Suspin
Mã rog si pentru viii si pentru mortii mei.
Tot una-mi sunt acuma partasii si dusmanii,
Cu ei deopotriva mi-am sfaramat eu anii,
Si dragostea si vrajba le-am impartit cu ei.
Pe morti în rugaciunea de seara mi-i culeg.
Acestia sunt, Doamne, iar eu printre morminte.
Au fost în ei avanturi si-au fost si pogoraminte.
Putin în fiecare, în toti am fost intreg.
De viforele vietii ei sunt acum deserti,
Dar dragostea, dar vrajba, din toate ce ramane?
Zdrobita rugaciune la mila ta, Stapane,
Sunt si eu printre mortii rugandu-mã sã-i ierti.
Si adunandu-mi viii, la mila ta recurg,
Când crugul alb al zilei pamantul incununa:
Tu da-le, Doamne, da-le cu toata mana buna
Tarzia-ntelepciune din tristul meu amurg.

Lumina lina
N.Stanescu
Lumina lina lini lumini
Rasar din codri mari de crini
Lumina lina cuib de ceara
Scorburi cu miere milenara
De dincolo de lumi venind
Si niciodata poposind
Un rasarit ce nu se mai termina
Lina lumina din lumina lina.
Cine te asteapta te iubeste
Iubindu-te nadajduieste
Ca intr-o zi lumina lina
Vei rasari la noi deplina
Cine primeste sa te creada
Toti oamenii vor veni sa te-l vada.
Lumina lina lini lumini
Rasar din codrii mari de crini
I-atata noapte si uitare
Si luminile au piarit din zare
Au mai ramas din veghea lor
Luminile luminilor.
Lumina lina lini lumini
Instrainand-i pe straini
Lumina lina, nunta leac
Tamaduind veac dupa veac
Cel intristat si saracit
Cel plans si cel nedreptatit
Si pelerinul insetat
In vatra ta au innoptat.
lumina lina leac divin
Incununandu-l pe strain
Deasupra stinsului pamant
Lumina lina, logos sfant.

Ioan Alexandru

Interferonul imi "risipeste" memoria:(

Am obosit

Mi s-au oprit cuvintele pe buze
Si pasii s-au oprit în calea lor,
Un deget parca vrea sa ma acuze
Dar eu ma duc într-un ungher si…..


Am ostenit, o, Doamne, sunt trudita,
Mi-e sufletul mai chinuit ca ieri,
Mi-e inima bolnava si rănita
Si nu esti, Doamne Sfinte, nicaieri.


Am ostenit, o, Doamne,
Te-am asteptat si Te-am strigat mereu
Si chiar de-mi mai întinzi acum o mana
Am ostenit de moarte, Domnul meu...


Am obosit, Părinte, de-atîta rautate
Simt cum puterea vietii se duce tot mai mult,
Si-aştept odihna care o voi primi Acasă
Cînd voi lăsa si truda, si-al lacrimei tumult…


Abia mai pot, o, Doamne, sa urc cararea vietii,
Tragîndu-i după mine pe-ai mei pe calea Ta,
Dar vreau să-i duc cu mine, cu toată greutatea,
Căci despărţirea noastră ar fi cu mult mai grea…


Si simt în mine dorul să zbor spre Cerul Slavei
Descatuşat de lutul în care m-ai sadit,
S-ajung la Tine, Doamne, în cea mai mare graba,
Si prabusit, Iisuse, sa-Ţi spun: Am ostenit...

ai grija de tine, jenica draga, poate faci prea mult efort - inclusiv aici - si nu ai voie...

Multumesc buna mea Mirela:)

URMEAZA-L PE HRISTOS

“Cel ce-mi urmeaza MIE
Nu va umbla in intuneric”.
Desertaciuni si nebunie,
Traind in trup ca un nemernic.

Onoruri, glorii, bogatii,
Te-abat din viata cea smerita.
Cunoaste-te pe tine insuti,
Ca sa traiesti viata sfintita.

In suflete nevinovate,
Cresc gandurile cele bune.
Fa-le sa creasca in dreptate
Si Dumnezeu va fi cu tine.

Greseala


Pe masura ce anii trec
Si trecutul ramane in urma,
Am invatat ca, oricat de mult am suferit,
Suferinta nu mi-a aratat altceva decat...
Bunatatea lui Dumnezeu.
Ca fiecare floare dupa care am tanjit
Ascunde un spin dureros,..
Ca multe carari care pareau fundaturi
Conduceau de fapt catre un drum luminos.
Norii acopera stralucirea soarelui,
Dar nu-l pot face sa dispara,...
Si, dupa trecerea furtunii,
Pamantul straluceste mai puternic.
Lumina iti apare mai vie
Atunci cand esti adapostit "la umbra".
De multe ori, puterea binecuvantata a binelui
Se naste din intunericul greselii...

...si de unii spini nu mai scapi toata viata, dimpotriva cu fiecare zi ce trece intra si dor mai rau.

ich danke Dir....