Nu stiu daca mi-e frica de moarte dar imieste frica de frica de moarte!

Acesta este un semn bun pentru tine ! Inseamna ca sufletul se-ngrijeste de cele ce-or urma si atunci si mintea va purcede spre cele cu adevarat folositoare. Ai un fond bun, un fond ce va trebui sa-l fructifici intru cele cu adevarat bune si cu folos. De fapt este dorinta ,momentan, ascunsa, spre pocainta.

"Nu te nadajdui, suflete al meu, in bogatia cea trecataoare sau in adunarea cea nedreapta, ca toate acestea nu stii cui le vei lasa, ci striga :Miluieste-ma , Hristoase Dumnezeule, pe mine pacatosul. MILUIESTE-MA, DUMNEZEULE, MILUIESTE-MA. Nu nadajdui, suflete al meu, in sanatatea trupeasca cea trecatoare, nici in frumusetea cea degrab trecatoare, ca vezi cum si cei puternici si cei tineri mor; ci striga : Miluieste-ma, Hristoase Dumnezeule, pe mine nevrednicul. "( din Canon de Pocainta Catre Domnul Iisus Hristos).

cred ca v-am mai spus, am visat odata ca muream... si mi-aduc aminte ca tare frica mi-a fost si n-am fost in stare decat sa strig din tot sufletul "Hristoase, nu ma lasa!".

Imi este frica si nu-mi este. Cateodata simt ca da. Am avut o experienta acum o luna cu ocazia unui concediu. Eram in avion, acesta a avut probleme si numai eu stiu ce gandeam, daca mai gandeam. Sg lucru de care-mi parea rau si nu eram impacata si ma certam in gand cu Doamne Doamne era acela ca erau si copiii cu mine si nu intelegeam de ce si ei. Culmea este ca pt prima data isi luasera cate-o jucarie de plus in avion. Nu-mi veneau in minte decat imaginile din diverse filme in care se gaseau resturi de jucarii. Deci atunci mi-a fost tare frica. Pana si copiilor le-a fost frica. Daca as fi fost doar eu, as dori sa cred ca as fi fost mai impacata cu mine in momentul acela. Oricum dupa aceea mi-am cerut iertare Domnului pt ca ma suparasem, si inca mai cer.

"Cand Avva Arsenie era aproape de a muri, au vazut pe el fratii plangand si au zis lui: Cu adevarat, si tu te temi, parinte? Si a zis lor: Cu adevarat, frica cea de acum, ce este cu mine in ceasul acesta, cu mine este de cand m-am facut calugar."

Scriitorii din Filocalia descriu astfel aceasta lucrare a demonilor la iesirea sufletului: "Cand sufletul iese din trup, vrajmasul da navala asupra lui, razboindu-l si ocarandu-l cu îndrazneala si facandu-se însotitor amarnic si înfricosator al lui pentru cele ce a gresit. Dar atunci se poate vedea cum sufletul iubitor de Durnnezeu si preacredincios, chiar daca a fost mai înainte adeseori ranit de pacate, nu se sperie de navalirile si amenintarile aceluia, ci se întareste si mai mult întru Domnul si zboara plin de bucurie, înconjurat de sfintele Puteri care îl conduc si, înconjurat ca de un zid de luminile credintei, striga cu mai multa îndrazneala duhului viclean: "Ce este mie si tie, înstrainatule de Dumnezeu? Nu ai stapanire peste mine, caci Hristos, Fiul lui Dumnezeu, are stapanire peste mine si peste toti. Lui I-am pacatuit, Lui îi vom raspunde, avand cinstita Lui cruce zalog al milostivirii Lui fata de noi si al mantuirii de la El". Alungand astfel de la sine duhurile însingurarii, care nu se unesc în iubire cu el, ci îl împing din afara în pustiul singuratatii, sufletul doritor de comuniunea cu Hristos si ajutat la aceasta de apropierea iubitoare a îngerilor buni, continua: "Iar tu fugi departe de mine, pierzatorule, caci nimic nu este tie si slujitorilor lui Hristos". Zicand sufletul acestea cu îndrazneala, diavolul întoarce spatele tanguindu-se cu glas mare, neputand sa stea împotriva numelui lui Hristos. Iar sufletul aflandu-se deasupra, zboara asupra vrajmasului, palmuindu-l ca pasarea oxipterix (repede zburatoare) pe corb. Dupa aceasta, e dus cu veselie de dum- nezeiestii îngeri la locurile hotarate lui". (Ioan Carpatiul, Una suta capete de mangaiere, cap. 25; Filoc. rom. IV, p. 271-272.

Fiecare om trebuie sa isi traiasca viata,sa treaca prin etapele vietii ,oricarui om ai e frica ,dupa moarte ar trebui sa le fie frica multora ce o sa se intample pentru ca vei da socoteala pentru faptele tale.Si eu si multi altii ne temem de moarte pentru ca ne vom desparti de cei dragi,de familie si este infiorator.Dar noi trebuie sa gandim pozitiv.

Alin draga, pai gandirea pozitiva, este tocmai legatura continua cu Dumnezeu si credinta cea dreapta Ortodoxa si continua grija fata de sufletul nostru, nemuritor, traitor intru vesnicie.
:76:

parere
 

Mie frica de moarte ptr stiu sigur ca ma va gasii nepregatita si ptr ca cel cu cornite ma poate insela atunci in ultima clipa....