voua adventistilor e ca un mort care Il are in sine pe Datatorul de Viata, pur si simplu, nu se numeste "mort", ci "viu" :"cel ce crede in Mine, chiar de va muri, va trai". De aceea se si poate ruga lui Hristos pt. noi. Asta ca sa-ti raspund la intrebarea pe care i-ai pus-o lui Nutucutu.

Delia, ai sesizat foarte bine. De fapt este evident că ei nu cred în aceste lucruri pentru că nu sunt uniţi cu Hristos !! Nu au împărtăşire de Hristos. Nu au Viaţă. Nu sunt uniţi cu Viaţa. Nu au Lumină, sunt întunecaţi. Neavând o unire cu Hristos spirituală adevărată, autentică, ei efectiv nu înţeleg Taina Bisericii. Observă cât materialism şi falsă spiritualitate au aceste putori adventiste.

In primul rind multumesc pentru completari, mult mai bine documentate si exprimate. Pe de alta parte, am tot asteptat si eu raspunsurile la intrebarile ridicate. Pentru ca in afara de faptul ca adventistii sustin ca Isus nu mai ramine impreuna cu cel care moare, ei sustin ca Isus, dupa ce a fost rastignit pe cruce, a fost mort. El, Viata insasi, era in fapt mort.

Atunci intreb si eu: cum poate Dumnezeu sa moara? Cel necreat, necuprins, care a creat cerul si pamintul? Practic adventistii il reduc pa Domnul nostru Isus Cristos la conditia de om obisnuit (nu e nici macar primul care a inviat din morti. I-am intrebat si eu cum a fost posibil ca ucenicii sa-i vada pe Moise si Ilie la Schimbarea la Fata, in conditiile in care nu exista viata dupa moartea fizica, iar ei mi-au spus ca acestia au inviat din morti inaintea Domnului nostru). In fapt ajung la concluzia ca acestia nu vad si nu sustin Dumnezeirea Domnului nostru;iar sfintul apostol Ioan spunea in una din epistole ca antihristul e acela care marturiseste ca Dumnezeu nu s-a intrupat.