În prealabil postat de tricesimusquintus (Post 291842)

Cam diluată teoria... Hristos a murit nu din cauza crucii, ci din cauza păcatelor noastre, acestea i-au frânt inima. Ar trebui să ne închinăm la păcatele noastre? Unii chiar o fac...

În prealabil postat de AlinB (Post 291866)

Depinde acum, daca afectiunea este legata de o persoana reala, care are si o latura materiala atunci afectiunea se transmite si asupra lucrurilor materiale care au legatura cu persoana respectiva, daca vorbim de afectiunea fata de un concept intelectual, in idol cladit dupa imaginatia unora care in loc sa se pocaisca isi fac un fals dumnezeu care sa le slujeasca nevoilor personale, atunci intr-adevar, aceasta himera nu poate avea un corespent fizic si ei vorbesc exclusiv de simboluri si conexiuni care exista cvasi-exclusiv in mintea lor, pe deasupra considerand asta un semn de spiritualitate cand de fapt e o ruptura de realitate.

În prealabil postat de dobrin7m (Post 291827)

Deci crucea obiect pe care a fost rastignit a devenit Sfanta prin Sangele Lui.

În prealabil postat de AlinB (Post 291867)

Si sper sa nu reveniti asupra subiectului cu mituri urbane de tip protestant in genul ca ortodocsii cinstesc crucea dar nu pe Hristos, icoana dar nu pe cel reprezentat in ea, etc.

În prealabil postat de AlinB (Post 291867)

Aici e vorba de clasica logica suferinda a adventistilor.

În prealabil postat de AlinB (Post 291867)

Asadar, daca dvs. respingeti Crucea, nu faceti decat sa muriti bolnav asa cum mureau evreii muscati de serpi in pustie pentru razvratire nebuna.

În prealabil postat de Doriana (Post 291868)

Si tu complici lucrurile? Am spus clar Hristos, cu H mare. Si nu ma intereseaza a fi afectuos fata de toate lucrurile pe care le atinge, ci puterea Lui de a ierta. Cam asta e singura "nevoie personala" acuta a omului de astazi si dintotdeauna, si numai Hristos poate ierta. Restul sunt doar inflorituri iesite din prea mult sentimentalism. Sunt interesante, au farmecul lor, dar nu sunt Hristos.

În prealabil postat de AlinB (Post 291886)

Poti sa ii pui H mare, idolul facut de mintea ta tot idol ramane.

Sigur ca-ti poti administra si singur iertare, sunt doar atatea forme de psihologie care predica asta, si ghici ce, chiar functioneaza.

Insa alienarea cea mai perfecta a constiintei nu poate veni decat printr-o forma de religie in care individul isi administreaza neconditionat iertarea, fara o legatura directa cu pocainta creandu-si un mic idol caruia ii ofera toate atributele aparente ale dumnezeirii si care la schimb ii ofera iertare nelimitata, o scuza la indemana pentru toate greselile, iluzoriu sprijin moral, etc.

Este forma perfecta de alienare a constiintei ca si scuza pentru alienarea sentimentala cum ca o afectiune profunda si autentica este doar de fapt "sentimentalism" si gesturile pioase care deriva de aici 'inflorituri'.

Daca vrei sentimentalism, iti fac trimitere la muzica (neo)protestanta cu versuri religioase puse pe romante si melodii romanticoase, alea da inflorituri si sentimentalism ieftin.

În prealabil postat de tricesimusquintus (Post 291884)

Prefer o logică suferindă în locul unei logici moarte ce slăveşte lucrurile moarte.

În prealabil postat de octavian_cde (Post 291879)

Daca cinstiti Sfanta Cruce si pe Hristos impreuna, de ce de cele mai multe ori spune-ti doar "Sfanta cruce"? Oare nu cinstiti mai mult obiectul in felul asta?

În prealabil postat de Doriana (Post 291890)

Detalii, Alinush...Detalii si schimbari de subiect. Nu prea ai tu habar ce e in mintea mea. Retine insa ideea: numai persoana lui Hristos poate da iertarea, si nu obiectele pe care le atringe. Ce-o fi atat de greu de inteles? :7: