M.Born arăta acolo, (păcat pentru tine, mai ales că zici că eşti fizician,că nu ai citit cartea sau nu o mai ţi minte), că principiul cauză efect din fizica anterioară fizicii cuantice s-a demonstrat nereal prin fizica cuantică şi că există un comportament ba de undă ba de particulă care îi nedumereşte şi care îi dă caracterul ei misterios.
Pentru noi creştinii nici asta nu e greu de înţeles deoarece ştim că la baza creaţiei nu stă hazardul, nu stă particula, nu stă undă ci stă Raţiunea adică Dumnezeu Cuvântul, care e Personal. Lucru pe care l-au descoperit şocaţi şi geneticienii vrând să dea de originea vieţii au dat de cărţi minunate scrise prin nucleotide, deci raţiune pură şi nu hazard şi oamenii de tunel (Homo Sapiens Genevis), vrând să dea de bosonul Higgs, aşa-numita particulă a lui Dumnezeu au dat de formule matematice incredibile.
Dragul meu lui Dumnezeu nu i se pare că o zi e ca mia de ani care a trecut căci este Atotştiitor, nu merge cu păreri ca ateii ignoranţi. Pentru El chiar este. psalm 89, "4. Ca o mie de ani inaintea ochilor Tai sunt ca ziua de ieri, care a trecut si ca straja noptii."Sunt nişte experimente duhovniceşti prin care au trecut oamenii credincioşi din mai multe secole dinainte de Einstein unii chiar din contemporaneitate, chiar unii de pe forum pe care i-am cunoscut eu şi care arată că timpul este relativ, nu că li se pare că trece greu sau repede cum ai înţeles tu, pentru că tu fiind ateu nu cunoşti şi nici nu poţi avea încă asemenea experienţe. Fără grijă însă că după moarte toţi le au deci şi tu. Nu ţi le spun pentru că după cum am observat tu nu vrei să afli adevărul ci vrei doar să te demonstrezi pe tine, adică adevărul relativ la tine.
Eu exemplul cu Einstein îl înţeleg foarte bine şi la fel şi ceilalţi ortodocşi de pe forum, tu nu poţi din încăpăţânarea fundamentalistă (să zicem talibanică? dar nu cu atac la persoană ci la ateism) iar nu raţional ştiinţifică de a fi ateu.
Materialismul înseamnă acea ideologie care susţine că nu există decât materia. Vezi nu prea eşti stăpân pe noţiuni. E tot datorită superficialitîţii credinţei tale care se încăpăţânează să nu meargă până la capăt
Acolo era o statistică a unui om de ştiinţă englez. Ţi se par englezii necivilizaţi sau negi doar statistica omului de ştiinţă englez şi civilizaţia engleză acolo unde nu-ţi convine dar o foloseşti doar acolo unde îţi convine adică foloseşti falsa civilizaţie ca un scut?

Acest mister este MOARTEA şi ce rost mai are viaţa dacă se moare şi urmează nimicul. Ştiinţa poate să afle tot, (ceea ce în veac nu va afla căci Dumnezeu este nesfârşit), dar dacă nu află taina morţii n-a aflat absolut nimic.

meridianele energetice ai spus tu într-o altă postare că sunt corespondente plexurilor vasculare, anatomia te contrazice. bine că ai renunţat.
Cele enumerate mai sus de tine sunt reale dar la capitolul acupunctură am să arăt că sunt dăunătoare iar nu binefăcătoare după un studiu medical

demonstrează-mi că există minte. Nu mai o da pe alături. Crezi că răspunzi ştiinţific dar de multe ori mi se pare că nu poţi înţelege în profunzime nici sensurile întrebărilor simple
am câteva clipe dar le folosesc pentru tine doar dacă doreşti să afli cu adevărat adevărul. Pentru Ortodocşi Adevărul este Hristos iar aflarea adevărului este o problemă nu de distracţie intelectuală. În cazul de faţă pentru mine a vorbi despre adevăr nu este un concurs de superioritate cavalerească la schimbul de replici cu tine pentru a te birui sau a te convinge să te recunoşti înfrânt sau ca să mă satisfac că te-am trecut de partea mea. Pentru mine aflarea adevărului este o problemă pe viaţă şi pe moarte, şi oamenii ca să se mântuiască trebuie să aibă această dorinţă de a afla adevărul. De dragul tău nu ca ateu ci ca om, chip al lui Hristos iar nu verişor cu dobitocul, corespondez cu tine şi îţi tot arunc chei (nu mănuşi) potrivite pentru uşa inimii tale. dar am impresia că pui pentru fiecare cheie un kg de mortar adeziv pe gaura cheii tale. Doar ca să nu laşi pe Hristos să intre. Doar şti că El nu forţează pentru că iubeşte Apoc 3, 20. Iata, stau la usa si bat; de va auzi cineva glasul Meu si va deschide usa, voi intra la el si voi cina cu el si el cu
Mine. . Şi deci nici eu nu vreau să te forţez. Dacă accepţi de dragul meu să citeşti cartea la care ţi-am făcut trimitere, pentru mine va însemna că şi tu doreşti cu adevărat adevărul şi mă vei face să mai corespondez. sau dacă vrei să părăsim tonul de box cu cuvintele în public şi să vorbim prieteneşte şi autentic pe mesaje private iar primesc. Dar dacă nu doreşti din varii motive aceasta sunt obligat să încetez acest joc de cuvinte contradictorii ce poate merge la nesfârşit pentru că a vorbi în deşert despre tainele lui Dumnezeu este un păcat care întristează pe Duhul Sfânt şi eu nu vreau să întristez pe Dumnezeul meu cel prea bun.


Dar şi acupunctura aduce mulţi bani direct la practicienii excroci care vând îndrăcire, fără nici o cheltuială decât pentru câteva ace. Măcar la pilule se munceşte ceva şi se cheltuieşte şi mai mult. Nu e o respingere apriorică ci o respingere datorate experienţei autentic şi profund ştiinţifice a medicilor care au studiat cazuri de îmbolnăviri grave datorate acupuncturii (nu-şi dau cu părerea de pe urma studierii doar a fizicii şi internetului cum faci tu) şi datorate experienţei duhovniceşti adânci a creştinilor (şi nu doar superficiale ca ale ateilor) care au sesizat gogomănia cu ambalaj de pseudoştiinţă a acupuncturii. mai pe larg la capitolul acupunctură.

Pentru că dragul meu ateii îşi învelesc dorinţa de a păcătui, într-o haină subţire de ştiinţă mincinoasă ce le dogmatiseşte păcatul şi le dă voie să păcătuiască cât poftesc. Asta se vede şi din modul superficial prin care tratează problemele trecând peste ceea ce le dă evident argumentaţia peste cap, lucru vizibil şi în postările ateilor pe acest forum. Deci sunt lipsiţi de experienţă ştiinţifică autentică.
Oamenii de ştiinţă experimentează în materie iar la experienţele folositoare în duh se rezumă doar cei care caută adevărul dar ca un credincios iar nu ca om de ştiinţă deci intră în ultima categorie.
Singur creştinii autentici experimentează şi în materie şi în duh într-un duh
de sete de adevăr mai presus de interesul personal . Experimentele creştine sunt eficiente căci duc direct în braţele Adevărului nu la marginea veşmintelor lui. Experimentele creştine sunt reproductibile gratuit în fiecare persoană, (chiar şi în pruncii de ţâţă,) doar să vrea adevărul. fără a avea nevoie de a săpa tunele de miliarde de euro ca nişte cârtiţe cu ifose, care la final să arate lucruri scrise în Scripturi de mii de ani.
Că îndumnezeirea este experimentală se vede şi din viaţa bisericească şi din viaţa personală a ortodocşilor de rugăciune prin care se fac minuni de mută şi munţii dar şi prin însăşi firea creştinismului descrisă în Psaltire:


ps 33, 8. Gustati si vedeti ca bun este Domnul; fericit barbatul care nadajduieste in El.

Medicina contemporană şi vindecările ei 16
 

MEDICINA OCULTĂ CA ÎNCHINAREA LA IDOLI FAȚĂ DE MEDICINA FIREASCĂ CA ÎNCHINARE LA O ICOANĂ A MÂNTUIRII
Cum a apărut închinarea la idoli așa a apărut și medicina ocultă propriu-zisă ca act de închinare la viața de aici.
În hronograful Sfântului Dimitrie al Rostovului (și Gheorghe Chedrinul) se descrie cum au început oamenii să se închine la idoli.
Pagina 80:
„Facere 6, 2. Fiii lui Dumnezeu, vazand ca fiicele oamenilor sunt frumoase, si-au ales dintre ele sotii, care pe cine a voit.” […] Fiii lui Dumnezeu erau fiii lui Set căci acesta fusese răpit la 40 de ani, 40 de zile la cer și fusese învățat scrisul și astronomia de îngeri. De aici a căpătat o față strălucitoare și oamenii neputându-se uita la el i-au spus Dumnezeu și fiilor lui i-au spus fiii lui Dumnezeu.
Fiicele ucigașului Cain au învățat de la tatăl său că nu contează nimic altceva decât să le fie bine pe pământ. și s-au gătit ca să atragă bărbați spre plăcere și nici nu pomeneau de viața veșnică sau Dumnezeu.
De aceea Adam și Set i-au învățat pe fiii lor să nu se căsătorească din cu acest neam spurcat al lui Cain (cauza necredinței lor). Fiii lui Set au ascultat până ce a murit Set, la 1200 de ani de la Facerea lumii. Apoi au fost atrași curvește de fiicele lui Cain și s-au împreunat cu ele.
Copiii născuți din această fărădelege cât erau mici erau normali apoi creșteau uriași (s-au găsit astfel de cranii uriașe de curând) ca să învățăm noi că păcatele virtuoșilor și deci ale ortodocșilor autentici sunt mai grave decât ale păcătoșilor și ereticilor, sunt ca uriașii față de pitici. Nu pentru că ar face păcate mai mari la modul obiectiv ci din cauză că ei au primit învățătura și darul luminii Dumnezeiești, cunoștința poruncilor și mai ales Sfintele Taine. Lepădându-se de astfel de binefaceri sunt mult mai vinovați decât cei care nu le-au cunoscut și avut.

Acești uriași erau ucigași, tâlhari, războinici, iubitori de vărsare de sânge și antropofagi (mâncau până și pe pruncii care li se nășteau morți din pântecele lor). La împreunarea trupească erau neînfrânați și nelegiuitori cum nu se poate spune din cauză că e de nesuferit pentru cel cu întreagă minte.
Facere 6, „4. In vremea aceea s-au ivit pe pamant uriasi, mai cu seama de cand fiii lui Dumnezeu incepusera a intra la fiicele oamenilor si acestea incepusera a le naste fii: acestia sunt vestitii viteji din vechime. 5. Vazand insa Domnul Dumnezeu ca rautatea oamenilor s-a marit pe pamant si ca toate cugetele si dorintele inimii lor sunt indreptate la rau in toate zilele, 6. I-a parut rau si s-a cait Dumnezeu ca a facut pe om pe pamant. 7. Si a zis Domnul: "Pierde-voi de pe fata pamantului pe omul pe care l-am facut! De la om pana la dobitoc si de la taratoare pana la pasarile cerului, tot voi pierde, caci Imi pare rau ca le-am facut".
Uriașii fiind astfel în ei și-au găsit dracii distracția, plăcerea și colaboratorii cei mai apropiați. astfel că prin ei au adus pe pământ tirania, războaiele, armele și… medicina demonică. La pagina 99 din Hronograf se găsește și această informație: uriașii au avut 200 de domni din care fiecare din ei: „ceva nou a scornit și a învățat, unul vreo vrăjitorie, altul ghicituri, altul farmece și alte lucruri neplăcute lui Dumnezeu, cu care își adunau loruși mânia lui Dumnezeu”.
Deci deja era pe atunci o medicină naturală pe care o predase Adam la urmașii cei sfinți, care se mulțumeau cu bolile date de Dumnezeu ca pedeapsă pentru păcat, și la leacurile știute de Adam de la numirea plantelor. Dar a apărut ca o scoronire, ca o „noutate științifică” și medicina demonică prin farmece iar nu prin farmacie. Desigur că și farmecele aveau un suport material și nu erau prezentate ca lucrare demonică ci ca pe ceva bun, alb, știință albă, magie albă care bine face. Asta pentru cei ce totuși mai vroiau să se ascundă după deget și să zică „îl cinstesc pe Dumnezeu”. Dar oare printre uriași era vreunul ca acesta sau nu se vicleneau ci ziceau direct că fac vrăji și urmează Satanei?
Adam nu a căutat ceva de acest fel. Până la 930 de ani de câte ori se îmbolnăvea se ruga lui Dumnezeu și lua plantele medicament. Dar la 930 de ani s-a îmbolnăvit greu și nu și-a mai găsit leacul.
Atunci l-a trimis pe Set, fiul său la poarta Raiului să ceară uleiul vindecător din copacul milostivirii de care știa prin duhul său profetic. Set s-a dus și a întrebat îngerul cu sabie de foc de la poartă. Acesta i-a răspuns că încă nu a răsărit copacul milostivirii dar îi dă lui Adam o tabletă pe care să o înghită.
Set a luat-o și Adam a înghițit-o. Era sămânță rămasă de la fructul din pomul cunoașterii binelui și răului. Când a înghițit-o a murit pe loc, împlinindu-se astfel cuvântul Facere 2,17 „caci, in ziua in care vei manca din el, vei muri negresit!” și pentru trup prin neplăcere, prin durere, deci nu prin păcat cum pentru duh se împlinise prin plăcerea păcatului chiar în ziua când mâncase din rod. Iar în pântecele lui Adam sămânța smochinului de probat ascultarea care prin neascultarea plăcerii lui Adam s-a făcut neascultător și blestemat (și a și fost blestemat de Mântuitorul în Lunea Mare) s-a amestecat cu trupul lui Adam cel curățit prin îndelungata sa pocăință și a dat un cedru din care până la urmă se va face Crucea Mântuitorului, copacul milostivirii. Iar uleiul din acest copac, leacul pentru bolile netratabile prin medicina creației ascultătoare, este Sfântul Maslu care se sfințește cu Sfânta Cruce prin mâinile preoților aceste sfinte icoane vii ale Mântuitorului. Iacov 5, „14. Este cineva bolnav intre voi? Sa cheme preotii Bisericii si sa se roage pentru el, ungandu-l cu untdelemn, in numele Domnului. 15. Si rugaciunea credintei va mantui pe cel bolnav si Domnul il va ridica, si de va fi facut pacate se vor ierta lui. 16. Marturisiti-va deci unul altuia pacatele si va rugati unul pentru altul, ca sa va vindecati, ca mult poate rugaciunea staruitoare a dreptului.”
Vedeți că vindecarea minunată a bolilor incurabile este strict legată de iertarea păcatelor de Sfânta Biserică și Sfânta Spovedanie? Tocmai asta caută să surpe diavolul prin bioterapie, întoarcerea de la păcat la Sfânta Biserică și Sfânta Spovedanie.
Potopul ne-a scăpat de uriași dar Ham, prea desfrânatul, a fost găsit ca unealtă potrivită pentru Satana să ducă vrăjile mai departe, le-a scris pe niște table și le-a ascuns sub o stâncă pentru a le găsi după potop. Și le-a găsit prin îngăduința lui Dumnezeu căruia îi place ca noi să-l iubim liberi, refuzând păcatul și fiind luptați de vrăjitori și draci ca să ne învățăm cât de rea e răutatea și cât de bun și puternic este Dumnezeu. Ca să se învețe și ateii, măcar din vrăji, aceste scamatorii spectaculoase și silnice ca orice răutate, că este lume nevăzută rea și să alerge la Dumnezeul cel bun adică ascuns și smerit care nu se arată dacă nu este chemat.
Hronograf pagina 120:
Răutatea nu s-a oprit însă aici. Dacă oamenii nu au învățat nici măcar din potop să se lase de drăcării ci, la sfatul lui Nimrod (Saturn sau Orion pg. 247), arapul (negrul) (tot uriaș dar mai mic, fiul lui Cuș, nepotul lui Ham, primul tiran de după potop, care n-a ascultat de împărțirea pământului dată de Noe ci prin forță a făcut sclavi) au vrut să facă un turn pentru a păcătui în voie ca dacă Dumnezeu mai dă potop să poată fi deasupra nivelului mării, au fost părăsiți în rele mai mari după ce li s-au amestecat limbile și au fost zdrobiți prin căderea turnului.
Facere „CAPITOLUL 11 Turnul Babel. Amestecarea limbilor. Semintia lui Sem. 1. In vremea aceea era in tot pamantul o singura limba si un singur grai la toti. 2. Purcezand de la rasarit, oamenii au gasit in tara Senaar un ses si au descalecat acolo. 3. Apoi au zis unul catre altul: "Haidem sa facem caramizi si sa le ardem cu foc!" Si au folosit caramida in loc de piatra, iar smoala in loc de var. 4. Si au zis iarasi: "Haidem sa ne facem un oras si un turn al carui varf sa ajunga la cer si sa ne facem faima inainte de a ne imprastia pe fata a tot pamantul!" 5. Atunci S-a pogorat Domnul sa vada cetatea si turnul pe care-l zideau fiii oamenilor. 6. Si a zis Domnul: "Iata, toti sunt de un neam si o limba au si iata ce s-au apucat sa faca si nu se vor opri de la ceea ce si-au pus in gand sa faca. 7. Haidem, dar, sa Ne pogoram si sa amestecam limbile lor, ca sa nu se mai inteleaga unul cu altul". 8. Si i-a imprastiat Domnul de acolo in tot pamantul si au incetat de a mai zidi cetatea si turnul. 9. De aceea s-a numit cetatea aceea Babilon, pentru ca acolo a amestecat Domnul limbile a tot pamantul si de acolo i-a imprastiat Domnul pe toata fata pamantului.”

Medicina contemporană şi vindecările ei 17
 

Hronograf pagina 126:
Au trecut direct la adorarea lui Satan prin idoli.
„Murind Bel împăratul, care a stăpânit Assiria și Babilonia (care se mai numea și Caldeea) a luat după dânsul împărăția fiul său Nin. Acela jelindu-se și întristându-se după tatăl lui i-a făcut un chip cioplit sau idol, cu totul asemenea tatălui și la față și la trup și l-a pus în mijlocul cetății pe un stâlp. Întru pomenirea tatălui său a dat o lege că de ar alerga cineva din cei vinovați și vrednici de pedeapsă la acel stâlp și idol și de i s-ar închina să fie iertat de vină și slobod de pedeapsă. Deci oamenii care aveau nevoie de milă împărătească, au început să alerge și să se închine la tatăl lui văzând că-i place împăratului. Obiceiul s-a extins și la popoarele învecinate făcând idoli și stâlpi la stăpânitorii și bărbații lor cei vestiți. Dracii văzând închinarea care li se făcea acelor statui neînsuflețite au dorit ca închinarea ca unor dumnezei să li se aducă lor și s-au sălășluit în ele și au început a scoate glas omenesc pentru a înșela și pierde neamul omenesc și a răspunde la orice întrebări ca și cum ar fi proorocit despre cele ce aveau să fie. Nebunii oameni, socotind că sunt vii acei idoli, au început să li se închine ca unor dumnezei și să le aducă jertfe.”
Deci iată cum din ceva experimental, real, palpabil, ce ar fi putut fi azi probat științific și înregistrat electronic, dar asociat cu o proastă înțelegere, datorită credinței greșite, au interpretat fenomenele drăcești ca fiind bune, dumnezeiești.
Atunci au apărut și zeii „medici”.


va urma despre zeii medici

Doamne ajută

Amin!,zic.Si zic ,mai ales,in urma unei experiente personale...si adaug: evident ca pot exista oameni care pot tamadui printr-o simpla atingere.Din toate timpurile au existat.Nu trebuie sa-i negam,insa,in acest secol plin de toti excrocii,ahtiati dupa inavutire,fara munca,e tare greu sa poti discerne asa ca subscriu la povetele tale.E plina lumea de CABINETE TERAPEUTICE.mamaaa! si ce mai taxe au!!
Pe de alta parte,nu toti am (au) citit Sfintii Parinti,asa ca nu toti stim(stiu) cum sta treaba cu TAINELE(Spovedanie,Impartasanie -Deasa,cu Credinta ,cu Dragoste si cu Frica de Dumnezeu!-sf Maslu,Miride,etc..).Apoi ,nu toti il cunoastem pe Hristos.Unii IL descoperim abia dupa o miraculoasa vindecare,spre Slava lui Dumnezeu...caci ,stiut este(pt cei care au "aflat") ca "nu toate relele (boli,etc) ni se intimpla,negresit,din pricina pacatelor noastre sau ale strabunilor nostri,ci si ..."spre Slava lui Dumnezeu",sau...spre pilda,pt unii de linga noi.Asa ca unii dintre noi mai "tre' " sa si "ratacim" ca mai apoi sa gustam ,cu BUCURIE SFINTA din binefacerile DUHULUI SFINT,revarsat asupra noastra ,a celora care VREM sa-L primim.
Dumnezeu sa ne binecuvinteze pe toti cu LUMINA SA!,ca sa nu orbecaim in INTUNERIC...

Principiul cauza-efect functioneaza foarte bine si in fizica cuantica
Nu e nici un mister, pur si simplu cele mai mici constituente ale materiei nu sint nici unda si nici particula ci niste chestii pe care daca nu le observi nu au o marime anume. Desigur, e foarte interesant, mult mai interesant decit toate chestiunile din religie la un loc, dar nimic misterios.
Ce carti? Eu am aflat ca cei care au creat acum nu demult primul genom artificial au introdus in codul sau texte si chiar o adresa de site, dar n-am auzit sa se fi gasit asa ceva intrun genom natural :)
Nu e asa-numita particula a lui Dumnezeu, e chiar particula Dumnezeu ;)
Ce formule incredibile? :)
Relativitatea lui Eistein nu se refera numai la timp. Daca celor din trecut li s-a relevat relativitatea eisteiniana trebuiau sa retina si alte fenomene la fel de importante, nu numai ceea ce omul obisnuit de azi a inteles din ea, anume ca timpul pare ca se scurge diferit ;).
Si toate teoriile stiintifice, inclusiv cele studiate de credinciosi, se bazeaza pe materialism.

O adunatura de scrisori de dragoste nu e o statistica, banuiesc ca stii asta.
Nu exista nici o taina a mortii.
Viata limitata are exact acelasi rost ca una nesfirsita, niciunul.

Corespondente in sensul ca seamana dar nu rasare, nu am renuntat la nimic. Corespundenta e corecta din punctul de vedere al unui om de acum 2000 de ani.
Vrei sa repeti care studiu medical a aratat ca sint daunatoare?

Mintea nu e o entitate, sint niste procese generate de creier. Vrei sa iti demonstrez ca exista niste procese care se petrec in craniu sau ce?

Nu citesc o carte despre care spui ca e stiintifica si care nu are absolut nici o legatura cu stiinta. Sint atitea carti de literatura ce ma asteapta sa le citesc.
Te-am rugat mai sus sa imi dai un studiu din care rezulta cazurile de imbolnaviri grave datorate acupuncturii (nu le neg apriori, dar sint curios daca exista vreun studiu medical in sensul asta)
Vad ca acum ai adoptat si tu eticheta de pseudostiinta, folosita de mine de la inceput. Atita doar ca acupunctura are o sansa sa devina stiinta.
Imi pare rau, vorbim despre lucruri diferite.
Daca tu crezi ca experimentele stiintifice autentice sint cele personale nu mai avem ce discuta.

S-a aflat ceva despre aceasta particula Dumnezeu? Ce inseamna asta, mai exact?

Pe foarte pe scurt si inexact, e un o particula (de fapt un cimp) cu care interactioneaza celelalte particulele si astfel isi cistiga masa.

Si s-a descoperit acest cimp? De ce trebuie sa se foreze in pamant dupa aceasta particula? Nu poate fi gasita, de exemplu si intr-un mar?

Si inca ceva: toate aceste forari in interiorul pamantului in cautarea particulei, nu afecteaza echilibrul natural al pamantului, avand in vedere ca este ceva fortat si nenatural?

Am citit un roman, se numeste 'Toti oamenii sunt muritori', de Simone de Beauvoire. Este foarte interesanta. Personajul principal gaseste elixirul si reuseste sa devina nemuritor. Insa abia dupa ce face acest lucru isi da seama ca a fi nemuritor este cea mai crunta durere pe care un om o poate avea pe acest pamant. Un om poate fi fericit numai daca viata este limitata, daca are un sfarsit. Doar asa ii poate da sens.
Asa ca viata nesfarsita nu are rost, insa cea limitata are. Daca tu spui ca viata limitata nu are rost, atunci de ce nu te sinucizi?

P.S.: scuze daca mesajul este offtopic

Vorbeam de sensul vietii in general. Viata mea are sens pentru mine, daca sint in stare sa ii dau un sens.
Te-as ruga sa le mai explici colegilor tai de forum cum e cu (ne)sensul si nefericirea unei vieti nemuritoare, eu demult sustin acest lucru.

Nu se poate evidentia decit in coliziuni de foarte mare energie (ea exista peste tot dar nu o vedem singura, decit ca rezultat al interactiunii cu particulele normale, prin masa lor).
Energii mari avem in doua tipuri de locuri: in cosmos (radiatii de mare energie) si in laboratoare (acceleratoare cum sint CERN, Tevatron etc).
Pentru a capta rezultatul experimentelor cosmice trebuie sa se inlature cit mai multe erori date de activitatea de la suprafata Pamintului, deci de aceea se sapa foarte adinc sau se folosesc vechi puturi de mina pentru a plasa detectorii. Sint simplii detectori, nu afecteaza absolut deloc.

O sa incerc sa explic printr-o alegorie, ca sa zic asa. Imi imaginez un drum. Un drum cu diferite lucruri ce pot fi vazute, incercate, traite pe parcursul calatoriei. Lucruri interesante, lucruri mai putin interesante, care imi dau fericire, sau, din contra, suferinta. Daca viata este limitata, acel drum se va opri la un moment dat, undeva. Va avea un final. Asadar este spre interesul meu sa fac in asa maniera incat sa-l parcurg pe tot, sa vad si sa traiesc ce are sa-mi ofere. Pentru ca aceste lucruri au un numar limitat, nu e lipsit de sens sa incerc sa strabat tot drumul. E ca intr-un muzeu: cand ma duc incerc sa vad toate operele de arta.
Insa, daca drumul ar fi infinit, daca el nu se va sfarsi niciodata, inseamna ca-mi va oferi o infinitate de lucruri de vazut. Insa oricat de mult m-as stradui sa le vad pe toate, nu voi reusi niciodata deoarece atat drumul, cat si ce e de vazut sunt infinite. Iar pe masura ce imi parcurg calatoria, sensul de a merge in continuare se pierde. De ce sa mai merg daca stiu ca oricat as merge nu voi ajunge niciodata nicaieri unde sa ma opresc si sa spun: da dom'le, a fost o calatorie, a fost frumoasa, am vazut asta si ailalta. Si atunci as incepe sa sufar, deoarece drumul nu se va opri, oricat as incerca, sensul de a-l strabate se pierde si viata devine o suferinta. In momentul respectiv mi-as dori sa mor, sa dispar, insa nu s-ar putea deoarece eu sunt nemuritor. Si astfel, pe masura ce realizez asta, suferinta este si mai mare.

Nu stiu cat de bine am explicat, insa nici nu am stat f mult sa ma chinui sa scriu, am lucruri mai importante de facut astazi, cum ar fi examenele :|

Despre bioterapie
 

Daca crezi cu adevarat si din tot sufletul ,in minunile lasate de Dumnezeu pe pamint

! Oare nu exista si minuni ? Eu cred ca da !

Da, ar fi just ce spui dacă viața de dincolo ar fi tot un drum prăfuit. Dar după cum aici ne bucurăm când ajungem acasă și povestim cum a fost călătoria tot așa și cu mult mai mult este când ajungem la adevărata noastră casă adică cea de sus și ne bucurăm de roadele culese din ostenelile de aici. O viață nesfârșită echivalentă cu cea de aici nu își are sensul și ar fi oarecum sinistră dar o viață veșnică, ce se poate pregusta de aici prin trăirea duhovnicească, și pe care ochiul aici nu a văzut-o, urechea nu a auzit-o și la inima omului nu s-a suit este singurul sens al unei vieți personale, raționale și de dragoste.
Dar ca să ducem vorba ta până la capăt după cum un astfel de drum fără finalitate nu are sens cu atât mai mult un astfel de drum nefericit fără finalitate decât un mormânt cu viermi, fără un sfârșit de odihnă veșnică nu are nici un pic de mai mult sens.
Succes la examene dar mai ales la Examenul Final.

Dacă particula ar fi Dumnezeu cum hulești tu n-ar avea nevoie de întâlniri ca să câștige sau să dea masă și nici de un loc unde s-ar putea studia fiindcă Dumnezeu nu este un obiect sau o parte de ceva pentru a fi pus sub lupă. De aceea, dacă există, lucru încă nedovedit experimental, este tot a lui Dumnezeu iar nu Dumnezeu, decât poate un idol făcut de atei dumnezeu. Nu prea înțelegi postările, iar cartea lui Born se vede că n-ai citit-o. Nici măcar materialismul nu înțelegi ce este, cum ai putea înțelege mai sus de el? Materialismul este o ideologie care susține că nu există altceva decât materia. Studiul materiei nu implică așa dar să ai această credință superstițioasă numită materialism.
De exemplu Max Planck declara: “Materia nu există. Tot ce considerăm materie se produce şi există prin intermediul unei anumite forţe; această forţă provoacă oscilaţiile particulelor atomice şi menţine structura atomului, asemenea unui minuscul sistem solar”, desemnând ca posibilă sursă de energie un “spirit inteligent”.
N-ai înțeles nici relativismul lui Einstein nici ce am spus că lui Dumnezeu nu i se pare nimic deoarece El este cel ce este.

Un exemplu chiar de la Einstein:
„Nici un om responsabil spiritual nu poate urmări distrugerea crestinismului“.

Einstein”

Dacă se numără răspunsurile din scrisorile de dragoste și de ură se poate face o statistică câți % iubesc și câți % urăsc din oamenii de știință pe Dumnezeu lucru care s-a și făcut. Și aceasta este o statistică.

Pentru atei este o taină așa de bine ascunsă taina morții încât nici nu văd că e taină. Iar dacă a morții nu o pot vedea cum ar putea să o vadă pe cea a vieții?

Da când o să ajung la capitolul acupunctură. Mai ai răbdare.

Cum zicea Sfântul Siluan Athonitul, când un vultur încearcă să povestească unui cocoș munții și văile pe care le-a văzut cocoșul pufnește în râs, nu crede și zice că râmele sunt cu mult mai interesante și precis sunt singura dar singura realitate.

Nici nu există un altfel de experiență, nici duhovnicească nici științifică, decât prin persoane deci toate experimentele și cele autentice și cele false sunt personale.
Hai că dacă la fizică, domeniul tău, mai ziceai ceva (pe care însă nici nu-l puteai duce până la capăt fiindcă nu ai aflat încă miezul ei, blocându-te probabil la formule și coajă, fiind ancorat prin superstiția atee doar de materie) la medicină dacă te bagi chiar dai faliment total.
Procesele fiziologice care sunt prezente în creier sunt echivalente cu cele din mușchi la nivel molecular, chimic, electric etc și nu pot dovedi mintea ca realitate. Sunt unii oamenii cu creierii intacți dar fără minte, alții cu creierul mare dar cu mintea redusă și alții invers. Nimeni nu a putut demonstra existența minții sau a conștiinței. Sau măcar că e în creier și nu în pantof. Îți dau ca temă pentru acasă să demonstrezi că este minte nu creier sau proces fiziologic al lui. Ai la dispoziție tot internetul, toate cărțile de literatură, că cele științifice sunt prea grele pentru tine. Ți-e frică și să te apropii de vreuna din cărțile științifice deoarece te lași condus de idei preconcepute de alții și din fanatism ateu le respingi dacă nu sunt scrise de Karl Marx și/sau te-ar putea jena sau zdruncina în superstiție. Dacă n-ar fi idee preconcepută sau lene de gândire măcar ai verifica dacă are sau nu substrat științific, te-ai uita măcar la cuprins. În acea carte sunt la experiențe științifice cât tu nu ai citit în toată viața ta după cum se vede prin postări.

Dar după cum nu poți demonstra că există minte nici să citești ceva științific nu poți ci preferi să spui că nu e știință. Asta se numește extremism religios și îngustime a vederilor - secțiunea atee. Nu faci decât să demonstrezi că ateii sunt conduși după prejudecăți și nu acceptă nici progresul științei și ce să mai vorim de gândirea până la capăt...

Așadar aștept în final, ca să nu mai pierdem vremea cu vorbirea în deșert, să-mi demonstrezi că există minte - sau nu poți? Cum este? Albă, neagră, rosie, verde? Ce formă are? Pătrată, dreptunghiulară, hexagonală?
Cum este domnule, forma, culoarea? Si-i pipăibilă sau cum este? Poate lasă vreo dâră în tunelul de la Geneva, poate că e detectată cu vreun senzor. Poate are vreo masă, densitate, proprietăți.
Dacă atât lucru nu poți demonstra că există ce ne facem cu tine... devi cu totul ineficient pentru propaganda fide în ateism. Așteptăm cu toții cu sufletul la gură, noi doar știm că sufletul există, să ne dai o demonstrație materialistă asupra minții. Poate vreo particulă Minte ceva. Dar să nu minți...

Medicina contemporană și vindecările ei 18
 

http://ro.wikipedia.org/wiki/Asclepios
„Asclepios De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
[IMG]file:///C:/Users/AVA/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/07/clip_image001.jpg[/IMG]
[IMG]file:///C:/Users/AVA/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/07/clip_image002.gif[/IMG]
Asclepios[IMG]file:///C:/Users/AVA/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/07/clip_image003.jpg[/IMG]

• Coeus
• Crius
• Cronos
• Hyperion
• Iapetus
  • Atlas
• Oceanus

• Mnemosyne
• Phoebe
• Rhea
• Theia
• Themis
• Thetys

• Afrodita
• Apollo
• Ares
• Artemis
• Atena
• Demetra

• Hera
• Hefaistos
• Hermes
• Hestia
• Poseidon
• Zeus

• Heracle
• Perseu
• Prometeu
• Iason
• Oedip

• Odiseu
• Pandora
• Ahile
• Elena din Troia

• Gorgone
• Centauri
• Ciclopi
• Moirae
• Nimfe

• Pegas
• Pasărea Phoenix
• Hecatonchire
• Minotaur
• Cerber

Asclepios (greacă Ἀσκληπιός) a fost zeul medicinei în mitologia greacă, preluat în mitologia romană ca Aesculapius.
Cuprins


[ascunde]

• 1 Mitologie
• 2 Bibliografie
• 3 Vezi şi
• 4 Legături externe

Asclepios a fost fiul lui Apollo provenit din uniunea cu Coronis (sau Arsinoe). În timp ce Coronis era însărcinată cu Asclepios, ea s-a îndrăgostit de Ischis, fiul lui Elatus. Conform tradiţiei, s-a căsătorit cu Epiona, de unde au rezultat: Igiena, Meditrina, Panaceea, Aceso, Iaso, Aglaia şi trei fii: Machaon, Telesphoros şi Podalirius. De asemenea, a mai avut un fiu, Aratus, cu Aristodama.
Asclepios este un premergător al medicinei. Tatăl său l-a dat în grija Centaurului Hiron care i-a împărtășit secretele taumaturgiei cu ajutorul cărora, mai târziu, Asclepios avea să anihileze durerile pacienților săi sau să izbutească regenerarea părților afectate de boală. Totodată Centaurul l-a inițiat în sistemul de utilizare a plantelor medicinale.
Își practica sistemul de vindecare noaptea, în Epidaur folosind câine, grăsime și șarpe izbutind și vindecări mirculoase. Succesele lui medicale l-au făcut de la o vreme să învie și morții ceea ce l-a supărat pe Zeus, care l-a omorât fulgerându-l.
În Iliada Asclepios nu era venerat ca zeu al medicinei ci era considerat un medic care își învățase arta de la Centaurul Hiron și care era tatăl celor doi vestiți vindecători Podaleirios și Mahaon.
Templele ridicate în onoarea lui Asclepios erau niște clinici medicale, toți preoții slujitori fiind și medici. Sanctuarul principal se afla în Epidaur. Imaginile plastice îl înfățișează ca un bărbat blajin cu barbă, având întotdeauna alături un șarpe.”
Dar concomitent cu păstrarea apucăturilor idolatre și vrăjitorești a mers mai departe și tradiția medicinii lui Adam, cea științifică, naturală, pe baza energiilor create puse de Dumnezeu spre vindecare, pentru că nu numai dracii au lucrat ci mai puternic decât ei, și legându-i pe ei a fost pronia lui Dumnezeu.
Un bun exemplu de supraviețuire a unei așa medicini, chiar în mijlocul vrăjilor și superstițiilor (supraviețuire asemănătoare cu proorociile despre Hristos pe care au fost obligați dracii să le facă prin idolii de care ascultau păgânii - deși n-ar fi vrut să spună niciodată adevărul sau ceva folositor omenirii decât pentru a masca mai bine și mai subtil minciuna ucigașă) este medicina hipocratică. Aceasta arată că dracii nu pot să facă tot ce vor, căci dacă li s-ar da mână liberă într-o clipă cel mai mic drac ar distruge omenirea. Dar sunt lăsați să ne verifice înclinarea libertății noastre și sunt siliți să acționeze prin convingere. De aceea se și folosesc de medicina adamică pe care însă o amestecă împletit cu medicina demonică pentru ca pe de o parte să pună energiile create ale lui Dumnezeu tot în slujba slavei lor iar pe de alta să încurce mintea oamenilor să nu mai știe unde e vrajă și unde e știință.

Medicina contemporană și vindecările ei 19
 

http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipocrate

„Hippocrate De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecţionat de la Hipocrate)
Salt la: Navigare, căutare
[IMG]file:///C:/Users/AVA/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/08/clip_image001.jpg[/IMG]
[IMG]file:///C:/Users/AVA/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/08/clip_image002.gif[/IMG]
Hippocrate din Cos - Bust aflat în "Galleria degli Uffizi", Florenţa
Hippocrate din Cos, cel mai vestit medic al Greciei antice, considerat "Părintele Medicinei", s-a născut în jurul anului 460 î.Chr. pe insula Cos (Arhipelagul insulelor Sporade)) şi a murit către anul 370 î.Chr. în localitatea Larissa din Tessalia. Numele lui este legat de Jurământul lui Hippocrate, un adevărat codice moral al unui medic în exercitarea profesiunii sale, jurământ prestat şi în zilele noastre în multe universităţi de absolvenţii facultăţilor de medicină.
Viaţa
Născut într-o familie ce aparţinea cultului lui Esculap (gr. Asclepios), zeul grec al medicinei, Hippocrate învaţă medicina sacerdotală şi anatomia de la tatăl său, Heraclide. Părăseşte insula sa natală şi cutreieră ţinuturile Greciei antice, Tracia, Tessalia şi Macedonia ca medic itinerant, dobândind o solidă reputaţie ca practician. În jurul anului 420 î.Chr. se întoarce la Cos, unde fondează o şcoală pentru viitori medici. Mai târziu va înfiinţa o altă şcoală în Tessalia, unde îşi va sfârşi zilele la Larissa către anul 370 î.Chr.
Activitatea
[IMG]file:///C:/Users/AVA/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/08/clip_image003.jpg[/IMG]
[IMG]file:///C:/Users/AVA/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/08/clip_image002.gif[/IMG]
Corpul Hippocratic, ediţie din 1555
Prin observaţiile făcute asupra manifestărilor bolilor şi descrierea lor amănunţită, precum şi prin încercările de a explica procesele patologice pe baze naturale şi raţionale, Hippocrate a contribuit - în limitele posibilităţilor din vremea sa - la eliberarea medicinei de superstiţii şi misticism. Din cele peste 70 de lucrări care i se atribuie - cuprinse în Corpus Hippocraticum din biblioteca renumitei şcoli de medicină din Cos - probabil doar şase îi aparţin cu siguranţă lui. În capitolul "Aerul, Apa şi Locurile" nu se mai discută rolul zeilor în apariţia bolilor, ci se descriu cauzele demonstrabile ştiinţific, în "Prognostic, Prognoză şi Aforisme" expune opinia revoluţionară pentru acel timp, după care, un medic, prin observarea unui număr mare de cazuri, poate prevedea evoluţia ulterioară a unei boli. Idea unei medicini preventive apare pentru prima dată în "Tratamente" şi în "Tratamentul Bolilor Acute", în care discută influenţa unor factori ca vârsta, regimul alimentar, modul de viaţă şi clima asupra stării de sănătate. În lucrarea asupra epilepsiei, numită "Boala sfântă" (lat. Morbus sacer) întâlnim informaţii asupra anatomiei corpului omenesc şi se consideră că epilepsia ar fi datorită unei lipse de aer în urma unei incapacităţi a venelor de a transporta aerul la creier. În ciuda argumentaţiei considerată astăzi naivă, important este faptul că Hippocrate vede cauza acestei boli într-o turburare a funcţiei creierului. În stadiul de dezvoltare a cunoştinţelor sale, Hippocrate nu a putut fi la adăpostul unor erori inerente epocei în care a trăit. Astfel în concepţia sa, pe care azi am numi-o "teorie umorală", Hippocrate recunoştea existenţa a patru umori: sângele, flegma sau limfa, fierea galbenă şi fierea neagră; un dezechilibru între ele ar produce boala sau ar antrena moartea.A formulat ipoteza localizării proceselor psihice în creier. A distins gândirea (pneuma logistikon) de trăiri şi a asertat că există fluide vitale.
Hippocrate, recunoscut ca bun practician, a făcut şi o serie de inovaţii medicale. În chirurgie a pus la punct un aparat de trepanare a craniului, în ortopedie a construit un scaun special pentru reducerea luxaţiilor şi fracturilor.
Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Hippocrate ”

Medicina contemporană și vindecările ei 20
 

În cartea domnului dr. Pavel Trosc „Lucrarea medicului în Hristos” se mai dau și alte amănunte importante
„Medicina ocultistă avea în antichitate diverse și multe școli. Dintre acestea multe erau eclectice, adică foloseau vrăjitoria concomitent cu principiile terapeutice hipocratice. Un asemenea șef de școală eclectică a fost și Galien 131-216 d.H.
Acesta folosea incantațiile și vrăjile adică descântecele, concomitent cu medicina hipocratică. Folosea fitoterapia (terapia cu plante), prin formularea farmaceutică și experimentarea pe animale.”

Tot așa, ca în cazul idolilor, diavolul, dorind să fie el slăvit, oamenii să-i dea lui închinarea cuvenită lui Dumnezeu, și observând cât de dragă le este sănătatea oamenilor, și-a luat din medicina firească metodele, a adăugat și lucrarea lui care aduce avantajele comodității și doar a schimbat sensul slavei spre sine. Să nu mai fie slăvit Dumnezeu prin medicină ci el. Iar amestecând energia demonică să accentueze patimile și păcatele omului pe nebăgate de seamă și să-l facă dependent de drac ca de un drog.
Cum poate să introducă energiile sale prin energiile create spre vindecare? Încălcând una sau mai multe porunci ale lui Dumnezeu fie în credință (legea cuvântătoare) fie în legile naturale. Dacă nu s-ar încălca legile lui Dumnezeu nu ar mai putea acționa Satana ci Însuși Dumnezeu ar pune barieră între energii nepermițând amestecul. Ascultând de poruncile lui Dumnezeu îl iubim pe El și deci pe El îl slăvim. Încălcând legile lui Dumnezeu pe vrăjmașul Lui și al nostru îl iubim și pe el îl slăvim deci prin această slavă amestecăm noi înșine energiile, prin încălcarea poruncilor rupem bariera dintre ele lăsând pe diavol să intre în medicină așa cum a intrat în șarpe și cu vicleșug să ne stăpânească.
Putem așadar să luăm și medicina adamică amestecată cu cea demonică atunci când ne punem nădejdea în ea ca în Dumnezeu deci o facem idol. Dar putem să luăm și medicina demonică pură ca pe o rezolvare când nu suntem lămuriți în credință și vrem vindecare cu orice preț interpretând falsele minuni demonice ca minuni dumnezeiești sau energiile demonice ca fiind energii necreate.
De aceea noi și când studiem și/sau apelăm ca pacienți la medicina adamică trebuie să luăm aminte a nu prelua prin interpretarea mincinoasă a experimentelor științifice paraziții demonici (de exemplu evoluționismul ca explicație sau încălcarea postului sau a fecioriei sau avortul ca practică păcătoasă).
Și cu atât mai mult să nu apelăm la medicina pur demonică.
Aceasta se recunoaște prin faptul că încalcă una sau mai multe legi din creație.
Legile cuvântătoare se încalcă în medicina demonică prin ideea falsă că energiile demonice sunt energii necreate. Adică superstiția că se pot obține vindecări miraculoase și prin alt fel de credință decât cea Ortodoxă și prin alt fel de ritual decât slujbele Bisericii. Se transferă slava minunilor de la Dumnezeu la creația care nu face voia lui Dumnezeu deci la draci și la slujitorii lor. Se traduc astfel energiile demonice în mintea bolnavă a necredincioșilor ca fiind necreate.
Și/sau
Legile naturii se încalcă în medicina demonică prin ideea falsă că energiile demonice ar fi energii create lăsate de Dumnezeu cu puteri vindecătoare. Dar studiind modul de acțiune al energiilor demonice cu mască științifică se vede că încalcă legile puse de Dumnezeu în zidire. Ori încălcarea acestor legi nu o face altă zidire în afară de draci cu slujitorii săi. Toată făptura îl laudă pe Domnul tocmai prin supunerea, în suspinul căderii, la legile pe care El le-a pus spre buna rânduială. Când o poruncă se încalcă este vorba ori de iconomia (excepția pe care o face prin minune) lui Dumnezeu ori de înșelare demonică.
Deci pentru a desface medicina adamică de cea demonică trebuie să o studiem și să vedem dacă nu încalcă vreo lege a lui Dumnezeu și să păstrăm doar ceea ce e pe placul Lui ca și în medicină să-L lăudăm pe Domnul.
1 Cor. 10, „31. De aceea, ori de mancati, ori de beti, ori altceva de faceti, toate spre slava lui Dumnezeu sa le faceti.”
Medicina firească este incomodă și icoană a crucii și deci a mântuirii. Urmând poruncile lui Dumnezeu este o lecție în trup a ceea ce ar trebui să facem în duh ca astfel să ne învățăm în carne cele pe care ar trebui să le învățăm din Sfânta Evanghelie pentru mântuirea noastră.
Nu poate ocoli medicina dată de Dumnezeu în creație poruncile lui Dumnezeu din credință sau natură căci nu există contradicție între legile văzute (ce acționează asupra creaturii trupești) și cele nevăzute (ce acționează asupra creaturii duhovnicești) ale aceluiași Autor.
Nu poate fi comodă căci nici Înviere sau Mântuire fără Cruce sau suferință nu există. Prin suferință scăpăm de suferință.
Așa că avem boala și medicina ca icoană sau învățător spre credință pentru cei ce nu vor să învețe la Biserică credința. Dar și pentru cei care se străduiesc bisericește boala și medicina le sporește înțelesurile.
În medicină ținem regim, în credință postim.
În medicină facem anamneza (istoricul afecțiunii noastre și a celor din jurul nostru legat de boala noastră) și ne sfătuim cu psihologul, în credință ne spovedim (inclusiv cele legate de contextul păcatului) și luăm sfat de la un bătrân.
În medicină evacuăm abcesele, în credință eliminăm veninul patimilor.
În medicină ne tăiem, înțepăm, în credință primim necazuri, canoane, ocări.
În medicină căutăm un doctor bun și ascultăm de el, în credință căutăm un duhovnic bun și urmăm tratamentul prescris de el.
În medicină ne purtăm frumos cu medicul, îl plătim, avem răbdare în a urma tratamentele cât de amare prescrise de el, în credință ne rugăm la Dumnezeu și primim tot ce ne dă, chiar amar și nevoit de ar fi.
Dar atenție! Nici în medicina firească nu trebuie să ne facem idoli din medici și tratamentele lor nici în duhovnicie idoli și dumnezei din oamenii cât de credincioși ar fi ei că altfel ne lasă Dumnezeu să cădem prin ceea ce facem noi dumnezei.
Diferența între medicina firească idolatră și cea demonică este că prima apare prin proasta întrebuințare (prin mutarea nădejdii sau scopului de la Dumnezeu la creatură) a ceva bun iar a doua prin simpla utilizare a oricărui cât de mic element din ea (pentru că acolo totul este demonic chiar dacă își ia mască de dumnezeiesc sau științific). Deci este diferența dintre greșeala unui prieten și viclenia unui dușman.
2 Paralipomena 16, 7. „In timpul acela a venit Hanani vazatorul la Asa, regele lui Iuda, si i-a zis: "Fiindca ai nadajduit in regele Siriei si n-ai nadajduit in Domnul Dumnezeul tau, pentru aceea ti-a scapat oastea regelui Siriei din mana ta. 8. Oare Etiopienii si Libienii n-au avut ei oaste mare si care si calareti, carora nu li se mai stia numarul? Dar pentru ca tu ti-ai pus increderea in Domnul, El ti i-a dat in mana ta; 9. Caci ochii Domnului vad oriunde, peste tot pamantul, pentru ca sa sprijine pe cei care sunt cu inima lor intreaga la El. Neintelepteste ai lucrat dar acum. Pentru aceasta, de acum inainte tu vei avea razboaie". 10. Si s-a maniat Asa pe vazator, si l-a pus la inchisoare; fiindca din pricina aceasta prinsese mare ciuda pe el; si a mai apasat in acel timp Asa si pe unii din popor. 11. Iar faptele lui Asa de la cele dintai pana la cele de pe urma sunt scrise in cartea regilor lui Iuda si Israel. 12. in anul al treizeci si noualea al domniei sale s-a imbolnavit Asa de picioare si boala lui s-a intins pana la partile cele mai de sus ale corpului; dar el nici la boala sa n-a cautat pe Domnul, ci pe doctori.”
De aici se vede că păcatul nu provine de la folosirea medicinii ci de la nădăjduirea în ea în loc de Dumnezeu. Atenția mai mult la ea decât la vindecătorul Dumnezeu cu unealtă de smerire medicina. Înțelegerea medicinii ca vindecare prin ea însăși și pe Dumnezeu doar ca un element cel mult de decor.

Medicina contemporană și vindecările ei 21
 

Că trebuie să mergem la medici ca să nu ne mândrim că suntem sfinți și n-avem nevoie de ei se vede de aici:
Cartea înțelepciunii lui Isus Sirah 10, 10.” Boala
indelungata o taie doctorul si imparatul astazi este si maine va muri. Capitolul 38, 1. Cinsteste pe doctor cu cinstea ce i se cuvine, ca si pe el l-a facut Domnul. 2. Ca de la Cel Preainalt este leacul si de la rege va lua dar. 3. Stiinta doctorului va inalta capul lui si inaintea celor mari va fi minunat. 4. Domnul a zidit din pamant leacurile, si omul intelept nu se va scarbi de ele. 5. Au nu din lemn s-a indulcit apa, ca sa se cunoasca puterea Lui? 6. Si El a dat oamenilor stiinta, ca sa Se mareasca intru leacurile Sale cele minunate. 7. Cu acestea tamaduieste si ridica durerea; 8. Spiterul cu acestea va face alifiile. Nu este sfarsit lucrurilor Domnului si pace de la El este peste fata pamantului. 9. Fiule! In boala ta nu fi nebagator de seama; ci te roaga Domnului si El te va tamadui. 10. Departeaza pacatul si intinde mainile spre faptele drepte si de tot pacatul curateste inima ta. 11. Da miros cu buna mireasma si pomenire de faina de grau si junghie jertfe grase, pe cat te ajuta puterile. 12. Si doctorului da-i loc ca si pe el l-a facut Domnul si sa nu se departeze de la tine, ca si de el ai trebuinta. 13. Ca este vreme cand si in mainile lui este miros de buna mireasma. 14. Ca si el se va ruga Domnului, ca sa dea odihna si sanatate spre viata. 15. Cel care pacatuieste impotriva Ziditorului sau, sa cada in mainile doctorului.”
Vedem că știința, farmacistul și doctorul sunt bune câtă vreme nu ne punem nădejdea în ei, fiind conștienți că vindecarea ne vine tot de la Dumnezeu și atunci ne întoarcem de la păcat la Dumnezeu cu rugăciune și un mic canon usturător medical.
Doctorul este admirat pentru știința sa și chiar are și miros de bună mireasmă dacă se roagă și el Domnului.
Deci iar vedem 3 feluri de medicină creată: cea a pocăinței, folosind cu nădejdea în Dumnezeu știința, cea idolatră când folosim medicina firească dar ridicată la rang de idol (deci medicina bună prost folosită) și cea vrăjitorească (prin ea însăși rea) atunci când alergăm de-a dreptul la energiile demonice pentru vindecare.
Și mai vedem că medicii au și rolul minunat de a pedepsi (cu sensul de a ne învăța că suntem păcătoși prin durerile ce ni le provoacă „15. Cel care pacatuieste impotriva Ziditorului sau, sa cada in mainile doctorului”.)

Marcu 5, 25. Si era o femeie care avea, de doisprezece ani, curgere de sange. 26. Si multe indurase de la multi doctori, cheltuindu-si toate ale sale, dar nefolosind nimic, ci mai mult mergand inspre mai rau. 27. Auzind ea cele despre Iisus, a venit in multime si pe la spate s-a atins de haina Lui. 28. Caci isi zicea: De ma voi atinge macar de haina Lui, ma voi vindeca!”

Vedem că neputința medicinii clasice nicidecum nu trebuie să ne ducă la a încerca orice metodă care vindecă fără discernământul de a vedea cu ce energie lucrează ci doar la a alerga la marginea veșmintelor lui Iisus adică Sfintele Taine, adică energiile necreate.
Citate despre medicina cu energie demonică, deci vrăjitorească, la care nu trebuie să mergem:
1. Înțelepciunea lui Solomon 17,” 7. Mestesugul copilaros al vrajitorilor nu mai putea nimic si ingamfarea lor ca stiu ceva iesise de rusine. 8. Ei care ziceau ca pot sa goneasca din inima bolnava spaimele si tulburarile, chiar ei zaceau acum plini de rusinoasa Spaima”
Aici e vorba de posibilitate vindecării prin vrăjitorie, dar de fapt vădită ca fiind mincinoasă de cercetarea lui Dumnezeu care arată că și vrăjitorii sunt neputincioși dacă li se împotrivește Domnul măcar oleacă.
2. F.A. 8,” 9. Dar era mai dinainte in cetate un barbat, anume Simon, vrajind si uimind neamul Samariei, zicand ca el este cineva mare, 10. La care luau aminte toti, de la mic pana la mare, zicand: Acesta este puterea lui Dumnezeu, numita cea mare. 11. Si luau aminte la el, fiindca de multa vreme, cu vrajile lui, ii uimise. 12. Iar cand au crezut lui Filip, care le propovaduia despre imparatia lui Dumnezeu si despre numele lui Iisus Hristos,
barbati si femei se botezau. 13. Iar Simon a crezut si el si, botezandu-se, era mereu cu Filip. Si vazand semnele si minunile mari ce se faceau, era
uimit. 14. Iar apostolii din Ierusalim, auzind ca Samaria a primit cuvantul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru si pe Ioan, 15. Care, coborand, s-au rugat pentru ei, ca sa primeasca Duhul Sfant. 16. Caci nu Se pogorase inca peste nici unul dintre ei, ci erau numai botezati in numele Domnului Iisus. 17. Atunci isi puneau mainile peste ei, si ei luau Duhul Sfant. 18. Si Simon vazand ca prin punerea mainilor apostolilor se da Duhul Sfant, le-a adus bani, 19. Zicand: Dati-mi si mie puterea aceasta, ca acela pe care voi pune mainile sa primeasca Duhul Sfant. 20. Iar Petru a zis catre el: Banii tai sa fie cu tine spre pierzare! Caci ai socotit ca darul lui Dumnezeu se agoniseste cu
bani. 21. Tu n-ai parte, nici mostenire, la chemarea aceasta, pentru ca inima ta nu este dreapta inaintea lui Dumnezeu. 22. Pocaieste-te deci de aceasta rautate a ta si te roaga lui Dumnezeu, doara ti se va ierta cugetul inimii tale, 23. Caci intru amaraciunea fierii si intru legatura nedreptatii te vad ca esti.”
Aici este vorba că vrăjitorii pot mima și minuni mult mai mari decât vindecarea trupului.
3. Apocalipsă 13,3. „Si unul din capetele fiarei era ca injunghiat de moarte, dar rana ei cea de moarte fu vindecata si tot pamantul s-a
minunat mergand dupa fiara. 4. Si s-au inchinat balaurului, fiindca i-a dat fiarei stapanirea; si s-au inchinat fiarei, zicand: Cine este asemenea fiarei
si cine poate sa se lupte cu ea? 5. Si i s-a dat ei gura sa graiasca semetii si hule si i s-a dat putere sa lucreze timp de patruzeci si doua de luni. 6. Si si-a deschis gura sa spre hula lui Dumnezeu, ca sa huleasca numele Lui si cortul Lui si pe cei ce locuiesc in cer. 7. Si i s-a dat sa faca razboi cu sfintii si sa-i biruiasca si i s-a dat ei stapanire peste toata semintia si poporul si
limba si neamul. 8. Si i se vor inchina ei toti cei ce locuiesc pe pamant, ale caror nume nu sunt scrise, de la intemeierea lumii, in cartea
vietii Mielului celui injunghiat. 9. Daca are cineva urechi - sa auda! 10. Cine duce in robie de robie are parte; cine cu sabia va ucide trebuie sa fie ucis de sabie. Aici este rabdarea si
credinta sfintilor. 11. Si am vazut o alta fiara, ridicandu-se din pamant, si avea doua coarne asemenea mielului, dar graia ca un balaur 12. Si toata stapanirea celei dintai fiare ea o pune in lucrare, in fata ei. Si face pamantul si pe locuitorii de pe el sa se
inchine fiarei celei dintai, a carei rana de moarte fusese vindecata. 13. Si face semne mari, incat si foc face sa se pogoare din cer, pe pamant, inaintea oamenilor, 14. Si amageste pe cei ce locuiesc pe pamant prin semnele ce i s-au dat sa faca inaintea fiarei, zicand celor ce locuiesc pe
pamant sa faca un chip fiarei care a fost ranita cu sabia si a ramas in viata.”
Aici este vorba despre vindecarea prin medicina lui Antihrist.
4. 1 Regi 15,” 22. A raspuns Samuel: "Au doara arderile de tot si jertfele sunt tot asa de placute Domnului, ca si ascultarea glasului

Domnului? Ascultarea este mai buna decat jertfa si supunerea mai buna decat grasimea berbecilor.
23. Caci nesupunerea este un pacat la fel cu vrajitoria si impotrivirea este la fel cu inchinarea la idoli. Pentru ca ai
lepadat cuvantul Domnului, si El te-a lepadat, ca sa nu mai fii rege peste Israel"”
Vedem aici că și neascultarea de poruncile lui Dumnezeu în credință sau legile Sale din creație este asemenea vrăjitoriilor, deci medicina neascultătoare sau cea încălcătoare de poruncile lui Dumnezeu este una demonică.
va urma cu


Idolatria a fost biruită de Hristos.
Doamne ajută!

Despre Homeopatie
 

Pe site-ul www.homeopatia.ro a fost publicata o scrisoare adresată unor colegi de renumitul homeopat David Little. E interesant, mai ales ca trateaza subiectul aparitiei homeopatiei. E bine de stiut pentru persoanale care apeleaza ala aceasta "stiinta medicala alternativa" pe ce fundamente se bazeaza "tratamentele".

Pentru a va capta interesul o sa mentionez cativa termeni "stiintifici" utilizati pentru intelegerea acestei stiinte: "suflu cosmic" "forta vitala universala" '"frecvente de vibratie" "cele cinci elemente" (ca in filmul cu Bruce Willis...).

Si in final citez: "Aceste învăţături sunt foarte asemănătoare cu Ayurveda şi Yoga, deoarece împart originea comună şi imagini cunoscute de toţi indo-arienii din sudul Asiei până în Europa"

Intr-adevar, foarte stiintific ... (Ma intreb care este unitatea de masura a suflului cosmic si care este ecuatia sa).

Nu hulesc nimic. Am spus ca asa se numeste, asa a numit-o cel ce a creat modelul ce o contine. Si ca nu e corect sa ii spuneti "particula lui Dzeu" cind ea se numeste "particula Dzeu". Daca nu esti de acord cu denumirea poti sa ii scrii autorului.
Materia si-a schimbat definitia dupa ce Plank a descoperit cuanta, el vorbea de materia asa cum era perceputa pina la el. In ceea ce priveste faptul ca nu isi putea explica aparitia constiintei, nu cred ca era o autoritate in domeniu.
Relativismul fizic al lui Einstein nu are nici o legatura cu relativismul de care vorbeste omul de rind (nefizician).
Si?

Ce e mintea, dupa tine, te-am rugat sa ii dai o definitie, ca sa stiu despre ce vorbesti.
Altfel, exista multe concepte despre care vorbim, le constientizam, conteaza foarte mult in comportamentul unui obiect sau fiinta, dar ele nu exista in realitate: exemplul meu favorit e centrul de greutate.

Realitatile lumii energetice
 

Am urmarit discutia doar partial (acupunctura, etc).
Despre acupunctura va pot spune ca Reprezentantii BOR au recunoscut ca pozitiva aceasta metoda, iar despre altele fiind mult prea diverse si neavand la dispozitie timp pentru diferentiere si-au rezervat libertarea de a nu comenta.
Insa pozitia oficiala trebuie diferentiata de propaganda negativa a elementelor fanatice inerente fiecarei religii, marturii false exista mai peste tot.
Tema generala este bioenergia, iar aici poate cel mai indicat ar fi fost sa ia cuvantul un specialist in domeniu sau macar un teoretician.

Referitor la posibilitatea masurarii stiintifice cu aparatura sofisticata a diferitelor bioenergii si aure inclusiv energia binecuvantarilor divine si aurei sfintilor- ea exista , este deja descoperita si utilizata de ceva vreme in centrele cele mai importante de cercetare in domeniul spiritual si al constiintei umane. Cel mai proeminet dintre ele si care are cele mai deosebite rezultate se afla in cadrul Academiei de Stiinte Petrovskaya din Sankt Petersburg.
Chiar si la noi in tara au fost realizate diferite aparate si sisteme in domeniul sanatatii care folosesc principii energetice, mai mari sau mai mici.

Revenind strict la bionergie si la metodele de vindecare, purificare, rugaciune cu ajutorul energiei interioare, se poate spune ca este un domeniu vast iar pincipala energie si care este din ce in ce mai larg utilizata cu diferite rezultate in functie de metoda si de persoana) este duhul sfant interior (reconectat evident cu cel Suprem) chiar si cand acest lucru nu este (re)cunoscut uneori inca chiar nici de catre practicantul in sine.
Toate aceste metode fiind astfel binecuvantate nu se putea sa nu fi fost amintite in profetiile Biblice referitoare la aceste vremuri, referinta la ele este facuta prin expresia "ceata vindecatorilor" (si care nu este acelasi lucru cu "ceata celor 144 000" despre care se spune insa ca "Dumnezeu insusi este cu ei" si ca vor fi cei care canta cintece de neinteles pentru cei care asculta.)
Majoritatea acestor metode au originile in rasarit ("Cunoasterea vine de la rasarit") insa sint si exceptii (cum ar fi metoda de Vindecare Reconectiva (VR) revelata in lumea occidentala care are rezultate practice mai puternice si mai rapide decat altele mai raspandite chiar daca este cam singura care nu are deloc parte teoretica.
Cele cu rezultate mai bune sint cele revelate si nu cele "confectionate" prin copierea sau inspiratia de la cele existente dar in general sint cele care impun practicantului zilnic lucrul cu sine insusi atat energetic cat si in planul respectarii unui set de reguli de viata astfel incat indiferent de credinta sau religia proprie (sau de lipsa ei) sa respecte Legea firii si sa se imbunatateasca permanent ca instrument divin de vindecare spirituala.
Dupa cunostinta mea cel mai puternic in harisme si sub aspectul eficientei (cazuistica grea, viteza de recuperare si timpul acordat unui pacient) este Omni Healing (timpul mediu acordat 1-2 minute, chiar si in cazurile irecuperabile in spital). Apoi urmeaza in clasament VR, dupa care urmeaza sistemele innrudite Tehnica Radianta si Reiki cu diversele sale metode si ramuri de succesiune. (timpul mediu acordat 50 min).
Pentru a putea de ex urma cursuri de Omni Healing conditia este sa fi obtinut deja gradul III Reiki si sa ai deja o cazuistica buna (atestata intotdeauna cu documente de analiza medicala) chiar daca Reiki a fost revelat in Japonia iar Omni Healing in India.
Mai sint si alte metode, intre cele nationale amintim inforenergetica si metoda Silva.
Energizarile in sine nu se pot numi tratament, vindecarea survenind in urma curatirii hainelor sufletului ca un efect colateral fie doar prin transfer energetic, fie doar activand energia pacientului, fie ambele insa fara primirea harismelor.
Energizarile care se fac de la distanta se numesc directionari. Sedintele de energizare a pacientului nu absolva pacientul de corectarea conduitei de viata atunci cind i se cere si cind ii sta in putere.
In caz contrar vina recidivei nu poate fi pusa pe seama terapeutului (practicantului). De ex. cind problemele de ficat au cauza alcoolismul.

Relatia medicala legala dintre practicant si pacient este facuta in baza unui atestat de practica autorizat valabil la nivel national si international.

Domeniul bioenergoterapiei face parte din domeniul mai vast al medicinei complementare nefiind singurul. Celelalte procedee sint vazute ca fiind fara transfer energetic- cum ar fi cele care beneficiaza de proprietatile elementelor naturale (sare, pamant, apa, foc) sau a principiilor fitoterapeutice- sau diverse metode chiropractice, masaj terapeutic.

"Cercetati toate lucrurile si pastrati ceea ce este bun".

Care credeti ca este legatura (posibila) dintre sistemul de chakre (9 principale din care 7 cele mai cunoscute) si cunoasterea teoretica din lumea crestina?




Mihai

Esti dragut sa imi indici un link catre acest proeminent exponent al "stiintei" bioenergetice?

Despre lucrurile pe care dvs le-ați scris aici vom discuta la capitolele:Cazuri de amestec ştiinţă ortodoxie ce pot fi folosite pozitiv dar cu pericole fine
despre Academia de Stiinte Petrovskaya din Sankt Petersburg.
despre restul la capitolele

Bioenergia
„PARADIGMA EINSTEINIANĂ – O NOUĂ VIZIUNE ASUPRA SISTEMELOR VII
„FIZICA CUANTICĂ ŞI MEDICINA
„KI
Vitalitate sau Energie de Adaptare
Aura sau pseudonimbul cu luminile înşelării
Cele şapte chakra ale corpului uman

DefiniţiiFalsa clasificare a medicinii New Age 300 Modele Hindu
Chakra şi medicina chineză
Chakra în medicina vestică alternativă
Modele contemporane
Derivări vestice şi interpretări
Sistemul endocrin 259
Chakrele şi medicina convenţională 259
Kundalini 261
Cuprins 261
Etimologie 261
Kundalini în scrierile hinduse 261
Kundalini în alte culturi 262
Kundalini in Sahaja Yoga 263
Dragonii sau de ce bioenergeticienilor le place de kundalini? pentru că şarpelui îi place să-şi lase autograful său mascat pe capodoperele sale, printre care şi medicina bioenergetică 265
Dar oare energia vitală omenească poate vindeca omul? 271
Enumerare cu scurte definiții273
radiestezia 300
acupunctura 300
homeopatia 300
Biorezonanța

dacă vreți să înțelegeți și nu aveți prejudecăți în domeniu trebuie să citiți cu atenție și capitolele anterioare pentru că fenomenul este complex și complexat în mintea unora și necesită o înțelegere profundă iar nu superficială.
în ce privește acceptarea din punct de vedere oficial al BOR a acupuncturii nu am la cunoștință vreo hotărâre a Sfântului Sinod. Dvs aveți sau ați spus așa la plezneală? dacă aveți vă rog să-mi dați un link. dacă nu aveți și nu dați vreun link tragem concluzia că a fost o cacialma.
în privința hotărârii Bisericii Ortodoxe vom dezbate această problemă la capitolul:
Părerile personale ale unor părinți duhovnicești contemporani par contradictorii referitor la această problemă dar nu sunt



în privința expresiei "ceata vindecatorilor" și a "si ca vor fi cei care canta cintece de neinteles pentru cei care asculta"

am cercetat în lung și-n lat Sfânta Scriptură și nu le-am găsit. O fi vreo biblie a bioenergeticienilor inspirată de duhurile care îi posedă și se numesc pe ele "sfinte" dar nu sunt (deși recunoaștem că le sunt lor interioare spre nefericirea lor). Dacă însă aveți un citat din Sfânta Scriptură așteptăm cu răbdare trimiterea la capitolul propriuzis și la verset ca să verificăm. nu cumva și asta e o cacialma ca și toate dogmele hinduse expuse de dvs fără temei real?
în privința lipsei de importanță a măsurării și efectelor energiilor folosite în vindecare față de importanța diferențierea surselor în Dumnezeiești, firești și demonice vedeți la capitolul
Criteriul prin care putem deosebi medicina ocultă de cea firească



iată și un scurt citat din el

"După cum am văzut și medicina ocultă și cea firească pot da rezultate de vindecare și folosesc energii măsurabile fizic. Aşadar nici vindecarea nici folosirea de mijloace fizice (naturale gr.physikos < physis - natură) nu sunt un criteriu de deosebire între cele două feluri de medicini.
Ceea ce le deosebeşte este sursa energiilor de vindecare care pot aduce aceleaşi roade trupeşti prin aceleaşi mijloace trupeşti dar roade total diferite din punct de vedere duhovnicesc. "
E adevărat că lumina vine de la răsărit dar de la răsăritul cel de sus adică Hristos. că de la răsărit a venit și comunismul care este întuneric. iar răsăritul geografic este diferit pe diferitele meridiane (nu energetice ci geografice)
Desigur că felul dvs. de a privi problemele, după cum se vede din părerile dvs. personale cu privire la duhul "sfânt" interior și la altele nu aparțin Ortodoxiei. așadar nefiind dvs ortodox v-am ruga să vă prezentați public de ce credință aparțineți?

După dex ( http://dexonline.ro/definitie/mintea ):
" MÍNTE ~ți f. 1) Facultate a omului de a gândi și de a înțelege sensul și legătura fenomenelor; intelect; judecată; rațiune."

După un mare savant (te las să-l depistezi singur, dar vei putea oare?):

" Puterile de cunoaştere sunt următoarele: mintea (nous), judecata pură (dianoia), opinia (doxa), imaginaţia (fantasis), percepţia (aisthesis). Puterile vitale sunt: voinţa (doulisis) şi alegerea (proairesis)."

Așa că te rog să-mi demonstrezi că există minte indiferent pentru care din definiții.
Succes!

Medicina contemporană și vindecările ei 22
 

Idolatria a fost biruită de Hristos.
Dar nu prin sănătate ci prin… moarte.
Întâi a murit El, viața noastră și prin sângele Lui noi toți ne-am vindecat.
Apoi au murit mucenicii ca recunoștință față de Hristos. Sângele martirilor sămânța creștinilor. Mulți dintre ei au fost căsăpiți pentru că nu vroiau să se închine la… Asclepios zeul sănătății și al învierii din morți mincinoase.
N-au vrut să se închine la „sănătatea și învierea” demonică. Au preferat să moară pentru sănătatea și viața veșnică. Și astfel că trupurile lor răspândesc și azi după 2000 de ani miros de bună mireasmă duhovnicească.
Matei 18, „7. Vai lumii, din pricina smintelilor! Ca smintelile trebuie sa vina, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala. 8. Iar daca mana ta sau piciorul tau te sminteste, taie-l si arunca-l de la tine, ca este bine pentru tine sa intri in viata ciung sau schiop, decat, avand amandoua mainile sau amandoua picioarele, sa fii aruncat in focul cel vesnic. 9. Si daca ochiul tau te sminteste, scoate-l si arunca-l de la tine, ca mai bine este pentru tine sa intri in viata cu un singur ochi, decat, avand amandoi ochii, sa fii aruncat in gheena focului.” 7. Vai lumii, din pricina smintelilor! Ca smintelile trebuie sa vina, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala. 8. Iar daca mana ta sau piciorul tau te sminteste, taie-l si arunca-l de la tine, ca este bine pentru tine sa intri in viata ciung sau schiop, decat, avand amandoua mainile sau amandoua picioarele, sa fii aruncat in focul cel vesnic. 9. Si daca ochiul tau te sminteste, scoate-l si arunca-l de la tine, ca mai bine este pentru tine sa intri in viata cu un singur ochi, decat, avand amandoi ochii, sa fii aruncat in gheena focului.”
Luca 12, „23. Viata este mai mult decat hrana si trupul mai mult decat imbracamintea.”
Să vedem cum a tratat un bărbat sfânt, întocmai cu apostolii, primul împărat creștin, evlavios și puternic în credință Sfântul Constantin, care pentru duhul lui iubit de Dumnezeu a fost numit Cel Mare.
Din VIAŢA FERICITULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN
scrisă de Eusebiu de Cezareea.
Cartea a III-a capitolele 54-58:
„54.1. Pe toate le-a înfăptuit împăratul dudndu-le la bun sfîrşit spre slava puterii Mîntuitorului. Şi în vreme ce aducea necurmată cinstire lui Dumnezeu, Mîntuitorul său, Constantin dădea în vileag prin toate mij*loacele idoleasca rătăcire de credinţă a neamurilor. 2. Atunci - din împă*răteasca poruncă - au fost zmulse prin toate oraşele porţile intrărilor în temple, care astfel au rămas cu vestibulurile lor goale. Alte temple s-au ales cu ţiglele zmulse, şi, ca atare, cu acoperişul distrus. în cazul altora, admirabilele bronzuri cu care înşelăciunea celor de odinioară s-a mândrit atât de îndelung, au fost expuse în văzul tuturor prin toate pieţele Capita*lei. Privirea trecătorului se putea opri acum dispreţuitoare dnd asupra trepiedului pithic, dnd asupra celui smintian; în hipodrom fuseseră expuse cele de la Delfi, iar la palat - muzele Heliconului.
235.-riiv xatapxfiv: «începutul», «intrarea în vigoare». - «Cinstirea» sau «tradiţia» (Opnaxeia) (n. tr.)



3.întreg oraşul purtător al numelui împăratului a fost înţesat cu daruri votive din bronz foarte frumos lucrate şi adunate de prin toate provinciile, prin care - în numele zeilor, veac după veac - cei bolnavi de atare sminteală în van îşi aduseseră mulţimea de jertfe şi de arderi-de-tot, pînă într-un târziu, dnd, fădnd din asemenea jucării rîsul şi batjocura privitorilor, împăratul i-a învăţat să priceapă adevărul.
4.însă cu statuile de aur a făcut altfel. Băgînd de seamă că sperie*torile acelea înfricoşătoare, din aur şi argint, ale smintitei închinări izbu*teau să înşele mulţimea celor fără de minte şi să-i înspăimânte ca pe niş*te bieţi copii, socotit-a Constantin de trebuinţă să le îndepărteze dinain*tea lor ca pe tot atâtea pietre de poticnire aşezate-n calea celor ce păşesc prin întuneric, şi să facă în aşa fel încît împărătescul drum al credinţei să li se arate tuturor neted şi ferit de primejdii237 . 5. Totuşi, în pofida aces*tor intenţii, împăratul n-a găsit că ar avea nevoie nici de oaste, nici de puternicele sale garnizoane, ca să poată triumfa asupra acelor rătăcite credinţe ; ajunsu-i-au în acest scop cîte unul sau altul din prietenii săi, pe care-i trimitea cu aceeaşi poruncă prin toate provinciile imperiului. 6. Bizuindu-se pe puterea de credinţă a împăratului şi pe propria lor dăruire către Dumnezeu, aceştia n-au pregetat a coborî în mijlocul unor mulţimi nenumărate şi alcătuite din tot soiul de oameni de toate rasele, urmărind fără cruţare străvechea rătăcire prin toate cetăţile şi peste toate meleagurile, silind pe preoţii ei - în hohotele de rîs şi în batjocura gloatei - să-şi ducă zeităţile afară, în plină lumină, din întunecatele lor unghere, ca apoi să le despoaie de podoabe şi să descopere tuturor privi*rilor, sub stratul de culoare, urîţenia238 materialului . După aceea ei des*făceau de pe material stratul ce li se părea că merita reţinut, topindu-1 şi trecîndu-1 prin foc, după care strîngeau tot ce socoteau că ar mai putea folosi la ceva, şi-1 puneau de o parte; iar restul - care nu mai era bun de nimic - li—1 lăsau vanilor închinători, ca să nu uite cumva ruşinea păţită.
7. Şi a mai săvîrşit acest minunat împărat următorul lucru: în timp ce idolii cei fără viaţă erau - aşa cum am arătat - spoliaţi de toată materia lor preţioasă, s-a înverşunat şi împotriva statuilor turnate din bronz; astfel că pînă şi aceşti zei de poveste, cu pletele albite de vreme, au fost în cele din urmă legaţi cu frînghii şi duşi ca să fie topiţi .

Medicina contemporană și vindecările ei 23
 

55. 1. Ca o încununare a celor ce se petreceau239, împăratul - care părea să fi aprins o vîlvătaie de foc prealuminoasă - veghea el însuşi cu împărăteasca-i privire să nu mai rămînă pe undeva vreo rămăşiţă ascunsă a rătăcirii. Şi aidoma vulturului, care-şi poartă zborul în slăvile cerului, şi care de acolo, din înalt, e în stare să desluşească cu agerimea privirii sale cele aflate atît de departe sub el, pe pămînt, tot aşa - şezînd el de veghe în împărătescul sălaş al frumosului său oraş - a putut şi Con*stantin desluşi că undeva, departe, pe pămînt fenician, ameninţa într-ascuns ceva ce putea deveni o mare primejdie pentru suflet. 2. Acolo - undeva, departe de forfota oraşelor, a pieţelor şi a locurilor publice, cu care sînt ele de obicei onorate spre a putea fi mai atrăgătoare - se afla o dumbravă şi un templu înspre care nu te îndruma nici o răscruce şi nu ducea nici o cărare şi nici un drum. Locul fusese închinat îngrozitorului demon al Afroditei şi se afla la Aphaka, undeva în înaltul muntelui Liban. 3. Era pentru toţi desfrînaţii - care, ca urmare a vieţii lor uşura*tice, îşi distruseseră sănătatea - o adevărată şcoală a viciului. Bărbaţi cu înfăţişare de femeie (şi care nici nu mai erau tocmai bărbaţi), uitînd de demnitatea proprie însăşi firii lor, căutau să se pună - adoptînd stricate purtări femeieşti - sub ocrotirea acestei iazme. Raporturi cu femei, neîn*găduite de lege, desfrînări, adultere, apucături de nedescris şi de-a drep*tul scârboase, se săvârşeau la adăpostul templului ca într-o ţară fără legi şi fără cîrmuitor. Şi nimeni nu scotea nici o vorbă despre toate acestea fiindcă nici un bărbat mai cu vază nu cuteza să meargă într-un aseme*nea loc.
4.Totuşi, faptele nu puteau rămîne tăinuite şi marelui nostru împă*rat, care - după ce, în împărăteasca-i purtare de grijă, şi-a dat seama de gravitatea lor - a hotărît că un astfel de sanctuar nu merita mîngîierea razelor soarelui şi a poruncit să fie dărimat din temelii împreună cu toate darurile aduse şi închinate zeiţei .
5.Aşa au fost destrămate pe dată - şi la un simplu semn al împă*ratului - urzelile neruşinatei rătăciri. De curăţirea locului s-a îngrijit o mînă de soldaţi; iar cei care pînă atunci trăiseră în desfrînări, de teama împăratului au deprins învăţăturile cumpătării, la fel ca grecii filosofaştri şi închinători idoleşti, care din proprie experienţă au învăţat cît de vane le erau învăţăturile .
56. 1. Căci, pe de altă parte, rătăcirea filosofaştrilor, legată de de*monul din Cilicia, luase o mare amploare: mii şi mii de oameni erau impresionaţi la gîndul că, arătîndu-se cînd şi cînd (în somn) unor sufe*rinzi veniţi să doarmă (în sanctuarul său, intervenţia lui) salvatoare şi tămăduitoare îi putuse vindeca de boală. De fapt, el era o mare pierzanie pentru suflet, fiindcă izbutea să zmulgă sufletele mai lesne de amăgit din braţele adevăratului lor Mîntuitor şi să le îmbulzească pe rătăcitoarea cale a celor fără Dumnezeu. Statornic cu sine însuşi, împăratul - care ştia că Mîntuitorul adevărat nu era altul decît Dumnezeul cel zelos - a porun*cit ca şi acest templu să fie dărîmat din temelii. 2. La un singur semn, minunea aceea atît de cîntată de nepreţuiţii filosofi (o dată cu cel care, fără a fi nici demon, nici Dumnezeu, se ascunsese înăuntrul ei, ademe*nind bietele suflete de-a lungul a multe şi nesfîrşite veacuri), s-a prăbuşit pînă la pămînt sub loviturile unui pumn de soldaţi. Ei bine, duhul acela, care pe alţii se fălise că i-ar putea scăpa de necazuri, n-a mai găsit spre a se feri de năpastă decît leacul de care se zice că ar mai fi avut el parte atunci cînd a fost lovit de trăznet. 3. Or preţioasele înfăptuiri săvîrşite şi închinate lui Dumnezeu de împăratul nostru nu erau numai nişte vorbe, de vreme ce, cu puternicul ajutor al Mîntuitorului său, el a izbutit să facă una cu pămîntul şi templul de acolo (din Cilicia), aşa fel încît în urma lui să nu mai rămînă nici urmă din sminteala trecutului.
57. 1. în ceea ce-i priveşte pe foştii închinători ai idolilor, văzînd ei
toţi chiar cu ochii lor înfrîngerea rătăcitei lor credinţe (precum şi pretu-
tindeni neîntrerupta240 pustiire a templelor şi a idolilor), unii au alergat să
se pună sub ocrotirea mîntuitoarei învăţături a lui Hristos., iar ceilalţi,
chiar dacă n-au purces la aceasta, totuşi n-au mai pregetat să se lepede acum
de deşartă lor învăţătură părintească, să rîdă şi să zeflemisească ceea ce mai
înainte socotiseră că ar fi zeităţi. 2. Şi cum să nu gîndească ei aşa văzînd dtă
spurcătiune se putea ascunde sub înfăţişarea exterioară a acestor idoli?
Fiindcă dedesubtul lor au fost găsite oseminte adunate de pe la morţi şi
ţeste goale, cu care se făcuseră felurite vrăji, precum şi zdrenţe murdare
şi pătrunse de cea mai cumplită îngălare, sau tot soiul de gunoaie şi
pleavă. 3. Or, dînd ei cu ochii de lucrurile acestea adunate în interiorul
(statuilor) lipsite de viaţă, sigur că n-au pregetat să se lepede de multa
sminteală care le întunecase şi lor, şi înaintaşilor lor, minţile; după cum
au mai priceput şi că nici în tainicele unghere ale templelor , nici măcar
înlăuntrul statuilor, nu se ascundea nici un fel de duh, nici un prezicător,
nici un zeu şi nici un prooroc (cum ştiau ei pînă atunci) - nici chiar cea mai
palidă arătare.
4. Faptul acesta a făcut ca, înaintea trimişilor împăratului, cea mai întunecata văgăună - ba pînă şi cele mai ascunse firide - să se deschidă fără nici o greutate. Cele mai tainice şi mai ferite locuri (sau spaţii din temple) au fost răscolite de paşii soldaţilor; aşa a fost descoperită acea orbire a neamurilor care din străvechi timpuri se făcuse stăpînă peste minţile oamenilor, şi a fost dată în vileag înaintea tuturor.


58. 1. Or, şi aceste evenimente pot fi destul de bine trecute în rîndul
înfăptuirilor împăratului, deopotrivă cu porunca dată de el fiecărei pro-
vindi în parte (aşa cum a fost cazul la Heliopolis, în Fenicia, unde - în
numele Afroditei - destulă lume nu făcea dedt să, se dedea plăcerilor
celor mai neînfrînate, privind cu îngăduinţă cum soţiile şi fiicele lor se
destrăbălau în voie). 2. Atunci s-a răspîndit şi vestea despre noua şi înţe-
leaptă lege dată de împărat, care punea oprelişte învăţăturilor înaintea
cărora nu pregetaseră ei pînă atunci; lege căreia el îi adăugase şi anumite
îndemnuri scrise, ca şi cum însuşi Dumnezeu l-ar fi mînat în aşa fel îndt
să-i poată forma pe toţi oamenii după dreptarele virtuţii. Ceea ce l-a
făcut să nu şovăie a le trimite şi acestora o scrisoare în care-i îndemna să
se grăbească la cunoaşterea Celui atotputernic. 3. însă şi de data aceasta
şi-a însoţit el vorbele cu fapta, punînd şi în locul acela temeliile unei mari
biserid, ca locaş de rugădune. Şi aşa s-a înfăptuit pentru prima oară ce
nu se făcuse241 nidodată, din chiar pragul veacurilor: cetatea închinători-
lor idoleşti a fost socotită vrednică a primi in dar o biserică a lui Dumne-
zeu, cu preoţi şi cu diaconi, precum şi un episcop sfinţit Dumnezeului Celui Prea înalt, spre a-i călăuzi. 4. Doar că, în grija sa de a trage şi acolo pe cît mai mulţi spre dreapta învăţătură, a trimis împăratul din timp (bani) mulţi pentru ajutorarea sărmanilor - încă un îndemn pentru ei să meargă şi să primească cît mai degrabă învăţătura mîntuitoare.
Era aproape ca şi cum ar fi rostit şi el vorbele acelea: «... pe ocolite sau făţiş, numai să-L propovăduim pe Hristos».”

Sfântul Constantin cel Mare cu voia lui Dumnezeu a ras așa de tare idolatria și medicina ocultă de pe pământ încât deși Iulian Paravatul a încercat crunt să o refacă nimeni nu a mai reușit niciodată. A fost nevoie pentru diavol să apară ereticii ca prin mijlocirea lor să reintroducă medicina demonică la rang de medicină oficială, „științifică și creștină”.
Dintre aceștia căpetenia ocultiștilor a fost fără îndoială papa.

va urma cu:

Papismul = renașterea păgânismului deci a MEDICINII oculte

Nu cred ca e bine sa mergeti la un bioenergoterapeut
 

In anul 1993, m-am dus la un cabinet de medicina alternativa, (vestit pentru rezultatele sale), la mine in cartier, in Drumul Taberei. Cabinetul avea si optiunea de tratament prin bioenergie. Ma documentasem, citisem tot ce gasisem, stiam cum e cu meridianele energetice, corpul energetic, ce boli pot fi tratate....cat de important este sa crezi in asta...etc. Primele doua sedinte le-am facut cu un terapeut despre care cei cu vechime pe acolo ziceau ca nu e asa de bun. Se intampla asa: fiecare pacient statea intins pe un pat,cu ochii inchisi si terapeutul trecea pe la fiecare, plimband mainile de-alungul intregului corp. Toti bolnavii asteptau sa vina o doamna vestita (nu mai stiu cum o cheama) din Basarabia. Si a venit. Era o tipa inalta, solida, cu par negru, cu ochii negri si puternici, ten masliniu. O frumusete dura. Inspira forta...cred ca putea sa darame o juma'de autobuz doar cu o palma. Dupa doua sedinte m-a invitat in cabinetul doctoritei sa stam de vorba. Mi-a spus cu rabdare ca daca nu cred in bioenergie nu ma poate ajuta. I-am spus ca stiu tot ce trebuie si cred de-adevarat, altfel n-as fi acolo. Bine, zice doamna, dar cand ajung cu mainile in dreptul dvs. imi blocati energiile. Intr-un elan dat de sinceritate explicativa, i-am spus doamnei ca pe tot parcursul sedintei eu stau intinsa pe pat, ma relaxez si spun Rugaciunea Tatal Nostru. ... M-am oprit. Doamna s-a uitat la mine, eu m-am uitat la ea. Deci rugaciunea Tatal nostru ii bloca energiile doamnei celei puternice. Si asa s-a terminat experienta mea cu tratamentul prin bioenergie.
Nu mi-am propus sa incep o polemica pe aceasta tema. Pentru mine lucrurile sunt clare si pentru nimic in lume nu m-as mai duce la un bioenergetician. S-ar putea sa fie unii cu har de la Dumnezeu. Nu stiu. Mai tarziu, tot citind indrumare de spovedanie, carti bisericesti....etc, am aflat ca, dupa unii duhovnici (teologi) este un pacat sa-ti cauti astfel vindecarea. Dar si daca n-ar fi considerat pacat, eu tot nu m-as mai duce la bioenergoterapie. Ingerul pazitor m-a invatat.
Dumnezeu sa ne ajute sa scapam de ispite, sa ne intareasca in credinta. Maica Domnului sa ne apere sub Sfantul ei Acoperamant.
Amin.

ce e topcat, ai rămas blocat pentru că nu poti demonstra ca există minte? uite iti citez din nou mai jos raspunsul meu la postarea ta! dacă nu poti raspunde deduc ca nu poti demonstra, deci eşti K.O. Vezi ce slab e ateismul in a vedea realitatea si lucrurile simple? Este încurcat în hăţişul unui fals intelectualism, de fapt orbirea minţii şi lipsa cunoaşterii cu inima. Este scufundat în mocirla patimilor şi materiei.
Vai de capul ateilor! Îţi doresc din toată inima mea să scapi de el şi să vii la Hristos.
Iar dacă nu poţi demonstra că există minte, nu e supărare şi nici important că doar e un duel de idei.
Te rog să-mi spui pe forum sau mesaje private din ce cauză inima ta (nu mintea) te trage către ateism. Care sunt motivele tale personale de nu-L iubeşti pe Hristos care te iubeşte?
Vezi îţi cer să vorbim din inimă nu din cap. Te rog nu-mi răspunde cu replici lozinci cu care ai fost obişnuit în ateism ci omeneşte: ce-ţi spune ţie inima?.
Cu durere şi dragoste Alexandru

Vă mulţumesc din toată inima pentru postare, vine dintr-o trăire vie, sufletească de care este nevoie. Doamne ajută!

Medicina contemporană și vindecările ei 24
 

Papismul renașterea păgânismului deci a MEDICINII oculte

Vom prezenta în continuare dovada istorică a faptului că erezia este boală în creştinism care îi transformă pe creştini în ucigaşi mai răi ca păgânii. Aceasta deoarece ereticii abuzează de numele lui Hristos ucigând în numele Lui pe când păgânii ucideau în numele dracilor ceea ce este firesc şi arată un adevăr că dracii sunt ucigaşi. Tot aşa şi medicina demonică în numele lui Hristos este mai rea decât medicina demonică în numele dracilor, deşi sunt aceeiaşi demoni care lucrează, deoarece murdăreşte numele cel sfânt şi curat al lui Dumnezeu şi al Bisericii Sale, făcând vrăjitorie cu cele sfinte. Astfel că, pentru a căuta sursa adevărată de creştinism, deci de asemănare cu Dumnezeu, deci de sănătate trebuie să mergem la acea Biserică care este în adevăr adică este în siguranţa smereniei, blândeţii şi dragostei.
Aceasta este numai Ortodoxia.
Lucru dovedit şi din istorie căci singura fiică a lui Hristos cu haina Botezului nemurdărită de sânge este şi va fi Ortodoxia.
În rezumat la prima parte istorică Eva a fost prima care s-a luat după un doctor alternativ. Fiicele lui Cain, având dorința de a trăi bine pe pământ indiferent de veșnicie, au inventat medicina vrăjitorească împreună cu uriașii copiii lor. Ham din desfrânare a preluat în ascuns vrăjitoriile lor îngropându-le înainte de a intra în corabie într-un loc unde după ce s-a zvântat pământul le-a regăsit și refolosit. Apoi au preluat această medicină idolatrii inventând chiar un zeu specific medicinii la care aduceau jertfe inclusiv pe creștinii care refuzau să se închine lui și care avea ca simbol tot șarpele cel vechi.
Până la urmă Hristos a biruit prin Sângele Său și creștinii prin sângele martirilor, sămânța creștinilor au dărâmat idolii și credința că vrăjitoria este dumnezeiască. Dar pentru deplina libertate a creștinilor li s-au lăsat și puii de draci, printre mulți alții și medicii ocultiști pentru ca adevărații iubitori de Hristos să fie încununați iar cei căldicei lămuriți că nu-L iubesc cu adevărat pe Dumnezeu iar cei răi să-și facă aici relele pe care le poftesc să nu aibă de ce acuza pe Dumnezeu că dacă ar fi avut ce ar fi vrut și-ar fi dat seama de răutatea lor și ar fi devenit sfinți.
1 Cor 11, „17. Si aceasta poruncindu-va, nu va laud, fiindca voi va adunati nu spre mai bine, ci spre mai rau.
18. Caci mai intai aud ca atunci cand va adunati in biserica, intre voi sunt dezbinari, si in parte cred.
19. Caci trebuie sa fie intre voi si eresuri, ca sa se invedereze intre voi cei incercati.”
Pentru că aceasta este o carte de medicină duhovnicească vom studia acum efectele credinţei „creştine” eretice asupra sănătăţii omului. Vom vedea că numai Ortodoxia a generat societăţi sănătoase în care viciile individuale sau de grup se datorează neascultării de legile ei iar nu sunt generate de doctrina oficială. Spre deosebire de ea, singura credinţă revelată de sus, toate celelalte credinţe, fiind produse de om (care a interpretat după mintea căzută cele spuse de Dumnezeu) sunt pline de idei căzute (atât prin păcat cât şi prin neputinţa ca o minte limitată să cuprindă pe Dumnezeu cel fără de margini) generatoare de patimi individuale sau de grup la cei care se străduie să le urmeze. Deci diferenţa dintre păcătoşii Ortodoxiei şi cei ai ereziei este că primii apar din neascultare de propria credinţă iar ultimii chiar dacă urmează la perfecţie credinţa lor sau chiar tocmai prin aceasta se îmbolnăvesc de neasemănare.
Dr. Nicolae Paulescu a studiat vicierea omului datorită credinţelor mahomedane şi mozaice de aceea nu mai insistăm.
Dionysios Farasiotis a studiat efectele groaznice ale hinduismului şi religiilor păgâne, părinţii medicinii bioenergetice, asupra societăţilor şi de aceea nu vom repeta.
Noi vom arăta doar cum ereziile, căderile de la Ortodoxie, au viciat societăţi şi neamuri şi veacuri întregi.
În Biserică, noul rai pământesc, s-a strecurat ambiția omenească, noul șarpe.
Deoarece monofiziţii încă mai există (armenii, coptii, iacobitii)[COLOR=#333333] [/COLOR]şi îşi menţin dogmele greşite dar le ascund ca să treacă drept ortodocşi trebuie oleacă să vorbim şi despre ei şi să vedem cum abaterea de la dreapta credinţă a făcut ca, deşi au bisericile, icoanele, şi slujbele cele mai asemnănătoare cu ale ortodocşilor, să permită duhurilor demonice să îi îmbolnăvească aici şi veşnic după cum spun Sfinţii Părinţi: „ereticii pot avea episcopi, biserici, icoane, taine, pot avea tot - numai harul Duhului Sfânt nu-l pot avea”.
Ce sunt monofiziţii ne învaţă Sfântul Ioan Damaschin în Dogmatică:

Medicina contemporană și vindecările ei 25
 

„[COLOR=navy]CAPITOLUL III[/COLOR]
[COLOR=navy]Despre cele două firi contra monofiziţilor[/COLOR]
[COLOR=black]Firile s-au unit unele cu altele fără să se schimbe [i fără să se prefacă. Firea dumnezeiască nu s-a îndepărtat de simplitatea ei proprie, iar firea omenească nici nu s-a schimbat în firea Dumnezeirii, nici n-a devenit inexistentă şi nici din cele două firi nu s-a făcut o singură fire compusă. Firea compusă nu poate să fie deofiinţă cu nici una din cele două firi din care a fost compusă, deoarece din naturi deosebite rezultă ceva deosebit. Spre exemplu: corpul este compus din cele patru elemente, dar nu se spune că este deofiinţă cu focul, nici nu se numeşte foc, nici aer, nici apă, nici p\mânt [i nici nu este deofiinţă cu vreunul din acestea. Dar dacă, după cum spun ereticii, Hristos ar fi fost după unire dintr-o singură fire compusă, atunci s-a schimbat dintr-o fire simplă într-o fire compusă [i în realitate ei nu mai este deofiinţă nici cu firea simplă a Tatălui nici cu aceea a mamei. O astfel de fire nu este compusă din Dumnezeire [i omenire, nici nu este în Dumnezeire şi omenire [i nu va putea fi numit nici Dumnezeu, nici om, ci numai Hristos. Iar cuvântul Hristos nu va fi numele i postasei, ci, după cum ei gândesc, al unei singure firi. [/COLOR]
[COLOR=black]Dar noi învăţăm că Hristos nu este dintr-o fire compusă, nici că a rezultat ceva deosebit din naturi deosebite, după cum rezultă omul din suflet [i corp, sau după cum corpul rezultă din cele patru elemente [i din cele deosebite, aceleaşi. Mărturisim că Hristos este din Dumnezeire [i omenire, acelaşi este [i se numeşte Dumnezeu des\vâr[it, [i om desăvârşit[/COLOR][COLOR=black]282[/COLOR][COLOR=black], din două şi în două firi. Cuvântul Hristos spunem că este numele ipostasei; acest cuvânt nu indică numai o singură natură, pe cea omenească sau pe cea dumnezeiască, ci arată că este din două naturi. Căci El însuşi s-a uns pe sine: a uns ca Dumnezeu corpul cu Dumnezeirea Lui, iar ca om a fost uns; căci El este [i Dumnezeu şi om. Dumnezeirea e ungerea umanităţii. Căci dacă Hristos ar fi dintr-o singura fire compusă, [i dacă este deofiinţă cu Tatăl, atunci va fi [i Tatăl compus şi deofiinţă cu trupul, lucru absurd [i plin de toată blasfemia.[/COLOR]
[COLOR=black]282 [/COLOR][COLOR=black]Tradus prin corectarea textului ediţiei din Migne PG, după ediţia de la Verona, 1531, f. 63r.[/COLOR]
[COLOR=black]Dogmatica[/COLOR]
[COLOR=black]85[/COLOR]
[COLOR=black]Cum va fi cu putinţă ca o fire să primească deosebiri substanţiale contrare? Cum este cu putinţă ca aceeaşi fire să fie în acelaşi timp zidită [i nezidită, muritoare [i nemuritoare, circumscrisă [i necircumscrisă? Dacă ei susţin că Hristos are o singură fire, ei vor spune că ea este simplă [i prin aceasta vor mărturisi sau că El este numai Dumnezeu şi vor introduce o iluzie de întrupare, [i nu întrupare, sau c ă este numai om, după cum susţine Nestorie[/COLOR][COLOR=black]283[/COLOR][COLOR=black]. Unde mai este atunci adevărul că este desăvârşit în Dumnezeire şi des\vâr[it în omenire? Şi când vor putea ei susţine că Hristos are două firi, dacă ei spun că după unire El are o singură fire compusă? Este evident fiecăruia, însă, că Hristos înainte de unire are o singură fire. [/COLOR]
[COLOR=black]Ceea ce face ca ereticii să rătăcească este faptul că ei identifică noţiunea de fire [i ipostasă. Când spunem că oamenii au o singură fire, trebuie să se ştie că nu spunem aceasta referindu-ne la definiţia sufletului şi a corpului, căci este cu neputinţă să spunem că sufletul şi corpul comparate unul cu altul sunt de o fire. Dar pentru că ipostasele oamenilor sunt foarte multe, toţi primesc aceeaşi definiţie a firii, căci toţi sunt compuşi din suflet şi corp, toţi participă firii sufletului şi posedă fiinţa corpului şi o specie comună. Spunem o singură fire a ipostaselor celor multe şi diferite. Cu toate acestea fiecare ipostasă are două firi, este compusă din două firi, adică din suflet [i corp. [/COLOR]
[COLOR=black]Cu privire la Domnul nostru Iisus Hristos nu se poate admite o specie comună. Căci nici nu a fost, nici nu este, nici nu va fi cândva un alt Hristos din Dumnezeire [i omenire, în Dumnezeire [i omenire, acelaşi [i Dumnezeu des\vâr[it şi om des\vâr[it. Prin urmare nu se poate vorbi cu privire la Domnul nostru Iisus Hristos de o singură fire compusă din Dumnezeire [i omenire, după cum se poate vorbi cu privire la individ (om) de o singură fire compusă din trup [i suflet. Aici este un individ. Hristos, însă, nu este un individ şi nici nu există specia Hristos, după cum există specia om. Pentru aceea spunem că unirea s-a făcut din două firi des\vâr[ite, din cea omenească [i cea dumnezeiască; ele nu s-au amestecat, nici nu s-au confundat, nici nu s-au combinat, după cum au zis urgisitul de Dumnezeu Dioscur[/COLOR][COLOR=black]284[/COLOR][COLOR=black], Eutihie[/COLOR][COLOR=black]285 [/COLOR][COLOR=black][i Sever[/COLOR][COLOR=black]286 [/COLOR][COLOR=black]şi ceata lor blestemată; [i nici nu s-au unit printr-o unire personală sau morală sau printr-o unire de[/COLOR]
[COLOR=black]283 [/COLOR][COLOR=black]Nestorie, patriarh al Constantinopolei de la 428 - 431, a ajuns reprezentantul ereziei care `i poartă[/COLOR]
[COLOR=black]numele. Despre Neslorie să se vadă D. Fecioru, [/COLOR][COLOR=navy]op. cit[/COLOR][COLOR=black]., [/COLOR][COLOR=black]nota 5, p. 172.[/COLOR]
[COLOR=black]284 [/COLOR][COLOR=black]Dioscur, patriarhul Alexandriei de la 444 - 451, a fost unul din cei mai înverşunaţi apărători ai lui[/COLOR]
[COLOR=black]Eutihie (+ după 451).[/COLOR]
[COLOR=black]285 [/COLOR][COLOR=black]Eutihie, arhimandritul unei m\năstiri de lâng\ Constantinopole, mort după 451, a fost scânteia care a[/COLOR]
[COLOR=black]dezlănţuit monofizitismul. Punctele doctrinale ale sale se reduceau la următoarele două: a) Hristos nu este[/COLOR]
[COLOR=black]deofiinţă cu noi; b) dup\ unire n-a avut decât o singură fire.[/COLOR]
[COLOR=black]286 [/COLOR][COLOR=black]Sever, episcopul monofizit al Antiohiei, mort dupa 530, a fost cel mai subtil şi cel mai bun teolog[/COLOR]
[COLOR=black]monofizit, înverşunarea cu care combate hot\rârile sinodului de la Calcedon (451) şi le justifică prin[/COLOR]
[COLOR=black]aceea că doctrina sa este identică cu doctrina Sfântului Chiril al Alexandriei (+ 444).[/COLOR]
[COLOR=black]Sfântul Ioan Damaschin[/COLOR]
[COLOR=black]86[/COLOR]
[COLOR=black]demnitate sau de voinţă sau de cinste sau de nume sau de bun ăvoinţă, după cum au spus urâtorul de Dumnezeu Nestorie, Diodor[/COLOR][COLOR=black]287[/COLOR][COLOR=black], Teodor al Mopsuestiei[/COLOR][COLOR=black]288 [/COLOR][COLOR=black]

Medicina contemporană și vindecările ei 26
 

Ce au făcut ei încă de la întemeiere vădeşte din ce duh se trag (Ioan 8, „44. Voi sunteti din tatal vostru diavolul si vreti sa faceti poftele tatalui vostru. El, de la inceput, a fost ucigator de oameni si nu a stat intru adevar, pentru ca nu este adevar intru el. Cand graieste minciuna, graieste dintru ale sale, caci este mincinos si tatal minciunii. 45. Dar pe Mine, fiindca spun adevarul, nu Ma credeti):
Vedem aceasta din Vieţile Sfinţilor:

[COLOR=black]Prea sfinţitul părintele nostru Flavian a fost mai întîi păzitor de vase şi preot al Sfintei Biserici celei mari a Constantinopolului. Apoi, după prea sfinţitul Proclu, a fost ridicat la scaunul patriarhiei, pentru viaţa sa cea neprihănită şi curată, plăcută lui Dumnezeu, pe vremea împărăţiei lui Teodosie cel tînăr şi a surorii sale, Pulheria.[/COLOR]
[COLOR=black]Pe atunci era la împărat un eunuc, anume Hrisafie, plin de vicleşug şi răutate. Acela nu voia deloc ridicarea Sfîntului Flavian la patriarhie, căci famenul acesta era cu socoteală eretică şi ştia pe Flavian tare în dreapta credinţă şi nu-l iubea, ci căuta pricini asupra lui, cum să-i facă rău. Era puternic în lucrurile sale cele viclene ca cel ce avea la împărat îndrăzneală şi putea mult.[/COLOR]
[COLOR=black]Deci a aflat o pricină ca aceasta, pe care Nichifor Callist, istoricul bisericesc, o descrie astfel: "A îndemnat pe împărat să invite pe patriarh, ca să-i pregătească un dar vrednic de mîinile împărăteşti, ca un nou patriarh. Iar prea sfinţitul patriarh Flavian, pregătind nişte pîini curate, le-a trimis împăratului spre binecuvîntare, ca un dar ce nu era vrednic de mîini împărăteşti. Hrisafie nu a primit pîinile, zicînd: "Aur iar nu pîine se cade să se trimită spre binecuvîntare de la patriarh". Prea sfinţitul patriarh a răspuns prin trimişii săi că nişte daruri ca acestea nu are, pentru că este sărac, de vreme ce a defăimat bogăţiile lumii acesteia; doar dacă va da din aurul Bisericii, "dar să ştie Hrisafie bine - zicea patriarhul - că aurul şi argintul cel bisericesc este dumnezeiesc şi la nimeni nu se poate da, decît numai la săraci".[/COLOR]
[COLOR=black]Evagrie, istoricul bisericesc, zice că Hrisafie, supărîndu-se pentru darul cel de aur, prea sfinţitul i-a trimis nişte vase de aur, luîndu-le din altar, ca să-l umple de ruşine şi să-l mustre pentru nesaţul aurului. Apoi, mîniindu-se foarte Hrisafie, îndemna şi pe împărat la mînie, zicîndu-i: "Batjocoreşte împărăţia ta patriarhul cel din nou pus". Dar nu putea vicleanul să facă un rău patriarhului, de vreme ce dreptcredincioasa fecioară Pulheria, sora împăratului, care cîrmuia toată împărăţia grecească, încuraja pe patriarh, apărînd pe bărbatul cel nevinovat şi sfînt. Văzînd aceasta, Hrisafie s-a sîrguit să-i sape groapă şi dreptcredincioasei Pulheria, ridicînd asupra ei cu vicleşugul său pe împărăteasa Evdochia - precum se scrie pe larg despre aceasta în viaţa Sfintei Pulheria - şi a făcut ca pe sora împăratului s-o despartă de palat şi de stăpînirea împărătească.[/COLOR]
[COLOR=black]Teodosie împăratul, ascultînd de soţia sa Evdochia şi de sfatul lui Hrisafie, dorea ca patriarhul să silească pe sora lui să primească rînduiala monahală de silă, adică în chipul acesta să se depărteze de la stăpînirea împărătească. Acest sfat era tăinuit de împărat. Deci, care fiind chemat prea sfinţitul patriarh, făgăduia cu gura să împlinească dorinţa împărătească, dar cu inima sa nu se învoia, socotind că nedrept lucrul este, să se depărteze de ocîrmuirea a toată împărăţia grecească o înţeleaptă ca aceea, cu bună cunoştinţă, înţeleaptă şi sfîntă împărăteasă şi care a fost fratelui său, împăratul Teodosie, ca o maică, rămînînd după părinţi în vîrstă copilărească. Ea era apărătoarea dreptei credinţe şi bună cîrmuitoare a toată împărăţia. De aceea fericitul patriarh a spus în taină Sfintei Pulheria despre sfatul împărătesc cel tăinuit.[/COLOR]
[COLOR=black]Dreptcredincioasa împărăteasă Pulheria, înţelegînd vrajba împărătesei Evdochia şi a lui Hrisafie, precum şi scopul fratelui ei, singură a lăsat cîrmuirea împărătească şi s-a dus din palat şi s-a retras în linişte netulburată. Atunci vicleanul Hrisafie, găsind vreme cu bună îndemnare, a întors toate meşteşugurile sale cele rele asupra prea sfinţitului patriarh Flavian, ridicînd şi îndemnînd pe împărat asupra lui, ca şi cum nu păzise taina împărătească şi că Pulheria ajută, dar nu împăratului, căci s-a ştiut aceea că patriarhul spusese Pulheriei sfatul împărătesc. Deci, s-a mîniat Împăratul asupra patriarhului Flavian.[/COLOR]
[COLOR=black]În acea vreme era în Constantinopol un arhimandrit Eutihie, care ridicase un nou eres de hulă asupra Domnului nostru Iisus Hristos, amestecînd cele două firi ale Lui, cea dumnezeiască şi cea omenească, într-o fire. Acel Eutihie era tatăl duhovnicesc al lui Hrisafie, căci îl primise din Sfîntul Botez. Cînd prea sfinţitul patriarh Flavian a adunat sobor local, în Constantinopol, chemă pe Eutihie, ca să-şi spună mărturisirea credinţei în faţa tuturor. El n-a voit să meargă la soborul acela, dînd veste pe de o parte că din mănăstirea sa, ca din mormînt, nu poate să iasă nicăieri, iar pe de alta că este bătrîn şi bolnav. Dar prea sfinţitul patriarh iarăşi trimise la el arhimandriţi, preoţi şi diaconi, chemîndu-l cu dragoste, ridicîndu-l spre pocăinţă, încît credinţa sa cea rea să o lepede înaintea tuturor şi să se unească cu Biserica. Apoi, căutînd la dînsul, şi ceilalţi să se întoarcă de la credinţa cea rea, la cea dreaptă. Atunci abia a făgăduit Eutihie să vină la sobor.[/COLOR]
[COLOR=black]Venind la sobor, mai întîi a intrat în palat, căutînd apărare şi ajutor împărătesc, şi a rugat pe împărat, prin Hrisafie, să trimită cu dînsul într-adins oameni şi ostaşi. Atunci, împăratul a trimis cu el pe patriciul Florentie şi pe alţi senatori, precum şi putere ostăşească. Astfel, venea Eutihie la sobor, ca la război, înconjurat de ostaşi şi de oameni împărăteşti, cu dregătorii care au trimis vestea înaintea lor la sobor, zicînd: "Nu vom intra în sobor, nici vom aduce pe Eutihie pînă ce nu ne veţi făgădui că-l veţi lăsa liber din sobor". Deci au făgăduit aceasta părinţii.[/COLOR]
[COLOR=black]Intrînd ei, mai întîi s-au citit cărţile lui Eutihie, cele pline de dogme eretice, pe care Eutihie le trimisese prin mănăstiri, vînînd pe mulţi la eresul său. Apoi singur ereticul acela, după vorbirea sa cea plină de vicleşug, fiind silit să mărturisească cum crede, a zis: "Din două firi era Domnul nostru mai înainte de unire, iar după unire de o fire Îl mărturisim pe El a fi". Deci, i-au poruncit părinţii ca gîndirea sa cea ereticească să o blesteme, iar dogmele cele drept credincioase să le primească, dar el n-a voit. Atunci prea sfinţitul Flavian, cu toţi sfinţii, între care erau 32 de episcopi, arhimandriţi 23, iar presbiteri şi diaconi mulţi, a scos pe Eutihie din rînduiala preoţească.[/COLOR]
[COLOR=black]Hotărîrea aceea era scrisă astfel: "Pe Eutihie, cel oarecînd presbiter şi arhimandrit, de vreme ce din scrisorile sale cele mai dinainte şi din mărturisirile sale cele ascunse şi cele de acum prin al său grai s-a aflat că boleşte de eresul lui Valentin şi Apolinarie şi urmează hulelor acelora cu neschimbare, care nici de sfătuirea noastră nu s-a ruşinat şi nici n-a primit învăţătură şi n-a voit să se supună dogmelor cele drepte, noi, plîngînd şi suspinînd de pierderea lui cea desăvîrşită, l-am judecat întru Domnul nostru Iisus Hristos, Cel hulit de dînsul, ca să fie străin de toată slujba preoţiei şi de a noastră împărtăşanie şi de povăţuirea mănăstirească, ştiind toţi aceasta, că cei ce vor vorbi cu el şi vor veni la dînsul vor fi vinovaţi de pedeapsa despărţirii, ca cei ce nu s-au depărtat de eresul lui. Flavian, episcopul Constantinopolului sau al Romei celei Noi, astfel judecînd, am iscălit. Asemenea am iscălit toţi arhimandriţii".[/COLOR]
[COLOR=black]